3ra-433/22 — privind anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-433/2022 2-20044261-01-3ra-15042022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Gr. Mîra, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 05 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea aplicării stimulării pentru atitudine și perseverență, împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă: La 06 aprilie 2020, Igor Bondarenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 209/ps din 24 martie 2020 prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară mustrare, totodată solicitând instanței de judecată să se expună referitor la aplicarea stimulării șefului de schimb Igor Bondarenco pentru atitudine și perseverență.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul nr. 209/ps din 24 martie 2020 s-a aplicat sancțiunea disciplinară mustrare, inspectorului superior Bondarenco Igor, șef de schimb al unității de control a sectorului poliției de frontieră Giurgiulești-2 al Direcției regionale Sud, pentru atitudine neconștiincioasă față de atribuțiile sale de serviciu. A indicat reclamantul că, la 12 decembrie 2019, în baza informației acumulate că prin punctul de trecere Giurgiulești-Galați traversează autocamioane înmatriculate în Republica Cehă cu revizii tehnice false identic originalului, a informat șeful ierarhic superior și a pus sarcini patrulei. La 13 decembrie, ora 01:30, pe sensul de intrare în Republica Moldova s-a prezentat primul autocamion înmatriculat în Republica Cehă.

Examinând actele inspectorul pe direcția marfară a raportat că autocamionul și semiremorca acestuia au revizie tehnică valabile, format A4 cu ștampilă umedă. A relatat reclamantul că, Poliția de Frontieră neavând о mostră a reviziei tehnice precum și о bază on-line de verificare, nu avea posibilitate să constate și/sau să probeze 1 ilegalitatea blanchetelor reviziilor tehnice. Prin prisma celor enunțate, nu avea temei legal pentru a întreprinde acțiuni precum ridicarea blanchetelor în baza suspiciunilor care presupuneau și reținerea camionului care avea marfă cu о valoare deosebit de mare. Informația înregistrată de serviciul dispecerat nu corespunde în totalmente cu cea comunicată de către Bondarenco Igor, fapt pentru care și nu a contrasemnat raportul de înregistrare în REI -II.

A susținut reclamantul că, a fost chemat de către șeful Direcției, Andrei Bulboacă, căruia i-a comunicat că din informația acumulată, se vorbește de peste 50 de camioane cu numere de Cehia a unor antreprenori din mun. Cahul și toate sunt cu revizii tehnice presupuse false. Andrei Bulboacă inițial a apreciat inițiativa sa, a vizat raportul său spre executare d-lui Marin Iavorschi șef al secției investigații speciale și d-lui Prozorovschi, șef al secției analiza riscurilor. Ulterior însă și-a schimbat poziția referitor la caz, a refuzat semnarea raportului prin care a solicitat obținerea informației cu privire la traversările peste frontiera de stat a camionului dat. A relatat că în contextul acumulării materialului probatoriu la caz, în loc de suport, susținere, s-a ciocnit cu obstacole și cercetare de serviciu din partea șefului secției investigații, care de asemenea a fost vizat să întreprindă acțiuni operative, dar care nu a întreprins nimic.

A menționat reclamantul că, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră care a avut spre examinare cercetarea de serviciu a cazului dat, nu a aplicat corect normele de drept, fapt pentru care urma să ia о altă poziție decât cea pe care și- a propus-o. Or, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin doar de către Igor Bondarenco, iar concluziile expuse în ordin sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, normele de drept material și procedural fiind aplicate eronat. Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost respinsă acțiunea lui Bondarenco Igor împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr.209/ps din 24 martie 2020 prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară mustrare.

În susținerea poziției sale, instanța de judecată a notat că, reclamantul Igor Bondarenco nu și-a executat atribuțiile de serviciu în mod corespunzător or, acesta prin acțiunile/inacțiunile sale, nu a respectat procedurile legale la derularea acțiunilor de constatare, precum și prevederile pct. 3 subpct. 2) lit. b) și subpct. 5) lit. d) din fișa postului prin faptul că nu a ridicat blanchetele reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11- 083 și CZ-3232-19-11-0893, asupra cărora existau suspiciuni că ar fi false. Astfel, lipsa blanchetelor reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893 în original, a făcut imposibilă verificarea informației acumulată anterior precum că prin punctul de trecere a frontierei Giurgiulești - Galați traversează autocamioane înmatriculate (CZE) cu revizia tehnică contrafăcută, identic originalului și anume cele contrafăcute au ștampila umedă.

