3ra-909/21 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- aplicarea eronata a normelor de procedura, examinarea cauzei in procedura scrisa fara acordul comun al partilor
3ra-909/21 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-909/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (T. Avasiloaie)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)
D E C I Z I E
17 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând recursul depus de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Bondarenco Igor împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu
privire la anularea actului administrativ,
împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 06 aprilie 2020, Bondarenco Igor a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, prin care a solicitat
anularea ordinului nr. 209/ps din 24 martie 2020 prin care a fost aplicată sancțiunea
disciplinară mustrare, totodată solicitând instanței de judecată să se expună referitor
la aplicarea stimulării șefului de schimb Bondarenco Igor pentru atitudine și
perseverență.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul nr. 209/ps din 24 martie 2020
s-a aplicat sancțiunea disciplinară mustrare, inspectorului superior Bondarenco Igor,
șef de schimb al unității de control a sectorului poliției de frontieră Giurgiulești-2 al
Direcției regionale Sud, pentru atitudine neconștiincioasă față de atribuțiile sale de
serviciu.
A indicat reclamantul că, la 12 decembrie 2019, în baza informației acumulate
că prin punctul de trecere Giurgiulești-Galați traversează autocamioane
înmatriculate în Republica Cehă cu revizii tehnice false identic originalului, a
informat șeful ierarhic superior și a pus sarcini patrulei. La 13 decembrie, ora 01:30,
pe sensul de intrare în R. Moldova s-a prezentat primul autocamion înmatriculat în
1
Republica Cehă. Examinând actele inspectorul pe direcția marfară a raportat că
autocamionul și semiremorca acestuia au revizie tehnică valabile, format A4 cu
ștampilă umedă.
A relatat reclamantul că, Poliția de Frontieră neavând о mostră a reviziei
tehnice precum și о bază on-line de verificare, nu avea posibilitate să constate și/sau
să probeze ilegalitatea blanchetelor reviziilor tehnice. Prin prisma celor enunțate, nu
avea temei legal pentru a întreprinde acțiuni precum ridicarea blanchetelor în baza
suspiciunilor care presupuneau și reținerea camionului care avea marfă cu о valoare
deosebit de mare. Informația înregistrată de serviciul dispecerat nu corespunde în
totalmente cu cea comunicată de către Bondarenco Igor, fapt pentru care și nu a
contrasemnat raportul de înregistrare în REI -II.
A susținut reclamantul că, a fost chemat de către șeful Direcției, Andrei
Bulboacă, căruia i-a comunicat că din informația acumulată, se vorbește de peste 50
de camioane cu numere de Cehia a unor antreprenori din mun. Cahul și toate sunt cu
revizii tehnice presupuse false. Andrei Bulboacă inițial a apreciat inițiativa sa, a vizat
raportul său spre executare d-lui Iavorschi Marin șef al secției investigații speciale
și d-lui Prozorovschi, șef al secției analiza riscurilor. Ulterior însă și-a schimbat
poziția referitor la caz, a refuzat semnarea raportului prin care a solicitat obținerea
informației cu privire la traversările peste frontiera de stat a camionului dat.
A relatat că în contextul acumulării materialului probatoriu la caz, în loc de
suport, susținere, s-a ciocnit cu obstacole și cercetare de serviciu din partea șefului
secției investigații, care de asemenea a fost vizat să întreprindă acțiuni operative, dar
care nu a întreprins nimic.
A menționat reclamantul că, reprezentantul Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră care a avut spre examinare cercetarea de serviciu a cazului dat, nu a
aplicat corect normele de drept, fapt pentru care urma să ia о altă poziție decât cea
pe care și-a propus-o. Or, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au
fost stabilite și elucidate pe deplin doar de către Bondarenco Igor, iar concluziile
expuse în ordin sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, normele de drept
material și procedural fiind aplicate eronat.
Prin hotărârea din 24 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
a fost respinsă acțiunea lui Bondarenco Igor împotriva Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr.209/ps din 24 martie 2020
prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară mustrare.
