3ra-186/24 — contestarea actului administrativ

La 2 februarie 2022, Severin Sergiu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea actului administrativ.

În motivare, a invocat că activează în instituția de frontieră din anul 2004 până în prezent, ultima funcție deținută este din anul 2013, de șef al Direcției generale management operațional, Comisar-șef. În toată perioada activații sale (până la 04.01.2022) în privința sa nu a fost inițiată nici o anchetă de serviciu și nu i-a fost aplicată nici o sancțiune disciplinară.

La 6 decembrie 2021, în cadrul Direcției secretariat a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, a fost înregistrat Raportul șefului adjunct interimar al Direcției inspecție efectiv, comisar principal Constantin Burac, care anterior până în septembrie 2021, a deținut funcția de Șef adjunct al Direcției Management Logistic si Achiziții, șef al Secției management logistic al Direcției management logistic și achiziții din cadrul Inspectoratului, prin care a informat că, la data de 05.11.2021, Inspectoratul General a inițiat licitația publică privind necesitatea achiziționării consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, în sumă totală de 1 291 000 lei, fără TVA.

Potrivit raportorului, procedura de achiziție publică nu a fost coordonată cu IP “Agenția de Guvernare Electronică” (AGE) și Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI (STI MAI). Prin rezoluția șefului Inspectoratului General din 06 decembrie 2021, s-a dispus inițierea unei anchete de serviciu în sarcina Elisei Parasca, Șef interimar al Direcției inspecție efectiv.

La 4 ianuarie 2022, prin Ordinul Inspectoratului Național al Poliției de Frontieră nr.5ps, i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, iar drept temei de fapt pentru sancționarea disciplinară, au fost invocate pretinse încălcări ale obligațiilor de muncă comise de Severin Sergiu prin necoordonarea caietului de sarcini cu IP ”Agenția de Guvernare Electronică”, prezentat în anexa la Raportul din 02.11.2021, până la inițierea procedurii de 1 achiziție publică, publicată la 05.11.2021 privind achiziționarea consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, iar ca temei de drept, au fost invocate prevederile art.50 lit. a) și d) din Legea nr.288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit cărora, funcționarul public cu statut special are următoarele obligații: a) să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să fie loial instituției din care face parte; d) să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; prevederile pct.7 subpct.8) din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07.06.2017, potrivit cărora, funcționarul este obligat să execute la timp și întocmai atribuțiile conform funcției deținute.

Conform pct.21 subpct.1) și 2) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Direcției generale management operațional a IGPF, aprobat prin Ordinul IGPF nr. 494 din 10.07.2019, Direcția generală management operațional are următoarele atribuții: 1) asigură realizarea mentenanței și îmbunătățirii sistemului de telecomunicații și transmitere a datelor, precum și a altor sisteme aflate în gestiune; 2) Efectuează controlul asupra executării actelor normative care reglementează funcționarea sistemului de telecomunicații și transmitere a datelor, precum și implementează principiile de protecție a datelor cu caracter personal, în procesul prelucrării informației;

Prin pct. 3 din Ordinul prenotat, s-a desemnat responsabil de executarea prezentului ordin, Șeful Direcției Generale Management Operațional, stabilindu-se inacțiuni manifestate în neexecutarea prevederilor ordinului IGPF nr.494 din 10.07.2019 de care a fost desemnat responsabil.

Reclamantul susține că, cu ordinul nr. 5/ps din 04.01.2022, a luat cunoștință la 04 ianuarie 2022, însă nu i-a fost înmânată copia. În aceeași zi, prin cererea nr.138 din 04.01.2021, a solicitat pârâtului IGPF, să îi elibereze copia autentificată a Ordinului nr. 5/ps din 04.01.2022 și accesul la materialele dosarului administrativ, întocmit conform anchetei de serviciu demarate la 06.12.2021 cu efectuarea copiilor, însă pârâtul a încălcat termenul rezonabil de prezentare a actelor solicitate, prin prisma art. 27 Cod Administrativ, acestea fiindu-i expediate prin email, la data de 27.01.2022.

Reclamantul consideră că, a fost sancționat disciplinar neîntemeiat, deoarece temei juridic pentru sancționarea sa nu există.

În motivarea Ordinului nr.5/ps din 04.01.2021, au fost descrise mai multe acțiuni efectuate în cadrul anchetei de serviciu: explicațiile unor angajați, cât și ale 2 reclamantului, referințe la demersuri adresate către IP ”Agenția de Guvernare Electronică”, Serviciului Tehnologii Informaționale al MAI și răspunsurile acestor instituții; un șir de acte interne ale IGPF, rapoarte prezentate de subdiviziunile interne ale IGPF, la acte normative și regulamente interne.

Pârâtul a reținut în partea dispozitivă, la pct.2 a Ordinului contestat, drept temei faptic pentru sancționarea lui Severin Sergiu, încălcarea obligațiilor de muncă exprimate prin necoordonarea caietului de sarcini cu Agenția de Guvernare Electronică, prezentat în anexa la raportul din 02.11.2021, până la inițierea procedurii de achiziție publică publicată la 05.11.2021 privind achiziționarea consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS.

