3ra-296/24 — contestarea actului administrativ

3ra-296/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Guzun Chiril, reprezentat de

avocatul Petru Coșleț,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Guzun Chiril împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al

MAI cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ favorabil, încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 5 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-296/24

PIGD 2-21146852-01-3ra-27032024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a

ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. I. Barbacaru

Curtea de Apel Chișinău – jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

18 februarie 2026

Textul corespunde originalului

1

Examinând în lipsa părților recursul depus de Guzun Chiril, reprezentat de

avocatul Petru Coșleț,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI (IGPF) privind

anularea actelor administrative contestate, obligarea autorității să emită un act

administrativ favorabil si încasarea cheltuielilor de judecată.

principal - șef gardă în cadrul Serviciului de control al regimului de acces al Sectorului

Poliției de Frontieră nr. 1 din Direcția regională Centru a IGPF. Și-a exercitat atribuțiile

potrivit fișei postului, fără a avea sancțiuni disciplinare.

ofițer principal în cadrul Serviciului 11 - trafic ilicit de droguri al Direcției investigații

speciale, fiind desemnat câștigător al concursului.

susține că a fost în mod repetat atenționat de acesta „să-și caute de lucru în altă parte”,

motivul invocat fiind implicarea politică a soției reclamantului, Guzun Natalia,

candidat pe listele unui partid de opoziție la alegerile parlamentare anticipate din 11

iulie 2021, responsabilă de raioanele Drochia, Edineț, Rîșcani, Briceni și Dondușeni -

raioane față de care, potrivit susținerilor, șeful IGPF ar fi avut atribuții politice din

partea partidului aflat la guvernare. Inițial, reclamantul nu a dat curs acestor atenționări.

Ordinul șefului IGPF nr. 324ps „Cu privire la personal”, prin care s-a dispus trimiterea

în deplasare, în interes de serviciu, la SPF „Giurgiulești-1” din Direcția regională Sud,

pentru perioada 23.08.2021 - 21.10.2021, cu îndeplinirea obligațiilor funcționale

stabilite prin dispoziții de serviciu.

locului a constatat că nu existau funcții vacante similare celei deținute la DR Centru.

În consecință, conducerea sectorului i-a indicat să îndeplinească atribuții de santinelă

la poarta unității. Reclamantul conchide că deplasarea nu avea un interes de serviciu

real și un scop legitim, ci un scop vădit degradant și discriminatoriu pe criterii politice,

raportat la funcția sa de inspector principal - șef gardă.

mun. Chișinău, str. Petricani 19, unde i-a fost retrasă legitimația de serviciu și i-au fost

prezentate două ordine:

- Ordinul nr. 485 din 26.08.2021, prin care s-a anulat concursul pentru funcția de

ofițer principal al Serviciului 11 - trafic ilicit de droguri al Direcției investigații

speciale, concurs pe care reclamantul îl câștigase;

2

- Ordinul nr. 350ps din 06.09.2021, prin care s-a dispus încetarea raporturilor de

serviciu ale reclamantului, prin concediere din funcția de Inspector principal - șef gardă

în cadrul Serviciului de control al regimului de acces al SPF nr. 1, DR Centru, IGPF.

individuale emise cu exces de putere și cu încălcarea principiilor legalității,

imparțialității și nediscriminării, întrucât anularea concursului s-a făcut după

desemnarea sa drept câștigător, fără temeiuri reale și obiective; trimiterea în deplasare

și atribuțiile efectiv impuse (santinelă) au avut caracter vexator și nu corespund funcției

și calificării sale; concedierea a fost nelegală și neîntemeiată, fiind consecința unui

tratament discriminatoriu motivat politic.

obligarea IGPF să emită actul administrativ favorabil corespunzător situației sale

profesionale (inclusiv valorificarea rezultatului concursului câștigat); încasarea

cheltuielilor de judecată suportate.