În susținerea poziției sale, instanța de judecată a notat că reclamantul
Bondarenco Igor nu și-a executat atribuțiile de serviciu în mod corespunzător or,
acesta prin acțiunile/inacțiunile sale, nu a respectat procedurile legale la derularea
acțiunilor de constatare, precum și prevederile pct. 3 subpct. 2) lit. b) și subpct. 5)
lit. d) din fișa postului prin faptul că nu a ridicat blanchetele reviziei tehnice cu nr.
CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893, asupra cărora existau suspiciuni că ar
fi false. Astfel, lipsa blanchetelor reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-083 și CZ-
3232-19-11-0893 în original, a făcut imposibilă verificarea informației acumulată
anterior precum că prin punctul de trecere a frontierei Giurgiulești-Galați traversează
autocamioane înmatriculate (CZE) cu revizia tehnică contrafăcută, identic
originalului și anume cele contrafăcute au ștampila umedă.
2
Instanța de fond a conshis că acțiunile/inacțiunile șefului de schimb al SPF
Giurgiulești - 2, inspector superior Bondarenco Igor, constituie о abatere
disciplinară, ceea ce denotă faptul că ordinul nr.209/ps din 24 martie 2020, emis de
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră cu privire la aplicarea sancțiunii
disciplinare „mustrare” reclamantului Bondarenco Igor, inspector superior, este unul
întemeiat și legal.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 03 decembrie 2020,
Bondarenco Igor, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,
a depus cerere de apel nemotivată (f.d. 43), ulterior la 17 februarie 2021, respectând
termenul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, a depus cerere de
apel motivată, prin care a solicitat casarea hotărârii din 24 noiembrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei decizii noi (f.d.53-55).
Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cererea
de apel depusă de Bondarenco Igor, casată hotărârea din 24 noiembrie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin care acțiunea în
contencios administrativ depusă de Bondarenco Igor împotriva Inspectoratului
General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr. 209/ps din 24 martie
2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de frontieră”, a fost
admisă parțial.
S-a anulat ordinul nr. 209/ps din 24 martie 2020 a Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră „Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de
frontieră”.
În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată
(f.d.74, 75-94).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră, neîntemeiat a reținut că, în cadrul efectuării acțiunilor de
constatare, șeful de schimb al SPF Giurgiulești-2, inspectorul superior Bondarenco
Igor, contrar prevederilor art. 273 alin. (2) și art. 158 alin. (1) din Codul de procedură
penală, nu a ridicat actele în litigiu, care conform informației acumulate de acesta
anterior, precum și examinării la fața locului, prezentau semne de falsificare și
reprezintau corpuri delicte pe caz, fapt care ulterior la faza examinării materialelor în
cadrul secției urmărire penală, a condiționat imposibilitatea începerii urmăririi penale.
Or, prin raportul din 13 decembrie 2019, Bondarenco Igor a raportat șefului interimar
al Direcției Sud comisar principal, d-lui Bulboaca Andrei, că la 12 decembrie 2019 în
urma convorbirii cu subofițerul superior din schimbul pe care îl conduce, agentul Meleș
Radu care recent a revenit din Republica Cehă, a aflat că marea majoritate a
camioanelor înregistrate în Republica Cehă, deținute de către cetățenii moldoveni
traversează frontiera de stat prin punctele de trecere, cu acte contrafăcute și anume
revizii tehnice identic originalului.
Instanța de apel a reținut că Bondarenco Igor prin raportul din 13 decembrie
2019, a solicitat Șefului interimar al Direcției Sud comisar principal, d-lui Bulboaca
Andrei întreprinderea în acest sens a anumitor acțiuni de stabilire a faptului dacă
camioanele înregistrate în Republica Cehă dețin blanchetele reviziei tehnice
falsificate. Din analiza dosarului administrativ nu se atestă nici o acțiune întreprinsă
de șeful interimar al Direcției Sud comisar principal, Bulboaca Andrei.
3
Astfel, Curtea de Apel Chișinău, a concluzionat că nu poate fi reținut faptul că,
Bondarenco Igor, a încălcat obligația sa de a fi disciplinat și vigilent, de a manifesta
inițiativă și perseverență, precum și că nu a respectat principiile, normele și regulile
specifice activității sale.