Procedura desfășurării anchetei de serviciu a fost încălcată. Astfel, prin rezoluția șefului Inspectoratului General din 06.12.2021, s-a dispus inițierea unei anchete de serviciu, în sarcina lui Parasca, Șef interimar al Direcției inspecție efectiv.

Totodată, conform încheierii din 31.12.2021 privind rezultatele anchetei de serviciu pe faptul necoordonării cu Agenția de guvernare electronică a oportunității și documentației aferente procesului, până la achiziția consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, în sumă de 1 291 000 lei, s-a stabilit că, de fapt ancheta de serviciu a fost efectuată de o altă persoană și anume de Ion Vranescu, șef al Serviciului de investigații interne al Direcției inspecție efectiv al IGPF, contrar rezoluției conducătorului IGPF, Vasiloi Rosian.

Reclamantul a notat că, șeful adjunct interimar al Direcției inspecție efectiv, comisar principal, Constantin Burac, care a depus Raportul din 06.12.2021 pentru inițierea anchetei de serviciu, contrar prevederilor Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07.06.2017, a coordonat atât încheierea din 31.12.2021 privind rezultatele anchetei de serviciu, cât și Ordinul 5/ps din 04.01.2022 privind sancționarea disciplinară a reclamantului cu mustrare aspră, drept urmare, procedura disciplinară fiind viciată și neobiectivă.

Soluția propusă prin încheierea din 31.12.2021, întocmită de Ion Vranescu, șef al Serviciului de investigații interne, a fost coordonată cu șeful adjunct interimar al Direcției inspecție efectiv, comisar principal, Constantin Burac, care nu avea dreptul să se implice în desfășurarea anchetei de serviciu.

Potrivit sarcinilor de bază a fișei de post al Șefului Direcției Generale Management Operațional, Severin Sergiu, urmează să asigurare dezvoltarea și funcționarea sistemelor informaționale și de telecomunicații.

Conform responsabilităților sale este indicat că ultimul urmează să exercite atribuțiile sale de serviciu în strictă conformitate cu Regulamentul Direcției Generale Management Operațional și a altor acte normative, îndeplinirea la timp și în volum deplin a ordinelor, indicațiilor și dispozițiilor conducerii IGPF. 3

În condițiile art. 6 alin. (5) al Legii nr. 288 din 16.12.2016, funcționarul public cu statut special, indiferent de nivelul ierarhic la care își desfășoară activitatea, este responsabil personal de modul de îndeplinire a atribuțiilor si misiunilor stabilite legal și de dispozițiile date subordonaților, de asemenea răspunde pentru neglijențele și erorile comise.

Afirmă reclamantul că, conform fișei de post a Șefului Direcției Sisteme de Monitorizare și Transmisiuni, la pct.11.3.3 s-a indicat că Viorel Chirița participă la planificarea bugetului privind investițiile și achizițiile în domeniul telecomunicațional, iar potrivit pct.11.4.3, ultimul participă la elaborarea specificațiilor tehnice pentru procurarea software sau hardware. Conform pct. 13, s- a prevăzut că, Șeful Direcției Sisteme de Monitorizare și Transmisiuni poartă răspundere personală și asigură respectarea de către subalterni a disciplinei de serviciu, a codului deontologic a polițistului de frontieră și Codului de conduită al funcționarului public.

Contrar celor indicate în ordinul nr. 5/ps din 04.01.2022, Viorel Chirița nu a recunoscut că, în cazul necoordonării poziției 49 din planul de achiziții pentru an.2021 există o abatere de la normele legale, or, în explicațiile sale din 23.12.2021, ultimul a indicat că, doar presupune acest fapt. La fel, a mai comunicat că, a fost elaborat un raport/solicitare către IP AGE privind specificarea detaliată a unor poziții, dacă sânt necesare de coordonat, însă solicitarea nu a fost vizată de șeful IGPF.

Mai indică reclamantul că, conform fișei de post a Șefului adjunct Direcție, șef secție administrare TETRA, Mihail Erhan, la pct.11.2.3 s-a indicat că, ultimul participă la elaborarea specificațiilor tehnice pentru procurarea software sau hardware, iar conform pct.13, poartă răspundere personală și asigură respectarea de către subalterni a disciplinei de serviciu, a Codului deontologic al polițistului de frontieră și Codului de conduită al funcționarului public.

La fel, a mai comunicat că, a fost elaborat un raport/solicitare către IP AGE privind specificarea detaliată a unor poziții, dacă sânt necesare de coordonat, însă solicitarea nu a fost vizată de șeful IGPF.

Subdiviziunea în care activează și pe care o conduce - Direcția Generală Management Operațional al IGPF, are tangențe cu tehnologii informaționale și comunicații, nu înseamnă în mod automat că, ține de responsabilitatea acestei direcții, înainte de inițierea achiziției, să coordoneze caietul de sarcini privind achiziționarea consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS cu IP „Agenția de Guvernare Electronică, or, exact cu același succes, în lipsa unor dispoziții sau prevederi exprese în acest sens (cine urmează să facă această coordonare), este evident că, această coordonare urma să fie făcută de grupul de lucru în domeniul achizițiilor publice din cadrul IGPF, ale căror atribuții sânt 4 reflectate în Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice din cadrul IGPF, aprobat prin Ordinul nr. 469 din 21.08.2021 și prin Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice nr. 10 din 20.01.2021. 25.

