3ra-690/23 — contestarea actului administrativ

3ra-690/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Diacon Ghennadi,

reprezentat de avocatul Bîtcă Andrei,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Diacon Ghennadi împotriva Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră cu privire la contestarea actului administrativ individual

defavorabil,

împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-690/23

NR. PIGD2-21178524-01-3ra-27062023)

Recursul nu se încadrează în prevederile Art.246 Cod administrativ în

redacția până la 1 septembrie 2023. Dezacordul recurentei cu decizia

instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău,

12 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Diacon Ghennadi, reprezentat de avocatul Bîtcă Andrei,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil.

de către Șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a fost emis

ordinul nr.498 cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai

Direcției regionale Centru a IGPF al MAI, inclusiv a reclamantului Diacon

Ghennadi - subofițer superior, care a fost sancționat disciplinar cu

concedierea din funcția publică cu statut special. Ordinul nr. 498 din 10

noiembrie 2021 a fost emis în baza concluziei anchetei de serviciu nr. A-210,

inițiată la 5 noiembrie 2021, pe faptul pretinselor acțiuni ilegale admise de

către angajații Direcției regionale Centru al Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu la 5

septembrie 2021. Consideră ordinul de sancționare nr. 498 din 10 noiembrie

2021, ca fiind unul ilegal și nefondat, pasibil de a fi anulat, din următoarele

considerente.

componența inspector principal Nicu Ciobanu, ofițer al serviciului

intervenții speciale SPF nr. 2 al Direcției regionale Centru a IGPF, inspector

superior Andrei Voina, ofițer al serviciului intervenții speciale SPF nr. 2 al

Direcției regionale Centru a IGPF, inspector superior Alexandru Dragomir,

ofițer superior al Serviciului chinologic al SCF al Direcției regionale Centru

a IGPF și subsemnatului Ghennadi Diacon, subofițer superior SPF nr. 3 al

Direcției regionale Centru a IGPF, a îndeplinit misiunea conform plan-

sarcină, având în dotare automobilul „Volkswagen Amarok”, inclusiv

tehnică specială. Pe parcursul zilei, a îndeplinit misiunea de verificare a liniei

