3ra-433/22 — privind anularea actului administrativ

3ra-433/22 — privind anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-433/2022

2-20044261-01-3ra-15042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, Gr. Mîra, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

05 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea aplicării

stimulării pentru atitudine și perseverență,

împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă:

La 06 aprilie 2020, Igor Bondarenco a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin care a solicitat anularea

ordinului nr. 209/ps din 24 martie 2020 prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară

mustrare, totodată solicitând instanței de judecată să se expună referitor la aplicarea

stimulării șefului de schimb Igor Bondarenco pentru atitudine și perseverență.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul nr. 209/ps din 24 martie 2020 s-a

aplicat sancțiunea disciplinară mustrare, inspectorului superior Bondarenco Igor, șef

de schimb al unității de control a sectorului poliției de frontieră Giurgiulești-2 al

Direcției regionale Sud, pentru atitudine neconștiincioasă față de atribuțiile sale de

serviciu.

A indicat reclamantul că, la 12 decembrie 2019, în baza informației acumulate că

prin punctul de trecere Giurgiulești-Galați traversează autocamioane înmatriculate în

Republica Cehă cu revizii tehnice false identic originalului, a informat șeful ierarhic

superior și a pus sarcini patrulei. La 13 decembrie, ora 01:30, pe sensul de intrare în

Republica Moldova s-a prezentat primul autocamion înmatriculat în Republica Cehă.

Examinând actele inspectorul pe direcția marfară a raportat că autocamionul și

semiremorca acestuia au revizie tehnică valabile, format A4 cu ștampilă umedă.

A relatat reclamantul că, Poliția de Frontieră neavând о mostră a reviziei tehnice

precum și о bază on-line de verificare, nu avea posibilitate să constate și/sau să probeze

1

ilegalitatea blanchetelor reviziilor tehnice. Prin prisma celor enunțate, nu avea temei

legal pentru a întreprinde acțiuni precum ridicarea blanchetelor în baza suspiciunilor

care presupuneau și reținerea camionului care avea marfă cu о valoare deosebit de

mare. Informația înregistrată de serviciul dispecerat nu corespunde în totalmente cu cea

comunicată de către Bondarenco Igor, fapt pentru care și nu a contrasemnat raportul de

înregistrare în REI -II.

A susținut reclamantul că, a fost chemat de către șeful Direcției, Andrei Bulboacă,

căruia i-a comunicat că din informația acumulată, se vorbește de peste 50 de camioane

cu numere de Cehia a unor antreprenori din mun. Cahul și toate sunt cu revizii tehnice

presupuse false. Andrei Bulboacă inițial a apreciat inițiativa sa, a vizat raportul său spre

executare d-lui Marin Iavorschi șef al secției investigații speciale și d-lui Prozorovschi,

șef al secției analiza riscurilor. Ulterior însă și-a schimbat poziția referitor la caz, a

refuzat semnarea raportului prin care a solicitat obținerea informației cu privire la

traversările peste frontiera de stat a camionului dat.

A relatat că în contextul acumulării materialului probatoriu la caz, în loc de suport,

susținere, s-a ciocnit cu obstacole și cercetare de serviciu din partea șefului secției

investigații, care de asemenea a fost vizat să întreprindă acțiuni operative, dar care nu

a întreprins nimic.

A menționat reclamantul că, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră care a avut spre examinare cercetarea de serviciu a cazului dat, nu a aplicat

corect normele de drept, fapt pentru care urma să ia о altă poziție decât cea pe care și-

a propus-o. Or, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au fost stabilite și

elucidate pe deplin doar de către Igor Bondarenco, iar concluziile expuse în ordin sunt

în contradicție cu circumstanțele cauzei, normele de drept material și procedural fiind

aplicate eronat.

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost respinsă acțiunea lui Bondarenco Igor împotriva Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr.209/ps din 24 martie 2020 prin care a

fost aplicată sancțiunea disciplinară mustrare.