Instanța de fond a conshis că acțiunile/inacțiunile șefului de schimb al SPF Giurgiulești - 2, inspector superior Igor Bondarenco, constituie о abatere disciplinară, ceea ce denotă faptul că ordinul nr.209/ps din 24 martie 2020, emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare „mustrare” reclamantului Igor Bondarenco, inspector superior, este unul întemeiat și legal. 2 Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 03 decembrie 2020, Igor Bondarenco, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a depus cerere de apel nemotivată (f.d. 43), ulterior la 17 februarie 2021, respectând termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus cerere de apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi (f.d.53-55).

Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea de apel depusă de Igor Bondarenco. A fost casată hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr. 209/ps din 24 martie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de frontieră”, a fost admisă parțial. A fost anulat ordinul nr. 209/ps din 24 martie 2020 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră „Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de frontieră”. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.74, 75-94).

La 18 mai 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recurs nemotivat, iar la 03 august 2021, a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii. (f.d.107-112) Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de către Inspectoratul General a Poliției de Frontieră. A fost casată decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată din motivul examinării cauzei în procedură scrisă fără acordul părților.

Judecând apelul depus de Igor Bondarenco, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 26 ianuarie 2022, a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza în contencios administrativ la acțiunea înaintată de către Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea aplicării stimulării pentru atitudine și perseverență. A fost emisă o decizie nouă cu privire la admiterea parțială a acțiunii înaintată de către Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea aplicării stimulării pentru atitudine și perseverență.

A fost anulat ordinul nr.209p/s din 24 martie 2020 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând normele de drept aplicabile speței în coraport cu materialele cauzei, a conchis că prima instanța neîntemeiat a respins ca neîntemeiată pretenția privind recunoașterea ilegalității ordinului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209 p/s din 24 martie 2020 ,,Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco”.

Astfel, instanța de apel a notat că, devreme ce, în ședința de judecată cu certitudine s-a stabilit că, conform raportului semnat de Igor Bondarenco, acesta a comunicat Șefului interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal, Andrei Bulboaca, că în baza informației acumulate anterior precum că prin PTF Giurgiulești – Galați, traversează autocamioane înmatriculate (CZE) cu revizia tehnică contrafăcută, identic 3 originalului și anume cele contrafăcute au ștampila umedă. Totodată, comunicând că, la data de 13 decembrie 2019 ora 01:30, la intrare în RM, în PTF Giurgiulești - Galați, a fost documentat cetățeanul MDA, Ivanov Ivan, care a prezentat la control revizia tehnică (CZE), nr. 67125649, el.

06 noiembrie 2019, (eliberată de TRICOBIT REAL s.r.o) cu semne de falsificare, pe a/m DAF 105.410, n/î 6AA7440 (CZE), c/î UAT066415, el. 13 noiembrie 2017, a/f 2007, culoarea alb, din care motive materialul dat a fost înregistrat în REI - 2, cu nr. 20198720338 (f.d. administrativ 19). Totodată, instanța de apel menționează că, prin raportul din 13 decembrie 2019, Igor Bondarenco a raportat Șefului interimar al DR Sud comisar principal, Bulboaca Andrei, că la data de 12 decembrie 2019 în urma convorbirii cu subofițerul superior din schimbul pe care îl conduce, agentul Radu Meleș care recent a revenit din Republica Cehă, a aflat că marea majoritate a camioanelor înregistrate în Republica Cehă, deținute de către cetățeni (MDA) traversează frontiera de stat prin punctele de trecere, cu acte contrafăcute și anume revizii tehnice identic originalului.

Respectiv fiind implicat în serviciu de la data de 12 decembrie 2019 orele 20:00, până la data de 13 decembrie 2019, orele 08:00, Igor Bondarenco a luat la control informația dată și la data de 13 decembrie 2019 orele 01: 20 pe sensul de intrare în Republica Moldova a sosit primul camion înregistrat în Republica Cehă. Făcând cunoștință cu actele șoferului și a camionului, ultimul a constatat că autocamionul și remorca acestuia ar fi trecut revizia tehnică în Republica Cehă pe data de 06 noiembrie 2019 cu valabilitatea până pe 06 noiembrie 2020, act de format A4 pe care persistă ștampilă umedă. Precum și că, data emiterii actului sus menționat, intră în contradicție cu datele reale din pașapoartele șoferului și, că camionul nu s-a abătut de la ruta TRK-MDA- RUS și invers, (convorbirea cu șoferul a fost înregistrată prin intermediul camerei video PF004).