nr.324ps din 23.08.2021 și nr. 485 din 26.08.2021, considerându-le ilegale. Totodată,

a apreciat ca fiind ilegal și Ordinul nr. 350ps din 06.09.2021, prin care au fost încetate

raporturile sale de serviciu prin concediere, invocând următoarele motive:

prin sentința Judecătoriei Botanica din 26.09.2013, inclusiv cu pedeapsa

complementară a interdicției de a ocupa funcții publice pe un termen de 5 ani. În

consecință, acesta ar fi fost concediat.

casată prin decizia Curții de Apel Chișinău, menținută de Curtea Supremă de Justiție,

astfel încât invocarea acesteia drept temei al concedierii este lipsită de fundament.

ar fi transmis o interpelare către Interpol, solicitând date privind o eventuală căutare

internațională a reclamantului în ultimii 10 ani. Prin răspunsul Direcției cooperare

polițienească internațională nr. 34/10-16475-21, s-ar fi comunicat că reclamantul,

potrivit Registrului irlandez al sosirilor, ar fi fost depistat la aeroportul din Dublin și ar

fi introdus ilegal țigări prin contrabandă.

pronunțată de instanțele irlandeze; nu au fost anexate înscrisuri probatorii care să

confirme afirmațiile invocate; la solicitarea reclamantului de a consulta dosarul

personal, accesul i-a fost refuzat, fiindu-i limitat inclusiv accesul în incinta

Inspectoratului.

o reputație ireproșabilă” și, în baza acestei constatări subiective, a dispus concedierea

sa.

discriminatoriu, întrucât măsura concedierii a fost determinată de apartenența politică

a soției sale, Guzun Natalia, candidat pe listele unui partid de opoziție la alegerile

parlamentare din 11.07.2021.

Rîșcani, Briceni, Dondușeni), unde șeful IGPF, Rosian Vasiloi, activa electoral pe

3

listele partidului aflat la guvernare. Din acest motiv, concedierea apare ca o implicare

politică.

cu statut special din cadrul MAI, deoarece reclamantul a fost angajat în urma unui

concurs public, fiind desemnat câștigător; pe întreaga durată a exercitării funcției a

respectat criteriile legale și nu a avut sancțiuni disciplinare; a promovat ulterior un alt

concurs (pentru funcția de ofițer principal în cadrul Serviciului 11 - trafic ilicit de

droguri), confirmând încă o dată că corespundea criteriilor de profesionalism și

integritate; concedierea nu indică în mod clar și obiectiv motivele concrete de

incompatibilitate sau necorespundere.

condamnare inexistentă (anulată prin decizii definitive ale instanțelor superioare); face

trimitere la informații neverificate și fără valoare probatorie; încalcă principiile

legalității, imparțialității și nediscriminării; este emis cu exces de putere, cu scop de

represalii politice.

- anularea Ordinului nr. 350ps din 06.09.2021 emis de șeful IGPF, ca fiind ilegal;

- restabilirea în funcția de Inspector principal - șef gardă în cadrul Serviciului de

control al regimului de acces al SPF nr. 1, DR Centru, IGPF;

- obligarea pârâtului la plata salariului mediu lunar pentru perioada absenței forțate

de la serviciu;

- obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată și a onorariului de asistență

juridică.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea depusă de Chiril Guzun s-a respins ca fiind neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Guzun, a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 5

aprilie 2023.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de Guzun Chiril. S-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 5 aprilie 2023.

constituie acțiunea formulată de reclamantul Chiril Guzun, prin care acesta contestă

Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 350ps din

06.09.2021 „Cu privire la concedierea funcționarului public cu statut special Guzun

Chiril”, prin care s-a dispus încetarea raporturilor sale de serviciu prin concediere din

4

funcția de Inspector principal - șef gardă al Serviciului de control al regimului de acces

al Sectorului Poliției de Frontieră nr. 1 al Direcției regionale Centru a Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră.

cu reclamantul a fost dispusă în temeiul art. 38 alin. (1) lit. 1) din Legea nr. 288 din

16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, dispoziție legală care prevede că raportul de serviciu al

funcționarului public cu statut special poate înceta în cazul prezentării unor documente

false, furnizării de informații denaturate sau tăinuirii unor fapte ce ar împiedica