frontierei de stat pe tot segmentul de responsabilitate a SPF „Lopatnic”. La

orele 01:30 a primit indicația de a se deplasa în localitatea Coteala, unde,

fiind reținut un mijloc de transport, urma să fie transmis spre pază, până la

1

sosirea grupei operative a IP Briceni și a evacuatorului. Aproximativ la orele

02:00, ajungând la fața locului, a primit indicația de a asigura paza mijlocului

de transport reținut, până la sosirea grupei operative. Aproximativ la orele

03:10, după plecarea șefului interimar al Direcției regionale Nord, Teut

Andrei, a fost stabilită patrula din cadrul SPF „Larga” împreună cu grupa din

cadrul sectorului Direcției Centru (din care făcea parte), pentru păzirea

mijlocului de transport reținut. La un moment dat (aproximativ la orele

03:35), a observat că patrula din cadrul SPF „Larga” lipsește. Fiind contactat

telefonic membrul patrulei, dl Darinciuc Iulian, acesta a comunicat că se află

la SPF „Larga” iar despre indicația de a asigura paza mijlocului de transport

sechestrat, acesta a comunicat că nu a primit asemenea indicație. Ulterior, în

jurul orelor 05:50, a observat că mijlocul de transport reținut se mișcă din

loc. Tot atunci, reclamantul a reacționat la reținerea acestuia, raportând

totodată dlui Teut Andrei despre răpire. În timpul urmăririi mijlocului de

transport, pe traseu au fost aruncate obiecte improvizate de stopare a

mijloacelor de transport, fiind obligați să se oprească pentru ocolirea

obstacolelor. În acest timp, au apărut alte automobile, care au blocat accesul

pe drumul pe care s-a deplasat mijlocul de transport sechestrat, astfel că nu

au avut posibilitate fizică să-l rețină. Au cercetat urmele automobilului din

sectorul dat, fiind observate urme proaspete, care se îndreptau spre marginea

s. Coteala - s. Berlinți. Despre toate aceste acțiuni, a raportat superiorilor,

însă careva acțiuni în vederea suportului de a asigura paza și integritatea

mijlocului de transport sechestrat, nu am primit. În consecință, au devenit ce-

i răspunzători și vinovați de situația creată. Explicațiile date în cadrul

anchetei de serviciu nu au fost apreciate obiectiv iar toată concluzia anchetei

de serviciu se bazează pe constatări neprobate și subiective. Nu este clară

cum a fost stabilită vinovăția în săvârșirea abaterii disciplinare, mărimea

acesteia pentru fiecare parte. Pe tot parcursul anchetei de serviciu, i s-a

reproșat că au fost mituiți și că intenționat au lăsat să plece mijlocul de

transport, fapt pe care îl respinge categoric, or pe tot parcursul activității sale

la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, nu a fost implicat în scheme

de corupție, și-a îndeplinit serviciul corect, eficient și responsabil.

Procuratura Anticorupție, urmau a fi intentate dosare penale pe fapte de

corupție, însă PCCOCS și Procuratura Anticorupție nu au intentat vreun

dosar penal, din motiv că nu a existat și nu există faptul săvârșirii infracțiunii.

Aceste aspecte însă nu au influențat concluzia anchetei de serviciu.

Poliția de Frontieră: „Pentru asigurarea realizării sarcinilor de prevenire și

combatere a criminalității transfrontaliere, inclusiv a traficului de ființe

2

umane, a organizării migrației ilegale, a trecerii ilegale a frontierei de stat, a

contrabandei, a falsificării și folosirii frauduloase a documentelor, Poliția de

Frontieră, în limitele stabilite de legislație, exercită urmărirea penală,

constată și examinează contravențiile, întreprinde expertiza judiciară,

efectuează măsuri speciale de investigație”.

nu a fost gestionată eficient de către organele abilitate, și aici se referă la:

lipsa unei patrule, care ar asigura paza automobilului, ei plecând imediat ce

a plecat șeful Direcției regionale Nord, Teut Andrei; grupa operativă a IP

Briceni, care urma să intervină imediat la fața locului, inclusiv evacuatorul;

inacțiunile procurorului sau respectiv a judecătorului de instrucție, care ar

permite accesul legal în interiorul mijlocului de transport.

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne: „Funcționarul public cu statui special care încalcă cu vinovăție

competențele legale și atribuțiile de serviciu ce îi revin este tras la răspundere

disciplinară, civilă, contravențională sau penală, în funcție de gravitatea

situației.”

acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu

vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative,

restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege,

cerințele din fișa postului.”

sancțiunii disciplinare se ține seama de activitatea anterioară a funcționarului

public cu statut special, de împrejurările în care a fost săvârșită abaterea

disciplinară, de cauzele, gravitatea și consecințele acesteia, de gradul de

vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea consecințelor faptei

comise.”

creată, a întâmpinat diferite obstacole create de persoane necunoscute, care

au acționat organizat pentru a răpi mijlocul de transport sechestrat. Această

situație nu s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi asigurat suportul operativ al echipelor

de anchetă. În acest caz, ancheta de serviciu a fost inițiată doar în privința

grupei noastre. În acțiunile celorlalți funcționari, nu a fost stabilită vreo

abatere disciplinară.

privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne: „Concedierea este o

3

măsură disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale

disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave.”

pentru a întemeia eliberarea ordinului de concediere, or, nici o probă în

confirmarea vinovăției lor nu a fost prezentată, ci din contra s-a confirmat că

au acționat în conformitate cu legea și instrucțiunile primite.