Ținând cont de faptul că informația dată se adeverește, Igor Bondarenco a propus de a contracara utilizarea prin PTF a actelor contrafăcute și anume: de a acumula din baza de date Web client, numerele de înmatriculare a mai multor camioane înregistrate în Republica Cehă care au traversat prin PTF Giurgiulesti 2 precum și PTF Cahul în ultima perioadă, cât și de trimis printr-un demers către autoritatea emitentă din Republica Cehă a testării tehnice, numerele de înmatriculare a mai multor camioane, în scopul identificării mai multor făptași (f.d. administrativ 18). Astfel, instanța de apel a reținut că, intimatul/pîrît n-a prezentat careva probe, ce ar confirma că, Șeful interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal, Bulboaca Andrei neîntemeiat n-a ridicarea blanchetelor reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11- 083 și CZ-3232-19- 11-0893 contrar prevederilor art. 273 alin. (2) din Codul de procedură penală, și art. 158 alin.(1) din Codul de procedură penală.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, în temeiul celor expuse de Igor Bondarenco, în rapoartele menționate, ultimul nu avea nici un temei legal pentru a întreprinde acțiuni precum ridicarea blanchetelor reviziei tehnice cu nr. CZ- 3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893, or, ridicarea acestora presupunea și reținerea camionului.

Mai mult ca atât, instanța de apel notează că din materialele dosarului rezultă că prin raportul din 27 februarie 2020 s-a propus de a clasa procesul penal și de a nu începe urmărirea penală pe faptul depistării la data de 13 decembrie 2019 orele 01:30, în punctul de trecere a frontierei de Stat „Giurgiulești (RM) - Galați (ROU)”, pe sens de 4 ieșire din Republica Moldova, a blanchetelor inspecției tehnice auto cu numărul CZ3232-19-11-0893, eliberată pentru captractor de marcă „DAF XF 105.410”, cu număr de înmatriculare Republica Cehia 6AA7440, și blancheta inspecției tehnice auto cu numărul CZ3232-19-11-0894 pentru semiremorca de marcă și model „SCHIMTZ SCS 24/L” cu număr de înmatriculare Republica Cehia 5AJ1632, emise din numele autorităților din Republica Cehia (f.d.60-64 dosar administrativ).

În acest context, instanța de apel a considerat că, prima instanța neîntemeiat a conchis că, reclamantul/apelant a acționat contrar prevederilor art. 273 alin. (2) și art. 158 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin neridicarea actelor menționate, ce prezentau semne de falsificare și reprezintă corpuri delicte pe caz, fapt care ulterior la faza examinării materialelor în cadrul secției urmărire penală, a condiționat imposibilitatea începerii urmăririi penale.

Or, prin raportul din 13 decembrie 2019, Igor Bondarenco a raportat Șefului interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal, Andrei Bulboaca, că la data de 12 decembrie 2019 în urma convorbirii cu subofițerul superior din schimbul pe care îl conduce, agentul Radu Meleș care recent a revenit din Republica Cehă, a aflat că marea majoritate a camioanelor înregistrate în Republica Cehă, deținute de către cetățeni (MDA) traversează frontiera de stat prin punctele de trecere, cu acte contrafăcute și anume revizii tehnice identic originalului. Astfel, doar în baza unui zvon, Igor Bondarenco nu putea întreprinde acțiuni de ridicare a blanchetele reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893, condiții în care pe acestea era aplicată ștampila umedă, și vizual nu prezenta careva semne de falsificare.

Cu referire la încălcarea admisă de către apelant privind acționarea contrar prevederilor pct. 2 al Instrucțiunii - Tip aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 618 din 05 octombrie 1993, acțiuni manifestate prin expedierea demersurilor din nume și cu semnătura proprie, fără a fi înregistrate în modul corespunzător, în adresa Centrului Comun de Contact Galați și în adresa Direcției Expertize Documente a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, cu anexarea ”copiei foto mărită de 10 X a ștampilei și semnăturii în litigiu”, pentru a fi supuse expertizei tehnico - științifice și a se constata „metoda de imprimare a ștampilei și a semnăturii”, instanța de apel a reținut că, Igor Bondarenco prin raportul din 13 decembrie 2019, a solicitat Șefului interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal, Andrei Bulboaca întreprinderea în acest sens a anumitor acțiuni de stabilire a faptului dacă camioanele înregistrate în Republica Cehă, dețin blanchetele reviziei tehnice falsificate.