încadrarea în funcția publică. Alin. (2) prevede, că încetarea raportului de serviciu al

funcționarului public cu statut special în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. f)–l), t) și u)

are loc prin concedierea funcționarului public cu statut special la inițiativa

angajatorului sau a persoanei împuternicite de către acesta.

de bază pentru accederea în funcțiile publice cu statut special din cadrul Ministerul

Afacerilor Interne, legiuitorul pune un accent deosebit pe reputația ireproșabilă a

persoanei, prevalând percepția generală asupra conduitei acesteia în societate.

ordinului contestat, în contextul participării reclamantului la concursul pentru ocuparea

funcției vacante de ofițer principal al Serviciului 11 – Trafic Ilicit de Droguri din cadrul

Direcției Investigații Speciale, autoritatea publică – Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră – a dispus demararea procesului de examinare a dosarului personal al

acestuia.

Guzun prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 26.09.2013 a fost

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 alin. (1) Cod penal

cu stabilirea pedepsei – amendă în mărime de 300 unități convenționale, cu privarea de

dreptul de a ocupa funcții în organele de drept pe un termen de 5 ani.

inculpatului Guzun Chiril s-a admis și s-a casat sentinața Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău 26.09.2013, Guzun Chiril a fost recunoscut vinovat în baza

art.327 alin.(l) Cod penal, fiind eliberat de pedeapsă penală, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, potrivit art.60 Cod penal.

către Guzun Chiril a fost declarat ca fiind inadmisibil.

Frontieră a expediat în adresa Direcției cooperare polițienească internațională a

Inspectoratului General al Poliției solicitarea nr. 35/2-3-4689, prin care s-a

revendicat verificarea, prin consultare a bazelor de date ale Organizației

Internaționale a Poliției Criminale - Interpol, dacă angajatul Poliției de Frontieră,

Chiril Guzun s-a aflat în căutare internațională în ultimii 10 ani.

polițienească internațională a IGP a adus la cunoștință IGPF, faptul că, în

conformitate cu Registrul irlandez de evidență al sosirilor, Guzun Chirii a fost

întîmpinat la aeroportul din Dublin la următoarele date/perioade, introducînd ilegal

5

prin contrabandă țigări în Irlanda, iar țigările au fost confiscate. Nu a fost/este

condamnat pentru delictele menționate.

- 29.10.2010, 19.000 țigări confiscate. A călătorit din Moldova prin Istanbul;

- 27.11.2010, 20.140 țigări confiscate. A călătorit din Moldova prin Istanbul;

- 28.05.2011, 10.900 țigări confiscate. A călătorit din Bacău România;

- 24.06.2011, 6.200 țigări confiscate. A călătorit de la Kiev prin Istanbul;

- 15.10.2011, 11 000 țigări confiscate. A călătorit de la Kiev prin Istanbul.

instanța de apel, bazându-se pe fotografia anexată la răspunsul menționat și

contrapunând-o cu cea din buletinul de identitate a reclamantului, a stabilit că răspunsul

Interpolului îl vizează anume pe reclamantul Guzun Chiril.

de a avea o reputație ireproșabilă, în sensul normelor legale incidente, și nu a

demonstrat un comportament integru în exercitarea atribuțiilor de serviciu. În acest

context, s-a constatat că acesta a tăinuit informații referitoare la introducerea

frauduloasă, prin contrabandă, a unor loturi de țigări.

în domeniul funcției publice, cu atât mai mult în cazul funcționarilor publici cu statut

special. Prin urmare, nu poate fi considerată ca având reputație ireproșabilă persoana

care a fost recunoscută vinovată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (1) Cod penal (abuz de putere sau abuz de serviciu), chiar dacă aceasta a fost

liberată de pedeapsă penală ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale, în

temeiul art. 60 Cod penal. Liberarea de pedeapsă penală nu înlătură constatarea

vinovăției și nici consecințele acesteia asupra reputației profesionale.

de condamnare prin care reclamantul a fost recunoscut vinovat în baza art. 327 alin.