În susținerea poziției sale, instanța de judecată a notat că, reclamantul Igor

Bondarenco nu și-a executat atribuțiile de serviciu în mod corespunzător or, acesta prin

acțiunile/inacțiunile sale, nu a respectat procedurile legale la derularea acțiunilor de

constatare, precum și prevederile pct. 3 subpct. 2) lit. b) și subpct. 5) lit. d) din fișa

postului prin faptul că nu a ridicat blanchetele reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-

083 și CZ-3232-19-11-0893, asupra cărora existau suspiciuni că ar fi false. Astfel, lipsa

blanchetelor reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893 în

original, a făcut imposibilă verificarea informației acumulată anterior precum că prin

punctul de trecere a frontierei Giurgiulești - Galați traversează autocamioane

înmatriculate (CZE) cu revizia tehnică contrafăcută, identic originalului și anume cele

contrafăcute au ștampila umedă.

Instanța de fond a conshis că acțiunile/inacțiunile șefului de schimb al SPF

Giurgiulești - 2, inspector superior Igor Bondarenco, constituie о abatere disciplinară,

ceea ce denotă faptul că ordinul nr.209/ps din 24 martie 2020, emis de Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare „mustrare”

reclamantului Igor Bondarenco, inspector superior, este unul întemeiat și legal.

2

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 03 decembrie 2020, Igor

Bondarenco, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, a depus

cerere de apel nemotivată (f.d. 43), ulterior la 17 februarie 2021, respectând termenul

prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus cerere de apel motivată,

prin care a solicitat casarea hotărârii din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi (f.d.53-55).

Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea

de apel depusă de Igor Bondarenco. A fost casată hotărârea din 24 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care acțiunea în

contencios administrativ depusă de Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General

al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr. 209/ps din 24 martie 2020

„Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de frontieră”, a fost admisă parțial.

A fost anulat ordinul nr. 209/ps din 24 martie 2020 a Inspectoratului General al Poliției

de Frontieră „Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de frontieră”. În rest,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.74, 75-94).

La 18 mai 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recurs

nemotivat, iar la 03 august 2021, a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei

din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii. (f.d.107-112)

Prin decizia din 17 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul depus de către Inspectoratul General a Poliției de Frontieră. A fost casată

decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauzei spre rejudecare

la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată din motivul examinării cauzei

în procedură scrisă fără acordul părților.

Judecând apelul depus de Igor Bondarenco, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia

din 26 ianuarie 2022, a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, emisă în cauza în contencios administrativ la acțiunea

înaintată de către Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea

aplicării stimulării pentru atitudine și perseverență. A fost emisă o decizie nouă cu

privire la admiterea parțială a acțiunii înaintată de către Igor Bondarenco împotriva

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea aplicării stimulării pentru atitudine și

perseverență. A fost anulat ordinul nr.209p/s din 24 martie 2020 a Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă

de mustrare lui Igor Bondarenco. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând normele de drept aplicabile speței

în coraport cu materialele cauzei, a conchis că prima instanța neîntemeiat a respins ca

neîntemeiată pretenția privind recunoașterea ilegalității ordinului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră nr.209 p/s din 24 martie 2020 ,,Cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco”.

Astfel, instanța de apel a notat că, devreme ce, în ședința de judecată cu certitudine

s-a stabilit că, conform raportului semnat de Igor Bondarenco, acesta a comunicat

Șefului interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal, Andrei Bulboaca, că

în baza informației acumulate anterior precum că prin PTF Giurgiulești – Galați,

traversează autocamioane înmatriculate (CZE) cu revizia tehnică contrafăcută, identic

3

originalului și anume cele contrafăcute au ștampila umedă. Totodată, comunicând că,

la data de 13 decembrie 2019 ora 01:30, la intrare în RM, în PTF Giurgiulești - Galați,

a fost documentat cetățeanul MDA, Ivanov Ivan, care a prezentat la control revizia

tehnică (CZE), nr. 67125649, el. 06 noiembrie 2019, (eliberată de TRICOBIT REAL

s.r.o) cu semne de falsificare, pe a/m DAF 105.410, n/î 6AA7440 (CZE), c/î

UAT066415, el. 13 noiembrie 2017, a/f 2007, culoarea alb, din care motive materialul

dat a fost înregistrat în REI - 2, cu nr. 20198720338 (f.d. administrativ 19).