Însă, din analiza dosarului administrativ, nu se atestă nici o acțiune întreprinsă de șefului interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal, Bulboaca Andrei în acest sens. La fel, instanța de apel a notat că nu poate reține nici argumentul intimatului/pîrît precum că, apelantul a acționat contrar obligațiunilor sale, urmând să-și manifeste inițiativa și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii competente, integre, corecte și conștiincioase a îndatoririlor de serviciu prevăzute de lege, precum și că nu a respectat principiile, normele și regulile specifice activității (art. 12 alin. (1) lit.d) și lit.e) ale Legii nr.283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de Frontieră; art.50 lit.d) și e) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 „privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”; pct. 6, subpct.

1), 4), 10), 23) ale Instrucțiunii privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră, aprobat prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.665 din 5 15 octombrie 2018; pct.7 subpct.1), 7), 8) al Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 08 august 2017, prevederilor pct.7 subpct.4), 5), 8), 10) din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 ,,Cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne). Or, careva probe, ce ar confirma cele menționate intimatul/pârât n-a prezentat, iar prevederile art.93 alin.(1) și alin.(2) din Codul administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția.

Prin derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite exclusiv sferei sale. Totodată, instanța de apel a reținut că, în actul administrativ contestat la caz, lipsesc temeiurile de claritate pentru care în privința lui Igor Bondarenco a fost dispusă aplicarea sancțiunii disciplinare. Nefiind invocate motivele de aplicare a sancțiunii disciplinare în modul corespunzător, în special, angajatorul nu a raportat faptele presupuse a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de constatare a abaterii comise. Or, motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la normele de drept invocate, obligații care nu au fost respectate de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Astfel, instanța de apel a menționat că din lipsa motivării corespunzătoare asupra aspectului concretizării faptei care se prezumă a fi încălcare gravă comisă de Igor Bondarenco, care ar putea genera, care anume acțiune a ultimului urmau a fi încadrată în dispozițiile legale enumerate, a constatat ilegalitatea ordinului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020, ori, descrierea faptelor și enumerarea normelor de drept nu poate fi apreciată ca o motivare corespunzătoare a sancțiunii aplicate, care să corespundă principiului transparenței și comprehensibilității. Totodată, instanța de apel a notat că nu poate reține la caz argumentul apelantului precum că, ordinul contestat este unul motivat.

Or, actul administrativ contestat, nu reflectă o motivare plauzibilă, ceea ce contravine art.31 din Codul administrativ, care stipulează că actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate și este contrar art. 119 alin. (1) Codul administrativ, care prescrie cu titlu imperativ că, conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient de cert. Reieșind din cele menționate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia privind lipsa elementelor componenței abaterii incriminate apelantului, motiv din care ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020 ,,Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco”, este unul ilegal, motiv din care urmează a fi anulat.

Or, conform art. 224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale. 6 Cât privește pretenția formulată de către Igor Bondarenco, privind obligarea aplicării stimulării pentru atitudine și perseverență, instanța de apel a conchis că pretenția data urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece anularea ordinului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020 ,,Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco” duce la încetarea efectelor defavorabile pe care sancțiunea disciplinară le-a produs.

La acest capitol, instanța de apel a analizând prevederile art.51 alin. (1) pct. 20) și 23) al Legii cu privire la Poliția de Frontieră, nr. 283 din 28 decembrie 2011, pct.20 sbpct. 8), pct. 31 și 37-38 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 7 iunie 2017, în coraport cu solicitarea reclamantului/apelant, ca instanța să se expună referitor la aplicarea stimulării șefului de schimb, la caz, Igor Bondarenco pentru atitudine și perseverență, prin acumularea informației, punerea în aplicare corect și în pofida tuturor obstacolelor să o ducă până la capăt, instanța de apel a constatat că, doar angajatorul poate acorda funcționarului stimulări prin ordin scris și motivat.

Luând în considerare cele menționate mai sus și având în vedere faptul că, prima instanță nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, aplicând eronat normele de drept material și adoptând o hotărâre neîntemeiată, instanța de apel a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea noi decizii de admitere parțială a acțiunii în contencios administrativ înaintate de către Igor Bondarenco. Anulând ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020 ,,Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco” și, respingerea pretenției privind obligarea aplicării stimulării pentru atitudine și perseverență, ca neîntemeiate.

La 08 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus cerere de recurs nemotivat, iar la 28 aprilie 2022, a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțiala a deciziei instanței de apel în partea în care acțiunea a fost admisa, cu pronunțarea in aceasta parte a unei noi decizii privind respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecata înaintata de către Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. În motivarea recursului, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece se prezumă a fi îndoielnică și imparțială poziția instanței de apel în prezentul litigiu, soluția instanței de apel este întemeiată pe argumente eronate care vin în contradicție cu actele normative ce guvernează paliera acțiunilor procesuale de constatare.