(1) Cod penal și liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de

prescripție a tragerii la răspundere penală, potrivit art. 60 Cod penal. Totodată, este

indicată tăinuirea informației privind introducerea prin contrabandă a loturilor de țigări,

fapt confirmat în ședința de judecată prin răspunsul Direcției cooperare polițienească

internațională a IGP nr. 34/10-16475-21 din 28.08.2021.

a făcut uz de un drept discreționar arbitrar. Potrivit cadrului legal aplicabil, raporturile

de serviciu ale funcționarului public cu statut special pot înceta în cazul prezentării

unor documente false, al furnizării de informații denaturate sau al tăinuirii unor fapte

ce ar fi împiedicat încadrarea în funcția publică. Prin urmare, încetarea raporturilor de

serviciu în speță a intervenit în temeiul legii și în circumstanțe care nu depind de voința

părților.

în prevenirea, depistarea și contracararea inracțiunilor transfrontaliere, între care se

regăsește și contrabanda. Această atribuție este expres prevăzută la art. 1 alin. (2) din

Legea nr. 283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră, potrivit căruia

Poliția de Frontieră este o autoritate administrativă aflată în subordinea Ministerului

Afacerilor Interne, care exercită atribuțiile si implementează politica statului în

domeniul managementului integrat al frontierei de stat, al combaterii migrației ilegale

6

și al criminalității transfrontalie

288/2016, IGPF avea obligația legală de a dispune încetarea raporturilor de serviciu în

circumstanțele speței, această măsură intervenind prin efectul legii, iar nu ca rezultat al

exercitării unui drept discreționar.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 350ps din 06.09.2021 este

ilegal, întrucât temeiul invocat - existența unei condamnări penale - nu mai putea

produce efecte juridice. Recurentul susține că sentința Judecătoriei Botanica din

26.09.2013 a fost casată de Curtea de Apel Chișinăd la 18.05.2016, iar această soluție

a fost confirmată de Curtea Supremă de Justiție la 26.10.2016. În aceste condiții, nu

mai putea fi invocată existența unor antecedente penale sau interdicția de a ocupa

funcții publice.

penal, cel târziu începând cu 02.05.2017, dânsul nu mai poate fi considerat ca având

antecedente penale, iar instanțele inferioare au aplicat eronat și prevederile art. 13 lit.

f) din Legea nr. 288/2016.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, inclusiv răspunsul Centrului de

Cooperare Polițienească Internațională din 28.08.2021, nu îl vizează pe recurent, ci pe

o altă persoană cu același nume, având însă date de identificare diferite. Instanțele au

ignorat aceste neconcordanțe și au tras concluzii eronate.

să ateste o condamnare a recurentului, ci doar mențiuni privind confiscări de țigări,

care nu constituie dovezi de vinovăție penală. Recurentul susține că i-a fost limitat

accesul la probe, întrucât Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a refuzat

prezentarea dosarului personal și a documentelor originale provenite de la CCPI, iar

instanța a refuzat în mod nejustificat interpelarea și administrarea acestora. In plus,

instanța a respins fără motivare cererile de audiere a martorilor, ceea ce reprezintă o

încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 §1 CEDO.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

7

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii

sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă, încheierea privind inadmisibilitatea

recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web

oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

ASPECTE DE PROCEDURĂ

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost notificată

avocatului Petru Coșleț la data de 1 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice,

fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar (f.d. 209).

termenul legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu

prevederile art. 245 din Codul administrativ.

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar

și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale

încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

8

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. în consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Chiril, reprezentat de avocatul Petru Coșleț nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare

în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în

mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări

eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins argument, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar

echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. în acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în concordanță

cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes.

9

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea hotărârile

CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC], 2012, §230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,

2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru

un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c. Franței, 1996,

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea hotărârea CtEDO

Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Guzun Chiril, reprezentat de avocatul

Petru Coșleț.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

10