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne: „Actul administrativ individual de sancționare disciplinară se

contestă de către funcționarul public cu statut special direct în instanța de

judecată.” Prevederi similare sunt reglementate în pct. 101 al Hotărârii

Guvernului nr. 409 din 07.06.2017 cu privire la aprobarea Statutului

disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne.

administrativ poate fi depusă pentru: a) anularea în tot sau în parte a unui act

administrativ individual (acțiune în contestare).”

dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: „Orice persoană are dreptul

de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil,

de către un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî

fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.”

28.12.2011 cu privire la Poliția de Frontieră, art. 56, 57, 58, 61 al Legii nr.

288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, Hotărârii Guvernului nr. 409 din 07.06.2017

cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, art. art. 2, 3, 17, 18, 22,

93, 189, 206 alin. (1) lit. a), 211, 212, 224 alin. (1) lit. a) Cod administrativ

al Republicii Moldova, art. 6, 13 CEDO.

individual, Ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 498

din 10 noiembrie 2021, cu privire la sancționarea disciplinară a lui Diacon

Ghennadi, angajat a Direcției regionale Centru a IGPF al MAI

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de Diacon Ghennadi

4

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind contestarea

actului administrativ individual defavorabil, a fost respinsă ca neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

alin. (1)-(2) Cod administrativ, Diacon Ghennadi a declarat apel împotriva

hotărârii din 19 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin

care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

prin care să fie admisă acțiunea depusă de Diacon Ghennadi.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul depus de Diacon Ghennadi, și s-a menținut hotărârea din 19

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

instanțe este corectă atât sub aspectul aplicării normelor legale, cât și al

evaluării circumstanțelor de fapt, iar apelul formulat de Diacon Ghennadi nu

aduce argumente juridice sau factuale suficiente pentru a răsturna soluția

adoptată.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a stabilit că, reclamantul

Ghennadi Diacon, având calitatea de funcționar public cu statut special, fiind

persoană cu funcții de răspundere cu anumite drepturi și obligațiuni în

vederea exercitării funcțiilor atribuite, îndeplinind necorespunzător

obligațiile de serviciu, prin inacțiunile sale a încălcat vădit prevederile art.

50 lit. d) și n) din Legea nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public

cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, conform cărora

funcționarul public trebuie să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă

și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii

competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu, să

acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu. Or, reclamantul

având o atitudine neglijentă față de atribuțiile sale de serviciu, nu și-a dat

seama de caracterul prejudiciabil al inacțiunilor admise și nu a prevăzut

posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile, deși trebuia și putea să le

prevadă, nu a întreprins măsurile necesare pentru asigurarea integrității

bunului aflat sub pază, așa cum, în conformitate cu art. 7 lit. f) din Legea nr.

283 din 28.12.2011, cu privire la Poliția de Frontieră, era împuternicit și

obligat să aplice temporar restricții, ori să interzică circulația persoanelor și

a mijlocului de transport, să nu permită accesul lor pe unele terenuri în timpul

operațiunilor de frontieră și ca urmare a inacțiunilor admise automobilului

5

de model „Volkswagen LT”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, depistat

în raionul Briceni satul Coteala, în compartimentul marfar a cărui au fost

observate mărfuri și colete pretins de contrabandă, a fost răpit de persoane

necunoscute, fapt ce a creat imposibilitatea documentării calitative și sub

toate aspectele a încălcării transfrontaliere depistate.

Diacon, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, a admis acțiuni

manifestate prin atitudine neglijentă față de atribuțiile sale, nu și-a dat seama

de caracterul prejudiciabil al inacțiunilor sale și nu au prevăzut posibilitatea

survenirii urmărilor prejudiciabile, nu a întreprins măsurile necesare pentru

asigurarea combaterii criminalității transfrontaliere și integrității bunului

aflat sub custodia IGPF, prin ce a comis o abatere disciplinară gravă, care a

prejudiciat grav imaginea autorității în care activează.