Potrivit pct.1 din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.195 din 04.07.2016, conducătorii autorităților administrative și instituțiilor din subordinea MAI, vor coordona cu Serviciul Tehnologii Informaționale, la toate etapele, măsurile de elaborare și implementare a resurselor și sistemelor informaționale automatizate, serviciilor informaționale, serviciilor electronice, precum și de introducere în exploatare a mijloacelor de comunicații electronice, tehnicii de calcul și a echipamentului de periferie.

Pct. 3 din același Ordin, anume Grupul de lucru pentru achiziții al instituțiilor din subordinea MAI, vor efectua procedurile de achiziționare a bunurilor și serviciilor privitor activităților și proiectelor de dezvoltare TIC în cadrul MAI (inclusiv, vizarea caietelor de sarcini si evaluarea ofertelor, după coordonarea cu Serviciul tehnologii informaționale al MAI).

Conform pct. 8, subpct. 2) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de lucru în domeniul achiziții or publice din cadrul IGPF, aprobat prin Ordinul IGPF nr. 469 din 21.08.2021, Președintele Grupului de lucru șeful adjunct al IGPF, Valentin Fiodorov verifică, aprobă și semnează planurile anuale de efectuare a achizițiilor publice, anunțul de intenție, anunțul de participare, documentația de atribuire și alte documente de achiziție necesare pentru inițierea și desfășurarea procedurilor de achiziție publică, precum și executarea contractelor/acordurilor cadru.

Astfel, anunțul de participare inclusiv pentru procedurile de preselecție/procedurile negociate a fost semnat de conducătorul grupului de lucru - Valentin Fiodorov, pentru achiziția publică inițiată la 05.11.2021.

Conform pct. 9 subpct. 2) și 3) din Regulament, Vicepreședintele Grupului de lucru Ion Bulhac, șeful Direcției Economie și finanțe, coordonează planul anual de achiziții, ține controlul efectuării achizițiilor publice pentru necesitățile subdiviziunilor sructurale, regionale și subordonate ale IGPF, în limita alocațiilor financiare prevăzute de planul de finanțare al IGPF și stabilește și inițiază procedura de achiziție corespunzătoare, prevăzute de legislație conform planului anual de achiziții al IGP (în lipsa motivată a Președintelui Grupului de lucru). Conform pct. 10 subpct. 3) din Regulament, secretarul grupului de lucru, ofițer principal al serviciului achiziții al Direcției management logistic și achiziții, Cristian Hariton, elaborează, modifică si publică planurile anuale de efectuare a achizițiilor publice.

Planul de achiziții publice al IGPF pentru anul 2021, a fost aprobat de Șeful adjunct al IGPF, Valentin Fiodorov și cu vicepreședintele grupului de lucru pentru 5 achiziții al IGPF, șef de Direcție economie și finanțe, Ion Bulhac, care include inclusiv poziția 49 - Piese de schimb pentru sistemele radio-releu, stații de bază MTS, stații radio TETRA portative și mobile, UPS-uri și DC-uri”, fără obiecții.

Inclusiv, și planul de achiziții publice al IGPF pentru anul 2020, a fost contrasemnat de Președinte grupului de lucru, Valentin Fiodorov și coordonat de Șeful Direcției Economie și Finanțe, Ion Bulhac, și care conținea pozițiile 54 și 73 ”Echipament de comunicații speciale și de preclucrare a datelor TETRA/ acumulatoare UPS, acumulatoare stații radio alte piese pentru stații radio TETRA”.

Astfel, nici pentru anul 2020, aceste bunuri care conform răspunsului AGE din 17.12.2021 constituie echipamente periferice în domeniul tehnologiei informației și comunicaților, nu au fost incluse în Planul de achiziții pentru tehnologii informaționale și comunicații (TIC) pentru 2020, ci doar doar în planul general.

Subsecvent, opinează că, niciun temei de drept invocat de pârât pentru sancționarea sa conform Ordinului nr. 5/ps din 04.01.2022, nu a fost încălcat de reclamant, iar pârâtul nu a demonstrat contrariul, or, conform art.93 alin.(1), (2) Cod Administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale.

Reclamantul a indicat că, niciun act normativ și Regulament intern, nu prevede că, Direcția generală Management operațional al IGPF și în special, Șeful direcției, este responsabil înainte de lansarea procesului de achiziție în domeniul TIC, să asigure coordonarea cu Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a documentației aferente procesului de achiziție (a caietului de sarcini).

Însuși pârâtul, în partea de motivare a ordinului nr. 04.01.2022, indică că, consumabilele pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS în sumă de 1 291 000 lei fără TVA, au fost propuse în anul 2020 pentru a fi incluse în Planul general de achiziții publice al IGPF pentru anul 2021, însă nu au fost incluse, pentru această faptă nu a fost sancționat nimeni și de fapt există și o explicație, deoarece la acel moment, în 2020 nu a existat nicio reglementare la nivel intern de instituție precum că, Direcția Generală Management operațional este responsabilă de propuneri de buget a cheltuielilor pentru Tehnologii informaționale și/sau de a coordona acest plan cu IP AGE (Dispoziția nr. 137 din 30.09.2020 cu privire la elaborarea și prezentarea propunerilor de buget pentru anul 2021 și estimărilor pentru anii 2022-2023 nu prevedea așa responsabilități).