Cu referire la pretenția reclamantului că instanța urma să se expună referitor la
aplicarea stimulării șefului de schimb Bondarenco Igor pentru atitudine și
perseverență, prin acumularea informației, instanța de apel a respins-o, ca fiind
neîntemeiată.
La 18 mai 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus recurs
nemotivat, iar la 03 august 2021, a depus cerere de recurs motivată împotriva
deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a
deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii
(f.d.107-112).
În motivarea cererii de recurs, a invocat că, însăși Bondarenco Igor în procesul
de verificare a actelor șoferului și a camionului a constatat că revizia tehnică
eliberată de Republica Cehă este în contradicție cu datele din pașapoartele șoferului.
Mai mult, printr-o astfel de abordare, instanțele de judecată contribuie la facilitarea
și încurajarea angajaților Poliției de Frontieră la nerespectarea dispozițiilor de
serviciu, nerealizarea acțiunilor de prevenire, depistare și de contracarare a
circulației ilegale a persoanelor și mijloacelor de transport.
A indicat recurentul că, Bondarenco Igor - șef de schimb al SPF Giurgiulești -
2, deținând calitatea de organ de constatare, avea deplina împuternicire de a ridica
blanchetele reviziei tehnice cu nr. CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-0893 în
original, pentru a efectua măsurile procesuale necesare întru verificarea veridicității
actelor, care după părerea dînsului erau contrafăcute. La examinarea informației
înregistrate în R-2 cu nr. 20198720338 în acțiunile de constatare nu a aplicat
prevederile art. 273 din Codul de procedură penală precum și contrar art. 158
alin. (1) din Codul de procedură penală nu a întreprins măsurile necesare.
A remarcat că instanța de apel eronat a reținut prin raportul de clasare a
procesului penal și de neîncepere a urmăririi penale din 27 februarie 2020 că
Bondarenco Igor, nu a avut temei legal pentru a întreprinde acțiuni de ridicare în
original a blanchetelor reviziei tehnice cu nr.CZ-3232-19-11-083 și CZ-3232-19-11-
Astfel, însăși organul de urmărire penală a constatat încălcări și nerespectarea
actelor normative în acțiunile lui Bondareno Igor.
A menționat recurentul că, angajații Poliției de Frontieră care, prin definiție,
posedă o pregătire și o cultură juridică specială, ar putea să estimeze care acțiuni ar
putea fi calificate drept factori de risc la securitatea frontierei de stat, precum și
realizează, în limita competențelor, acțiuni de prevenire, depistare și contracarare a
migrației ilegale și a altor infracțiuni transfrontaliere legate de circulația ilegală a
persoanelor și a mijloacelor de transport.
Astfel, Bondarenco Igor, fiind funcționar public cu statut special, conform
funcției pe care o deținea, era obligat să întreprindă acțiuni de ridicare a blanchetelor
în original.
Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
4
Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme
de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 aprilie 2021.
La 14 iulie 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a recepționat
decizia contestată, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție DS8001921594AS,
anexat la materialele dosarului (f.d. 105).
La 18 mai 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, iar la 03 august
2021, a depus recurs motivat, împotriva deciziei din 27 aprilie 2021, astfel se atestă
că recursul a fost depus în termen.
La 17 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui
Bondarenco Igor copia cererii de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției
de Frontieră, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se
confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție, examinând admisibilitatea recursului, l-a numit pentru judecare în completul
din 5 judecători.
Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră
necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.
Verificând argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar,
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanței de apel,
cu remiterea cauzei la rejudecare, din următoarele considerente.
Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1) lit. d) că examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care, casează integral
decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor
stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest
caz.
În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul
administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.
III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.
La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul
administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu
în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile făcute,
nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.
5
În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (1) din Codul administrativ, în
procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a
recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme
de fapt și de drept.
În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.
Din materialele cauzei rezultă că, la 06 aprilie 2020, Bondarenco Igor a depus
cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră prin care a solicitat anularea ordinului nr. 209/ps din 24 martie 2020 prin
care a fost aplicată sancțiunea disciplinară mustrare, totodată solicitând instanței de
judecată să se expună referitor la aplicarea stimulării șefului de schimb Bondarenco
Igor pentru atitudine și perseverență, prin acumularea informației.