2021, emis de Inspectorul General al Poliției de Frontieră în privința lui

Ghennadi Diacon, conține descrierea consecințelor faptei comise de către

reclamant. În această ordine de idei, primul indicator al existenței unei fapte

prejudiciabile este rezultatul acțiunilor săvârșite, adică consecințele

prejudiciabile ale încălcărilor admise. Respectiv, se constată cu certitudine

că, atât în ordinul contestat, cât și în concluzia anchetei de serviciu inițiate

în privința reclamantului se face referire la consecințele abaterilor

disciplinare admise de către Ghennadi Diacon.

disciplinară este o formă a răspunderii juridice represive, adică mijloc de

constrângere aplicabilă autorilor abaterilor disciplinare. Sancțiunile

disciplinare urmăresc într-un final scopul evitării producerii pe viitor a unor

fapte de acest fel, iar scopul sancțiunilor disciplinare este apărarea ordinii de

drept și educarea funcționarilor de a acționa în spiritul respectării și asigurării

acesteia, evidențiindu-se astfel atât caracterul represiv și coercitiv al

sancțiunii, cât și cel preventiv-educativ. Astfel, potrivit pct. 91 alin. 5) din

Statutul disciplinar menționat, la aplicarea sancțiunii disciplinare se va ține

cont de gravitatea abaterii disciplinare și consecințele acesteia, iar punctele

92 și 93 concretizează că, gravitatea abaterii disciplinare se determină în

funcție de consecințele acesteia.

cu privire la faptul că, aplicarea sancțiunii disciplinare – concedierea din

funcția publică cu statut special, este proporțională în coraport cu acțiunile

lui Ghennadi Diacon și la aplicarea acesteia s-a ținut cont de activitatea

anterioară a reclamantului. Or, la caz se atestă că, la individualizarea

6

sancțiunii disciplinare, autoritatea publică a ținut cont de activitatea

anterioară a reclamantului, de cauzele, gravitatea și consecințele faptei, de

gradul de vinovăție, precum și de preocuparea pentru înlăturarea

consecințelor faptei comise.

apelantului cu privire la faptul că instanța de fond a apreciat subiectiv

concluzia anchetei de serviciu, stabilind vinovăția lui Diacon Ghennadi. Or,

la emiterea actelor administrative individuale defavorabile în privința lui

Ghennadi Diacon, autoritatea a respectat limitele dreptului discreționar.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Andrei, a depus recurs nemotivat, iar la 17 iulie 2023, a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei, cu emiterea unei

decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

Bîtcă Andrei, a invocat că soluția instanței de apel este eronată, iar în acest

context a susținut că instanțele inferioare au interpretat greșit normele legale

aplicabile și au aplicat nejustificat sancțiunea disciplinară în baza unor acte

administrative care contravin legislației primare, fiind apreciate arbitrar și

subiectiv probele existente la materialele cauzei, nefiind luate în considerație

toate circumstanțele ce au importanță pentru examinarea justă a pricinii.

apreciat subiectiv concluzia anchetei de serviciu, stabilind vinovăția lau

Diacon Ghennadi în circumstanțele descrise, or, ansamblul evenimentelor

care au avut loc la data de 04 septembrie 2021, permit a constata că acțiunile

lui Diacoon Ghennadi au fost legale și conform fișei de post.

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră copia recursului depus de

Diacon Ghennadi, reprezentat de avocatul Bîtcă Andrei, cu înștiințarea

despre necesitarea prezentării referinței (f.d.132).

Frontieră a solicitat respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

7

modificarea unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare

la 1 septembrie 2023. ”

unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.”

2023) prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.”

în vigoare la data declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este

depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs

nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234

alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă

de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei contestate a fost

8

notificat reprezentatului lui Diacon Ghennadi, avocatul Bîtca Andrei, în mod

electronic, la 10 martie 2023, iar copia deciziei integrale a fost notificată, în

mod electronic, la 18 iunie 2023 (f.d.122,125).

recursului, Diacon Ghennadi, reprezentat de avocatul Bîtcă Andrei, a

respectat prevederile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului).

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

9

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Diacon Ghennadi, reprezentat de

avocatul Bîtcă Andrei.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10