Prin Dispoziția nr. 93 din 13.08.2021 și Dispoziția nr.109 din 09.09.2021 cu privire la elaborarea și prezentarea propunerilor de buget pentru anul 2022, s-a indicat expres că, Direcția general management operațional - Propunerile de cheltuieli pentru tehnologii informaționale și comunicații (TIC), coordonate în 6 prealabil cu Instituția Publică Agenția de Guvernare Electronică, se vor prezenta conform formularului nr. 6 la prezenta circulară. Astfel, în conformitate cu pct. 3 al HG nr. 544/2019, Ministerul Finanțelor va aproba spre finanțare doar propunerile de buget care au fost consultate și avizate pozitiv de IP Agenția de Guvernare Electronică.

Reclamantul consideră că în cazul său, dânsul este sancționat disciplinar pentru faptul că nu a coordonat caietul de sarcini cu IP “Agenția de Guvernare Electronică”, prezentat în anexa la Raportul din 02.11.2021 (privind inițierea procedurii de achiziție a echipamentelor de radiocomunicații în standart TETRA) până la inițierea procedurii de achiziție publică publicată la data de 05.11.2021, privind achiziționarea consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, care au fost incluse în planul de achiziții (general) pentru anul 2021.

Totodată, până la 02.11.2021, când a fost depus Raportul Șefului Direcției sisteme de monitorizare și transmisiuni a DGMO, Viorel Chirița, adresat Președintelui grupului de lucru pentru achiziții privind inițierea procedurii de achiziție a echipamentelor de radiocomunicații în standart TETRA, și nici ulterior, nu a fost modificat planul de achiziții publice al IGPF pentru anul 2021, prin excluderea poziției nr. 49 “Piese de schimb pentru sistemele radio-releu, stații de bază MTS, stații radio TETRA portative și mobile, UPS-uri și DC-uri” și cu introducerea lui în Planul de achiziții pentru tehnologii informaționale si comunicații. Or, o astfel de modificare era de competența Grupului de lucru pentru achiziții conform pct.10 subpct.3) al Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice din cadrul IGPF, aprobat prin Ordinul IGPF nr. 469 din 21.08.2021.

Prin urmare, nici nu era necesară coordonarea caietului de sarcini, anexă la Raportul din 02.11.2021 cu IP AGE, atâta timp cât poziția 49 din Planul general de achiziții 2021, nu a fost inclus în planul TIC pentru anul 2021. De altfel, prin prisma pct. 4 al Hotărârii Guvernului nr.544/2019 și pct.8 din Metodologia de coordonare a achizițiilor în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, urmează să fie coordonate cu IP AGE doar achizițiile TIC viitoare, care sânt incluse în planul de achiziții TIC (achiziționarea consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS nu au fost incluse în planul de achiziții TIC pentru anul 2021). Ba mai mult, nici conducerea IGPF, nici grupul de lucru la momentul inițierii licitației din 05.11.2021, nu cunoșteau dacă consumabilele pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS reprezintă sau nu bunuri (echipamente periferice) din domeniul tehnologiei informației si comunicațiilor.

În Ordinul nr. 5/ps din 04.01.2022, este indicat că, prin demersul IGPF nr. 35/13-6898 din 07.12.2021 și 35/13- 6897 din 07.12.2021, adresat IP AGE și STI al MAI, le-a fost solicitată informația cu privire la încadrarea în prevederile legale 7 necesitățile planificării/realizării și coordonării cu instituțiile menționate a mai multor proceduri de achiziție de bunuri, lucrări de servicii, inclusiv procedura de achiziție publicată la 05.11.2021 privind necesitatea achiziționării consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, în sumă totală de 1 291 000 MDL, fără TVA.

Menționează că, deși IGPF nu avea încă răspunsul afirmativ de la IP AGE (răspunsul a parvenit abia la 17.12.2021) și de la STI al MAI (răspunsul a parvenit la 16.12.2021), procedura de achiziție a fost finalizată și semnat contractul de achiziție nr. 108-BN din 10.12.2021 pentru aceste consumabile, în baza deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice nr. 69 din 09.12.2021.

Procedura de achiziție pentru consumabilele pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS a avut loc chiar și în lipsa coordonării acesteia cu IP AGE sau a STI al MAI, fiind declarat de grupul de lucru drept câștigător a licitației agentul economic “Rapid Link” SRL, fiind încheiat contractul nr. 108-BN privind achiziționarea consumabilelor pentru stațiile MTS din 10.12.2021, care conține specificațiile tehnice (anexa 1), exact acelea care se conțin în caietul de sarcini care nu a fost coordonat cu AGE, fiind efectuată și achitarea lor în baza facturii fiscale din 22.12.2021 nr.EAA008229507 (pentru bateriile pentru UPS, agentul economic a refuzat să încheie contractul privind achiziționarea lor).