Totodată, instanța de apel menționează că, prin raportul din 13 decembrie 2019,

Igor Bondarenco a raportat Șefului interimar al DR Sud comisar principal, Bulboaca

Andrei, că la data de 12 decembrie 2019 în urma convorbirii cu subofițerul superior

din schimbul pe care îl conduce, agentul Radu Meleș care recent a revenit din

Republica Cehă, a aflat că marea majoritate a camioanelor înregistrate în Republica

Cehă, deținute de către cetățeni (MDA) traversează frontiera de stat prin punctele de

trecere, cu acte contrafăcute și anume revizii tehnice identic originalului. Respectiv

fiind implicat în serviciu de la data de 12 decembrie 2019 orele 20:00, până la data de

13 decembrie 2019, orele 08:00, Igor Bondarenco a luat la control informația dată și la

data de 13 decembrie 2019 orele 01: 20 pe sensul de intrare în Republica Moldova a

sosit primul camion înregistrat în Republica Cehă. Făcând cunoștință cu actele

șoferului și a camionului, ultimul a constatat că autocamionul și remorca acestuia ar fi

trecut revizia tehnică în Republica Cehă pe data de 06 noiembrie 2019 cu valabilitatea

până pe 06 noiembrie 2020, act de format A4 pe care persistă ștampilă umedă. Precum

și că, data emiterii actului sus menționat, intră în contradicție cu datele reale din

pașapoartele șoferului și, că camionul nu s-a abătut de la ruta TRK-MDA- RUS și

invers, (convorbirea cu șoferul a fost înregistrată prin intermediul camerei video

PF004).

Ținând cont de faptul că informația dată se adeverește, Igor Bondarenco a propus

de a contracara utilizarea prin PTF a actelor contrafăcute și anume: de a acumula din

baza de date Web client, numerele de înmatriculare a mai multor camioane înregistrate

în Republica Cehă care au traversat prin PTF Giurgiulesti 2 precum și PTF Cahul în

ultima perioadă, cât și de trimis printr-un demers către autoritatea emitentă din

Republica Cehă a testării tehnice, numerele de înmatriculare a mai multor camioane,

în scopul identificării mai multor făptași (f.d. administrativ 18).

Astfel, instanța de apel a reținut că, intimatul/pîrît n-a prezentat careva probe, ce

ar confirma că, Șeful interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal, Bulboaca

Andrei neîntemeiat n-a ridicarea blanchetelor reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-

083 și CZ-3232-19- 11-0893 contrar prevederilor art. 273 alin. (2) din Codul de

procedură penală, și art. 158 alin.(1) din Codul de procedură penală.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, în temeiul celor expuse

de Igor Bondarenco, în rapoartele menționate, ultimul nu avea nici un temei legal

pentru a întreprinde acțiuni precum ridicarea blanchetelor reviziei tehnice cu nr. CZ-

3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893, or, ridicarea acestora presupunea și reținerea

camionului.

Mai mult ca atât, instanța de apel notează că din materialele dosarului rezultă că

prin raportul din 27 februarie 2020 s-a propus de a clasa procesul penal și de a nu începe

urmărirea penală pe faptul depistării la data de 13 decembrie 2019 orele 01:30, în

punctul de trecere a frontierei de Stat „Giurgiulești (RM) - Galați (ROU)”, pe sens de

4

ieșire din Republica Moldova, a blanchetelor inspecției tehnice auto cu numărul

CZ3232-19-11-0893, eliberată pentru captractor de marcă „DAF XF 105.410”, cu

număr de înmatriculare Republica Cehia 6AA7440, și blancheta inspecției tehnice auto

cu numărul CZ3232-19-11-0894 pentru semiremorca de marcă și model „SCHIMTZ

SCS 24/L” cu număr de înmatriculare Republica Cehia 5AJ1632, emise din numele

autorităților din Republica Cehia (f.d.60-64 dosar administrativ).

În acest context, instanța de apel a considerat că, prima instanța neîntemeiat a

conchis că, reclamantul/apelant a acționat contrar prevederilor art. 273 alin. (2) și art.