Menționează recurentul că, Igor Bondarenco, activând în calitate de șef de schimb al SPF „Giurgiulești-2”, deținând calitatea de agent de constatare prin prisma art. 400 alin. (34) din Codul Contravențional, avea deplina împuternicire de a ridica blanchetele reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ3232-19-11-0893 în original pentru a efectua măsurile procesuale necesare întru verificarea veridicității actelor. În acest sens recurentul notează că, rămâne a fi inexplicabil cum a ajuns instanța de apel la concluzia precum că IGPF nu a prezentat careva probe precum că Igor Bondarenco nu a ridicat blanchetele reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ- 3232-19-11-0893 contrar prevederilor art.273 alin. (2) din Codul de procedură penală.

7 Mai menționează recurentul că, instanța de apel eronat a reținut că, prin Raportul de clasare a procesului penal și de neîncepere a urmăririi penale din 27 februarie 2020, intimatul Igor Bondarenco nu a avut temei legal de a întreprinde acțiuni de ridicare în original a blanchetelor reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11- 0893. Or, în partea motivată a Raportului enunțat, indică expres: \...a fost stabilit că organul de constatare în persoana Șefului de schimb al SPF „Giurgiulești-2 ”, inspector superior Igor Bondarenco, încălcând prevederile art. 273 alin. (2) - (3) din Codul de procedură penală nu a ridicat în original blancheta inspecției tehnice auto fapt care a indus la imposibilitatea dispunerii unei constatări tehnico-criminalistice/ expertize, într-u stabilirea faptului de fals în documente, potrivit art. 140 din Codul de procedură penală.

Suplimentar menționează că, Igor Bondarenco prin faptul neridicării în original a blanchetelor reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ 3232-19-11-0893 a încălcat prevederile art. 273 alin. (2), alin. (3) ale Codului de procedură penală. Mai mult, prin acțiunile incorecte, Igor Bondarenco a admis știrbirea imaginii instituționale și a capacităților acesteia de a depista și a contracara traversările ilegale ale frontierei de stat. Deci, sunt neîntemeiate argumentele instanței de judecată invocate în partea motivată a hotărârii precum că în ordinul de sancționare angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de constatare a abaterii comise, angajatorul nu a raportat circumstanțele de fapt la normele de drept or, acestea au fost exemplificate mai sus.

Mai susține recurentul că, la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Igor Bondarenco au fost luate în considerare toate circumstanțele reale, împrejurările obiective în care s-au săvârșit acțiunile incorecte/inacțiunile, cât și cele personale - împrejurări subiective, care au legătură cu salariatul. în acest context, instanta de recurs urmează să retină că, la determinarea sancțiunii ~ disciplinare aplicabile au fost examinate întrunirea elementelor definitorii ale răspunderii disciplinare. Gravitatea încălcării, în toate situațiile este apreciată de angajator, reieșind din circumstanțele stabilite și ținând cont de împrejurările specifice situației. Caracterul excepțional al instituirii răspunderii rezidă din responsabilitatea pe care incumbă funcția deținută și în asemenea cazuri, importanță prezintă faptul încălcării obligațiilor de muncă.

Or, încălcarea a fost constatată cu certitudine, aspectele fiind detaliate în concluziile anchetei de serviciu, precum și în alte acte aferente. Menționează recurentul că, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a respectat întru totul principiul comprehensibilității și transparenței acțiunilor, asigurând participarea neîngrădită la procedura administrativă a lui Igor Bondarenco. Susține recurentul că, la emiterea actului administrativ individual în privința lui Igor Bondarenco a fost respectat principiul proporționalității, care potrivit testului de proporționalitate, măsura luată trebuie să fie adecvată - să poată în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului, și proporțională - să asigure justul echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă 8 legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2022, în ședință publică.

(f.d.153) Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Inspectoratului General al Poliției de Frontieră prin intermediul poștei electronice la 05 februarie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.171) Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, a fost notificată Inspectoratului General al Poliției de Frontieră prin intermediul oficiului poștal la 01 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei. (f.d.179) Se mai constată că, la 28 aprilie 2022, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

(f.d.180/191) Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 29 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa lui Igor Bondarenco, copia cererii de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.195). Însă, până la examinarea recursului nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință referitor la argumentele recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră inadmisibilă, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)- f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 9 reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 10 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 11