Relatează că, deși procedura de achiziție a consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS nu a fost coordonată cu IP AGE și STI al MAI iar Ministerul Finanțelor a aprobat finanțarea lor, chiar dacă nu au fost incluse în propunerile de buget pentru domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor și nefiind consultate și avizate pozitiv de Instituția publică ”Agenția de Guvernare Electronică”, în modul prevăzut de pct. 3 al Hotărârii Guvernului nr 544 /2019, achiziția publică a fost dusă până la capăt. Or, grupul de lucru nu a anulat procedura de achiziție, având o astfel de obligație în cazul în care depistează careva încălcări conform pct.26 al Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice din cadrul IGPF, aprobat prin Ordinul IGPF nr.469 din 21.08.2021, în aceste condiții grupul de lucru pentru achiziții a încălcat prevederile pct. 8 subpct. 1) din Metologia de coordonare a achizițiilor în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor aprobată prin HG nr 544 din 12.11.2019: autoritățile/instituțiilepublice vor iniția achiziții în domeniul TIC în strictă conformitate cu limitele bugetare planificate și aprobate în baza Planului general de achiziții, aprobat de Agenție în corespundere cu prevederile prezentă Metodologii.

Din conținutul adresării din 06.12.2021 nr.35/6-5-6854 a vicepreședintelui Grupului de lucru pentru achiziții al IGPF, Ion Bulhac și răspunsul STI al MAI din 09.12.2021 cu nr. 8/9-9308, prin care au comunicat lipsa de obiecții asupra caietului de sarcini cu privire la achiziționarea consumabilelor pentru stațiile MTS și bateriilor 8 pentru UPS conform achiziției inițiate la 05.11.2021, este adresată Vicepreședintelui Grupului de lucru pentru achiziții al IGPF, Ion Bulhac, fapt prin care se demonstrează că coordonarea caietelor de sarcini pentru achiziții, inclusiv în domeniul tehnologiilor informaționale, este în sarcina grupului de lucru pentru achiziții al IGPF.

La fel, subliniază că, Șeful adjunct al Direcției inspecție efectiv, Constantin Burac, care a depus la 06.12.2021 Raportul nr. 6911 în cadrul Direcției secretariat al IGPF cu privire la pretinsele încălcări privind procedura de achiziție publică inițiată la 05.11.2021, este și membru permanent al grupului de lucru în domeniul achizițiilor publice din cadrul IGPF, în baza ordinului nr.681 din 01.11.2021, care nu a întreprins nicio măsură de anulare a licitației și nici nu s-a opus inițierii licitației publice și desemnării câștigătorului licitației, în cazul în care a fost încălcată procedura, fapt ce denotă rea-credință membrului grupului de lucru.

Atrage atenția asupra faptului că, conform atribuțiilor sale prevăzute în pct.12, subpct. 2) al Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru în domeniul achiziților publice din cadrul IGPF, aprobat prin Ordinul IGPF nr. 469 din 21.08.2021, Constantin Burac în calitate șef adjunct al Direcției inspecție efectiv, urma să asigure transparența și corectitudinea procedurilor de achiziții.

Temei de drept de sancționare a lui Severin Sergiu, s-a indicat pct.2 a ordinului nr. 5ps din 04.01.2022, pct. 21 subpct.1) și 2) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Direcției Generale management operațional a IGPF, aprobat prin Ordinul IGPF nr. 494 din 10.07.2019, conform cărora, Direcția generală management operațional are următoarele atribuții: 1) asigură realizarea mentenanței și îmbunătățirii sistemului de telecomunicații și transmitere a datelor, precum și a altor sisteme aflate în gestiune; 2) Efectuează controlul asupra executării actelor normative care reglementează funcționarea sistemului de telecomunicații și transmitere a datelor precum și implementează principiile de protecție a datelor cu caracter personal, în procesul prelucrării informației, precum și pct. 3 din Ordinul prenotat - inacțiuni manifestate prin neexecutarea prevederilor ordinului IGPF nr.494 din 10.07.2019 de care a fost desemnat responsabil.

Reclamantul a susținut că, prevederile enunțate supra nu sunt aplicabile la caz pentru a motiva faptul că, reclamantul în calitate de șef al Direcției Generale Management Operațional nu a coordonat caietul de sarcini cu Agenția de Guvernare Electronică prezentat în anexa la Raportul din 02.11.2021 până la inițierea procedurii de achiziție publică publicată la 05.11.2021 privind achiziționarea consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, or, atribuția de a asigura realizarea mentenanței și îmbunătățirii sistemului de telecomunicații și transmitere a datelor, precum și a altor sisteme aflate în gestiune, nu are nicio legătură cu achizițiile TIC viitoare. 9

În anul 2020, când a fost întocmit planul general de achiziții pentru 2021, nu au existat careva prevederi exprese la nivel de instituție referitoare la cine este responsabil de introducerea, propunerea introducerii obiectului achiziției în planul TIC și nici cine se ocupă de coordonarea lor cu AGE.