158 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin neridicarea actelor menționate, ce

prezentau semne de falsificare și reprezintă corpuri delicte pe caz, fapt care ulterior la

faza examinării materialelor în cadrul secției urmărire penală, a condiționat

imposibilitatea începerii urmăririi penale. Or, prin raportul din 13 decembrie 2019, Igor

Bondarenco a raportat Șefului interimar al Direcției Regionale Sud, comisar principal,

Andrei Bulboaca, că la data de 12 decembrie 2019 în urma convorbirii cu subofițerul

superior din schimbul pe care îl conduce, agentul Radu Meleș care recent a revenit din

Republica Cehă, a aflat că marea majoritate a camioanelor înregistrate în Republica

Cehă, deținute de către cetățeni (MDA) traversează frontiera de stat prin punctele de

trecere, cu acte contrafăcute și anume revizii tehnice identic originalului. Astfel, doar

în baza unui zvon, Igor Bondarenco nu putea întreprinde acțiuni de ridicare a

blanchetele reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893,

condiții în care pe acestea era aplicată ștampila umedă, și vizual nu prezenta careva

semne de falsificare.

Cu referire la încălcarea admisă de către apelant privind acționarea contrar

prevederilor pct. 2 al Instrucțiunii - Tip aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 618 din

05 octombrie 1993, acțiuni manifestate prin expedierea demersurilor din nume și cu

semnătura proprie, fără a fi înregistrate în modul corespunzător, în adresa Centrului

Comun de Contact Galați și în adresa Direcției Expertize Documente a Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră, cu anexarea ”copiei foto mărită de 10 X a ștampilei și

semnăturii în litigiu”, pentru a fi supuse expertizei tehnico - științifice și a se constata

„metoda de imprimare a ștampilei și a semnăturii”, instanța de apel a reținut că, Igor

Bondarenco prin raportul din 13 decembrie 2019, a solicitat Șefului interimar al

Direcției Regionale Sud, comisar principal, Andrei Bulboaca întreprinderea în acest

sens a anumitor acțiuni de stabilire a faptului dacă camioanele înregistrate în Republica

Cehă, dețin blanchetele reviziei tehnice falsificate. Însă, din analiza dosarului

administrativ, nu se atestă nici o acțiune întreprinsă de șefului interimar al Direcției

Regionale Sud, comisar principal, Bulboaca Andrei în acest sens.

La fel, instanța de apel a notat că nu poate reține nici argumentul intimatului/pîrît

precum că, apelantul a acționat contrar obligațiunilor sale, urmând să-și manifeste

inițiativa și perseverență, să-și consacre activitatea profesională îndeplinirii

competente, integre, corecte și conștiincioase a îndatoririlor de serviciu prevăzute de

lege, precum și că nu a respectat principiile, normele și regulile specifice activității (art.

12 alin. (1) lit.d) și lit.e) ale Legii nr.283 din 28 decembrie 2011 cu privire la Poliția de

Frontieră; art.50 lit.d) și e) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 „privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”; pct. 6,

subpct. 1), 4), 10), 23) ale Instrucțiunii privind activitatea patrulei Poliției de Frontieră,

aprobat prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.665 din

5

15 octombrie 2018; pct.7 subpct.1), 7), 8) al Codului de etică și deontologie al

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629 din 08 august 2017, prevederilor pct.7

subpct.4), 5), 8), 10) din Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017 ,,Cu privire

la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne). Or, careva probe, ce ar confirma cele menționate

intimatul/pârât n-a prezentat, iar prevederile art.93 alin.(1) și alin.(2) din Codul

administrativ, fiecare participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Prin

derogare de la prevederile alin.(1), fiecare participant probează faptele atribuite

exclusiv sferei sale.

Totodată, instanța de apel a reținut că, în actul administrativ contestat la caz,

lipsesc temeiurile de claritate pentru care în privința lui Igor Bondarenco a fost dispusă

aplicarea sancțiunii disciplinare. Nefiind invocate motivele de aplicare a sancțiunii

disciplinare în modul corespunzător, în special, angajatorul nu a raportat faptele

presupuse a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de

constatare a abaterii comise. Or, motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor

norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la

normele de drept invocate, obligații care nu au fost respectate de către Inspectoratul

General al Poliției de Frontieră.

Astfel, instanța de apel a menționat că din lipsa motivării corespunzătoare asupra

aspectului concretizării faptei care se prezumă a fi încălcare gravă comisă de Igor

Bondarenco, care ar putea genera, care anume acțiune a ultimului urmau a fi încadrată

în dispozițiile legale enumerate, a constatat ilegalitatea ordinului Inspectoratului

General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020, ori, descrierea faptelor și

enumerarea normelor de drept nu poate fi apreciată ca o motivare corespunzătoare a

sancțiunii aplicate, care să corespundă principiului transparenței și

comprehensibilității.