Totuși, analizând Regulamentul privind organizarea și funcționarea Direcției management logistic și achiziții a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, aprobat prin Ordinul nr. 487 din 10.07.2019, s-au stabilit următoarele dispoziții relevante: pct. 3 Direcția asigură coordonarea generală a activității aferente domeniilor de dezvoltare a infrastructurii frontierei de stau aprovizionării și asigurării tehnico-materiale a Poliției de Frontieră. Misiunea Direcției Direcției management logistic și achiziții constă în realizarea competențelor atribuite IGPF în domeniul asigurării, organizării și efectuării controlului executării procedurilor de aprovizionare și asigurare tehnicomaterială a Poliției de Frontieră; pct. 8, subpct 2) Organizează, coordonează și urmărește realizarea eficientă a proceselor de dotare a subdiviziunilor Inspectoratului General, întreținere și exploatarea de către acestea a bunurilor materale, tehnicii, armamentului, utilajului energetic și auxiliar; Atribuțiile secției management logistic: 5) Planifică procurările centralizate de bunuri materiale (echipament și inventar), 7) întocmește caracteristicile tehnice și specificațiile pentru bunurile și serviciile care urmează a fi procurate. Atribuțiile Serviciului Achiziții: 1) Elaborează Planurile anuale de efectuare a achizițiilor si asigură plasarea acestora pe pagina oficială a Inspectoratului General: 4) întocmește și înaintează spre publicare anunțul de intenție privind achizițiile publice preconizate de Inspectoratul General (care la fel nu a fost coordonat cu AGE însă nimeni nu a fost sancționat, ceea ce denotă duble standarde din partea conducerii IGPF).

În lipsa unor reglementări normative sau individuale exprese, cât și indicații/dispoziții din partea conducătorului instituției (Șeful inspectoratului), care ar desemna subdiviziunea din cadrul instituției (de ex. Direcția Generală Management operațional) sau funcționarul concret responsabil de coordonarea cu Agenția de Guvernare Electronică a caietului de sarcini privind achiziționarea consumabilelor din domeniul Tehnologiilor informației și comunicațiilor planificate pentru anul 2021, sancțiunea disciplinară sub formă de mustrare aspră, aplicată Șefului Direcției Generale Management Operațional, Sergiu Severin, reprezenta un abuz din partea conducerii instituției.

Reclamantul a solicitat anularea Ordinului nr. 5/ps din 04.01.2022 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut special, în partea prin care în privința lui Sergiu Severin a fost aplicată sancțiunea de mustrare aspră și compensarea cheltuielilor de judecată. 10

Prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis acțiunea înaintată de Sergiu Severin împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea actului administrativ. S-a anulat Ordinul nr.5/ps din 04.01.2022, emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut special, în partea prin care în privința lui Severin Sergiu a fost aplicată sancțiunea de mustrare aspră, ca fiind ilegal. S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI RM, în beneficiul reclamantului Sergiu Severin, suma de 13 600 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

La 25 noiembrie 2022, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a declarat apel nemotivat , iar la data de 3 martie 2023 a fost depus apel motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin decizia din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 noiembrie 2022. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră în beneficiul lui Severin Sergiu cheltuieli de asistență juridică în sumă de 3 000 (trei mii) lei, în rest cererea s-a respins.

La 24 noiembrie 2023, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 8 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, ca fiind neîntemeiată.

La 15 martie 2024, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recursul motivat.

În motivarea recursului a susținut că, soluția instanței de apel este eronată și emisă cu încălcarea normelor de drept material. Instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Instanței de apel i-a fost prezentat dosarul administrativ care conține materialele anchetei de serviciu, în baza cărora angajatorul a ajuns la o concluzia motivată privind săvârșirea abaterii disciplinare de către angajatul cu statut special din cadrul IGPF, Sergiu Severin.

În speță, a fost prezentat Raportul coordonat de către Severin Sergiu prin care s-a solicitat achiziționarea echipamentelor de radiocomunicații, inclusiv consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, copia planului de achiziții pentru tehnologii informaționale și comunicații (TIC) pe anul 2021 unde nu au fost reflectate bunurile care au fost solicitate de a fi achiziționate, răspunsul 11 Agenției pentru Guvernare Electroni că prin care s-a constata că bunurile menționate fac parte din domeniul TIC, procesele verbale de audiere a participanților.

Toate mijloacele de probe care au fost prezentate au fost coroborate cu prevederile actelor normative și a celor administrative cu caracter normativ care denotă faptul comiterii abaterii disciplinare de către Sergiu Severin.

Instanța de apel, în opoziție cu argumentele instanței de fond, urma să rețină obligația lui Sergiu Severin de a coordona caietul de sarcini privind achiziționarea consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, bunuri care fac parte din domeniul TIC, coroborând pe de o parte prevederile potrivit pct.8 subpct.3) din Metodologia de coordonare a achizițiilor în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor aprobată prin hotărârea Guvernului nr.544/2019 și a Dispoziției IGPF nr. 109 cu privire la elaborarea și prezentarea propunerilor de buget.

Recurentul a susținut că, prin acțiunile sale Severin Sergiu a neglijat obligațiile onerative de coordonare cu Instituția publică „Agenția de Guvernare Electronică” a planurilor de achiziție din domeniul TIC pentru necesitățile Direcției pe care o conduce precum contrat principiilor eficienței, corectitudinii, transparenței și demonopolizării achizițiilor în domeniul tehnologiei informației si comunicațiilor.

Astfel, consideră recurenta că soluția instanței este bazată pe interpretarea eronată a prevederilor legale, instanța nu a stabilit corect circumstanțele relevante pentru cauză, iar probele prezentate de părți nu au fost apreciate în modul corespunzător, litigiul nefiind soluționat în conformitate cu dreptul material și procedural aplicabil speței.

De asemenea, cuantumul excesiv neprobat al cheltuielilor de asistență juridică percepute în prezentul litigiu, este neîntemeiat și duce în mod inevitabil la prejudiciere bugetului statului.

Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”

Art. 247 din Codul administrativ: ”Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ: „(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs”.

Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ: „(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.”

Art. 50 lit. a) și d) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016: ”Funcționarului public cu statut special este obligat să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să fie loial instituției din care face parte, să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu.” 13

Art. 57 din privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016: ”Se consideră abateri disciplinare acțiunile sau inacțiunile funcționarului public cu statut special, săvârșite cu vinovăție, care încalcă prevederile legilor, ale altor acte normative, restrângerile, regimul de interdicții și incompatibilități din prezenta lege, cerințele din fișa postului.”

Articolul 58 din Legea din privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016: ”(1) În funcție de gravitatea faptelor comise și gradul de vinovăție, funcționarului public cu statut special i se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare: a) avertisment; b) mustrare; c) mustrare aspră; d) retrogradare cu un grad special; e) retrogradare în funcție; f) concediere din funcția publică cu statut special. (2) Sancțiunile aplicate se iau în vedere la evaluarea performanțelor profesionale, acordarea gradelor speciale, promovare și recompensare, cu excepția situației în care efectele lor au fost stinse ori acestea au fost ridicate ca recompensă în condițiile prezentei legi.”

Potrivit pct.4 subpct. 11) din Codul de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017, conduita profesională a funcționarului public cu statut special se bazează pe următoarele principii: ”loialitatea - obligația de a servi cu bună-credință instituția în care activează, precum și interesele legitime ale cetățenilor, de a se abține de la orice act sau faptă care poate prejudicia imaginea, prestigiul sau interesele legale ale instituției.”

Pct.7 subpct.2), 5), 7), 8), 9) stabilește că: ”funcționarul public cu statut special este obligat: să respecte disciplina de serviciu; să promoveze cultura de serviciu, respectul și ajutorul reciproc; să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu; să respecte principiile, normele și regulile activității profesionale; să promoveze și să consolideze prin propria prestație imaginea publică a instituției pe care o reprezintă.”

Cererea de recurs a fost depusă la 24 noiembrie 2023 nemotivată, iar la 15 martie 2024 motivată. Astfel, că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Materialele cauzei atestă că, Severin Sergiu a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră prin care a solicitat anularea Ordinului nr. 5/ps din 04.01.2022 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statut special, în partea prin care în privința lui Sergiu Severin a fost aplicată sancțiunea de mustrare aspră.

Judecând cauza, prima instanță prin hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Severin Sergiu. Curtea de apel prin decizia din 8 noiembrie 2023 a respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 22 noiembrie 2022.

Examinând cauza în raport de motivele de recurs, Completul de judecată ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în motivare. Conform prevederilor art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele prezentate, la caz instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de părți, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă.

Analizând actele dosarului, care au stat la baza emiterii ordinului nr. 5/ps din 04.01.2022 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră „Cu privire la sancționarea disciplinară a angajatului Severin Sergiu, prin prisma motivelor de nelegalitate invocate de reclamant și prin prisma prevederilor Codului administrativ, Completul de judecată conchide că, decizia instanței de apel este rezultatul unei interpretări și aplicări eronate a dispozițiilor legale.

Potrivit anchetei de serviciu, aceasta a fost inițiată la 6 decembrie 2021 de către șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, comisar-șef Rosian Vasiloi, în baza sesizării înaintate de către șeful adjunct al Direcției inspecție efectiv a IGPF, comisar principal Constantin Burac, fiind efectuată de către șeful serviciului investigații interne al Direcției inspecție efectiv a IGPF, comisar Ion Vranescu. În cadrul anchetei, s-a constatat că la 2 noiembrie 2021 a fost depus un raport coordonat de către șeful Direcției management operațional, comisar-șef Sergiu Severin în 15 adresa președintelui grupului de lucru pentru achiziții Valentin Fiodorov privind necesitatea achiziționării consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și baterii pentru UPS. Ulterior la 6 decembrie 2021, cu nr. 6911, în cadrul Direcției secretariat a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră a fost înregistrat raportul șefului adjunct interimar al Direcției inspecție efectiv, comisar principal Constantin Burac, prin care informează că la 5 noiembrie 2021, Inspectoratul General a inițiat licitația publică privind necesitatea achiziționării consumabilelor pentru stațiile de bază MTS și a bateriilor pentru UPS, în sumă totală de 1 291 000 MDL, fără TVA.