Totodată, instanța de apel a notat că nu poate reține la caz argumentul apelantului

precum că, ordinul contestat este unul motivat. Or, actul administrativ contestat, nu

reflectă o motivare plauzibilă, ceea ce contravine art.31 din Codul administrativ, care

stipulează că actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise

trebuie să fie motivate și este contrar art. 119 alin. (1) Codul administrativ, care prescrie

cu titlu imperativ că, conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie suficient

de cert.

Reieșind din cele menționate mai sus, instanța de apel a ajuns la concluzia privind

lipsa elementelor componenței abaterii incriminate apelantului, motiv din care ordinul

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020 ,,Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco”,

este unul ilegal, motiv din care urmează a fi anulat. Or, conform art. 224 alin. (1) lit. a)

din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond,

instanța de judecată în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul

administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii

prealabile, dacă acestea sînt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile

sale.

6

Cât privește pretenția formulată de către Igor Bondarenco, privind obligarea

aplicării stimulării pentru atitudine și perseverență, instanța de apel a conchis că

pretenția data urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, deoarece anularea ordinului

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020 ,,Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor Bondarenco”

duce la încetarea efectelor defavorabile pe care sancțiunea disciplinară le-a produs.

La acest capitol, instanța de apel a analizând prevederile art.51 alin. (1) pct. 20) și

23) al Legii cu privire la Poliția de Frontieră, nr. 283 din 28 decembrie 2011, pct.20

sbpct. 8), pct. 31 și 37-38 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr.409 din 7 iunie 2017, în coraport cu solicitarea reclamantului/apelant, ca instanța să

se expună referitor la aplicarea stimulării șefului de schimb, la caz, Igor Bondarenco

pentru atitudine și perseverență, prin acumularea informației, punerea în aplicare corect

și în pofida tuturor obstacolelor să o ducă până la capăt, instanța de apel a constatat că,

doar angajatorul poate acorda funcționarului stimulări prin ordin scris și motivat.

Luând în considerare cele menționate mai sus și având în vedere faptul că, prima

instanță nu a constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, aplicând eronat normele de drept material și adoptând o hotărâre

neîntemeiată, instanța de apel a casat integral hotărârea din 24 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea noi decizii de admitere parțială a

acțiunii în contencios administrativ înaintate de către Igor Bondarenco. Anulând

ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.209p/s din 24 martie 2020

,,Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare lui Igor

Bondarenco” și, respingerea pretenției privind obligarea aplicării stimulării pentru

atitudine și perseverență, ca neîntemeiate.

La 08 februarie 2022, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus cerere

de recurs nemotivat, iar la 28 aprilie 2022, a depus motivarea recursului împotriva

deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțiala a

deciziei instanței de apel în partea în care acțiunea a fost admisa, cu pronunțarea in

aceasta parte a unei noi decizii privind respingerea în totalitate a cererii de chemare în

judecata înaintata de către Igor Bondarenco împotriva Inspectoratului General al

Politiei de Frontiera.

În motivarea recursului, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a indicat că

nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece se prezumă a fi îndoielnică și

imparțială poziția instanței de apel în prezentul litigiu, soluția instanței de apel este

întemeiată pe argumente eronate care vin în contradicție cu actele normative ce

guvernează paliera acțiunilor procesuale de constatare.

Menționează recurentul că, Igor Bondarenco, activând în calitate de șef de schimb

al SPF „Giurgiulești-2”, deținând calitatea de agent de constatare prin prisma art. 400

alin. (34) din Codul Contravențional, avea deplina împuternicire de a ridica blanchetele

reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ3232-19-11-0893 în original pentru a

efectua măsurile procesuale necesare întru verificarea veridicității actelor.

În acest sens recurentul notează că, rămâne a fi inexplicabil cum a ajuns instanța

de apel la concluzia precum că IGPF nu a prezentat careva probe precum că Igor

Bondarenco nu a ridicat blanchetele reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ-

3232-19-11-0893 contrar prevederilor art.273 alin. (2) din Codul de procedură penală.