Potrivit raportului, în corespundere cu Hotărârea Guvernului nr.544/2019 cu privire la unele măsuri de organizare a procesului de achiziții în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, ordinului MAI nr.195 din 04 iulie 2016 cu privire la implementarea practicilor de management centralizat al serviciilor de Tehnologia Informației și Comunicațiilor în cadrul MAI, procedurile de achiziție publică la toate etapele, se vor coordona cu Agenția de Guvernare Electronică.

Statuând că Severin Sergiu nu a comis nici o abatere disciplinară, instanța de apel a desconsiderat complet prevederile art. 50 lit. lit. a) și d) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, care prevede că funcționarul public cu statut special este obligat să respecte Constituția și legile Republicii Moldova, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să fie loial instituției din care face parte, să fie disciplinat și vigilent, să manifeste inițiativă și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a atribuțiilor de serviciu.

În acest sens aprecierea instanței de apel privind lipsa abaterii disciplinare pe motiv că Severin Sergiu, se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a circumstanțelor de fapt ale cauzei.

În cauză, în condițiile în care ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. ordinului nr. 5/ps din 04.01.2022 a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art.50 (1) lit. a) și d) din Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016, este indeniabil că autorul actului administrativ a motivat împrejurările de fapt pe baza cărora s-a reținut aplicabilitatea textului legal.

Având în vedere că ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră ordinului nr. 5/ps din 04.01.2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statul special” cuprinde temeiurile în fapt și în drept, motivele pentru care a fost sancționat, actul administrativ este unul motivat.

Instanța de recurs menționează că, prin decizia 8 noiembrie 2023, instanța de apel a conchis asupra temeiniciei hotărârii din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a dispus admiterea acțiunii depusă de Severin 16 Sergiu și a anulat Ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.5ps din 4 aprilie 2022 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarilor publici cu statul special, în partea în care în privința lui Severin Sergiu a fost aplicată sancțiune de mustrare aspră.

Curtea de apel a reținut că, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu a prezentat careva probe sau argumente întemeiate, care să combată concluziile instanței de judecată referitoare la legalitatea Ordinului de sancționare, contestat prin prezenta acțiune, în cadrul cercetării judecătorești ne fiind stabilit nici un temei care ar determina instanța de apel să adopte o altă concluzie.

Însă, instanța de apel examinând cauza nu a furnizat o motivare suficientă în ceea ce vizează alegațiile intimatului precum că Ordinul de sancționare conține elementele esențiale ale motivării și anume, baza juridică, faptele relevante, raționamentul logic, proporționalitatea și echitatea. Or, acest ordin conține o motivare foarte vastă, inclusiv fiind descrisă pretinsa faptă, arătate normele legale care au fost încălcate. Iar eventualul dezacord cu concluziile din ordin poate justifica doar aprecierea acestuia ca fiind neîntemeiat și nicidecum ca nemotivat.

În esență, instanța nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. Nu a examinat toate probele prezentate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, nu a dat un răspuns cu referire la argumentele privind aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. 120 din Codul administrativ și a prevederilor Legii privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288 din 16.12.2016.

Completul de judecată reține că din conținutul deciziei instanței de apel nu este clar cum un șef al unei subdiviziuni responsabile de achiziții a unor materiale imperios necesare pentru buna funcționare a autorității responsabile de securitatea statului și care a omis să întreprindă măsurile necesare pentru achiziționarea acestora, nu ar fi comis nici o faptă disciplinară care să cadă sub incidența prevederilor legale menționate supra, îndeosebi a acelor care relatează despre obligația de a acționa conștiincios, cu vigilență, responsabil etc.

La fel, Completul de judecată ține să accentueze că ține de competența angajatorului (dreptul discreționar) să aprecieze dacă o faptă sau alta reprezintă o abatere disciplinară și ce pedeapsă disciplinară urmează a fi aplicată.

Instanțele de judecată nu se pot substitui în competențele angajatorului. Instanța de judecată doar verifică dacă, într-o procedură administrativă, soldată cu emiterea unor acte ce ating interesele unei sau alte persoane, au fost respectate prevederile legale și dacă deciziile adoptate nu sunt arbitrare sau bazate pe o apreciere vădit nerezonabilă a circumstanțelor cauzei.

Deci, la rejudecare instanța de apel urmează să analize circumstanțele care au stat la baza emiterii ordinului de sancționarea disciplinară a lui Severin Sergiu. 17

Or, în lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea materială la caz.

Față de considerentele expuse, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel nu este suficient de motivată.

Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare. Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o 12 examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție. 18

În concluzie, în cazul analizat, Completul de judecată consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și trimiterea spre rejudecare a cauzei.

Or, instanța de recurs, în limitele recursului nu poate analiza motivele invocate în recurs, aceste aspecte urmând a fi apreciate de instanța de apel la examinarea cauzei în fond.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza, să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al participanților la proces la un proces echitabil.

Prin urmare, constatând incidența motivului de recurs prevăzut de art. 2451 alin.(1) lit. d) Cod administrativ, instanța va admis recursul.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. Casează decizia din 8 noiembrie 2023, adoptată, în cauza de contencios administrativ depusă de Severin Sergiu împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră privind anularea ordinului de sancționare disciplinar. Restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 19