7

Mai menționează recurentul că, instanța de apel eronat a reținut că, prin Raportul

de clasare a procesului penal și de neîncepere a urmăririi penale din 27 februarie 2020,

intimatul Igor Bondarenco nu a avut temei legal de a întreprinde acțiuni de ridicare în

original a blanchetelor reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-

organul de constatare în persoana Șefului de schimb al SPF „Giurgiulești-2 ”, inspector

superior Igor Bondarenco, încălcând prevederile art. 273 alin. (2) - (3) din Codul de

procedură penală nu a ridicat în original blancheta inspecției tehnice auto fapt care a

indus la imposibilitatea dispunerii unei constatări tehnico-criminalistice/ expertize,

într-u stabilirea faptului de fals în documente, potrivit art. 140 din Codul de procedură

penală.

Suplimentar menționează că, Igor Bondarenco prin faptul neridicării în original a

blanchetelor reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ 3232-19-11-0893 a

încălcat prevederile art. 273 alin. (2), alin. (3) ale Codului de procedură penală. Mai

mult, prin acțiunile incorecte, Igor Bondarenco a admis știrbirea imaginii instituționale

și a capacităților acesteia de a depista și a contracara traversările ilegale ale frontierei

de stat. Deci, sunt neîntemeiate argumentele instanței de judecată invocate în partea

motivată a hotărârii precum că în ordinul de sancționare angajatorul nu a raportat

faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de

constatare a abaterii comise, angajatorul nu a raportat circumstanțele de fapt la normele

de drept or, acestea au fost exemplificate mai sus.

Mai susține recurentul că, la aplicarea sancțiunii disciplinare în privința lui Igor

Bondarenco au fost luate în considerare toate circumstanțele reale, împrejurările

obiective în care s-au săvârșit acțiunile incorecte/inacțiunile, cât și cele personale -

împrejurări subiective, care au legătură cu salariatul. în acest context, instanta de recurs

urmează să retină că, la determinarea sancțiunii ~ disciplinare aplicabile au fost

examinate întrunirea elementelor definitorii ale răspunderii disciplinare. Gravitatea

încălcării, în toate situațiile este apreciată de angajator, reieșind din circumstanțele

stabilite și ținând cont de împrejurările specifice situației. Caracterul excepțional al

instituirii răspunderii rezidă din responsabilitatea pe care incumbă funcția deținută și

în asemenea cazuri, importanță prezintă faptul încălcării obligațiilor de muncă. Or,

încălcarea a fost constatată cu certitudine, aspectele fiind detaliate în concluziile

anchetei de serviciu, precum și în alte acte aferente.

Menționează recurentul că, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a

respectat întru totul principiul comprehensibilității și transparenței acțiunilor,

asigurând participarea neîngrădită la procedura administrativă a lui Igor Bondarenco.

Susține recurentul că, la emiterea actului administrativ individual în privința lui

Igor Bondarenco a fost respectat principiul proporționalității, care potrivit testului de

proporționalitate, măsura luată trebuie să fie adecvată - să poată în mod obiectiv să

ducă la îndeplinirea scopului, necesară - indispensabilă pentru îndeplinirea scopului, și

proporțională - să asigure justul echilibru între interesele concrete pentru a fi

corespunzătoare scopului urmărit.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

8

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 26 ianuarie 2022,

în ședință publică. (f.d.153)

Totodată, din actele dosarului se atestă că dispozitivul deciziei din 26 ianuarie

2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Inspectoratului General al Poliției de

Frontieră prin intermediul poștei electronice la 05 februarie 2022, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.171)

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 26 ianuarie 2022, a fost notificată

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră prin intermediul oficiului poștal la 01

aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei.

(f.d.179)

Se mai constată că, la 28 aprilie 2022, Inspectoratul General al Poliției de

Frontieră a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 26 ianuarie 2022 a Curții

de Apel Chișinău. (f.d.180/191)

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul nemotivat, cât și motivarea recursului în termenul prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

La 29 aprilie 2022, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa lui Igor Bondarenco,

copia cererii de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea

de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.195). Însă, până la examinarea

recursului nu a făcut uz de dreptul procedural de a depune referință referitor la

argumentele recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră

inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)- f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

9

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

10

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

11