Judecând cauza, prima instanță a adoptat hotărârea din 24 noiembrie 2020 prin
care a fost respinsă acțiunea lui Bondarenco Igor împotriva Inspectoratului General
al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr.209/ps din 24 martie 2020
prin care a fost aplicată sancțiunea disciplinară mustrare.
Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel examinând
cauza în procedură scrisă, a adoptat decizia din 27 aprilie 2021 prin care a fost
admisă cererea de apel depusă de Bondarenco Igor, casată hotărârea din 24
noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o decizie nouă prin
care acțiunea în contencios administrativ depusă de Bondarenco Igor împotriva
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la anularea ordinului nr.
209/ps din 24 martie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de
frontieră”, a fost admisă parțial.
A anulat ordinul nr. 209/ps din 24 martie 2020 a Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră „Cu privire la sancționarea disciplinară a polițistului de
frontieră”.
În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca fiind neîntemeiată
(f.d.74, 75-94).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare
ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că instanța de apel la
examinarea cauzei a aplicat eronat normele de drept procedural și a admis
examinarea cauzei în procedură scrisă fără acordul comun al părților.
În conformitate cu art. 218 lit. a) din Codul administrativ, examinarea și
soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ are loc conform
prevederilor Codului de procedură civilă, cu următoarele excepții: examinarea și
soluționarea acțiunii în contencios administrativ are loc în ședință publică, iar în
cazuri de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Participanții la proces se
citează; în citație se comunică locul, data și ora ședinței. Dacă participanții la proces
convin de comun acord, examinarea și soluționarea acțiunii în contencios
administrativ are loc în procedură scrisă.
6
Potrivit cererii de apel din 22 februarie 2021 depuse de Igor Bondarenco,
ultimul și-a exprimat dezacordul cu soluția adoptată de către prima inastanță, din
motivul unei cercetări superficiale, totodată menționând despre faptul că apelul
urmează a fi examinat nemijlocit în ședință de judecată, pentru excluderea tuturor
lacunelor care influențează asupra stabilirii adevărului (f.d. 53-54).
Prin referința din 31 martie 2021, depusă de către Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră, intimatul a apreciat ca fiind întemeiată hotărârea primei
instanțe, solicitând respingerea cererii de apel depuse de către Igor Bondarenco
(f.d. 61-66).
Instanța de apel a argumentat examinarea cauzei în procedură scrisă prin
derogare de la art. 218 din Codul administrativ și în temeiul art. 192 alin. (2) din
Codul de procedură civilă, pct. 6 și 10 al Dispoziției nr. 3 din 15 aprilie 2021 al
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.
În asemenea circumstanțe, instanța de recurs reține că prevederile art. 218 din
Codul administrativ în mod imperativ stabilesc că doar în cazul cînd participanții la
proces convin de comun acord, examinarea și soluționarea acțiunii în contencios
administrativ poate avea loc în procedură scrisă.
Prin urmare, instanța de recurs apreciază ca fiind greșită derogarea instanței de
apel de la aplicarea prevederilor art. 218 din Codul administrativ.
Raportând normele de drept menționate la circumstanțele cauzei, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
relevă că la materialele cauzei nu există un act prin care părțile și-ar fi exprimat
acordul pentru examinarea cauzei în procedură scrisă, mai mult, potrivit cererii de
apel enunțate mai sus, apelantul Igor Bondarenco solicită examinarea cauzei în
ședință de judecată, iar din textul referinței prezentate de către intimatul
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră nu reiesă acordul acestuia pentru
examinarea cauzei în procedură scrisă.
Astfel, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău la emiterea
deciziei din 27 aprilie 2021 a comis încălcări de procedură care afectează însăși
substanța dreptului părților la un proces echitabil.
Pornind de la argumentele recurentului, având în vedere împrejurările
constatate, Colegiul lărgit consideră că, instanța de apel era obligată să creeze
condiții corespunzătoare pentru ca intimatul/recurentul să-și exercite în volum
deplin drepturile sale procedural, și să aibă acces nemijlocit pentru a pleda în ședința
de judecată publică.
Sub aspectul celor relatate, este cert că eroarea judiciară menționată nu poate fi
corectată de instanța de recurs, deoarece intimatul/recurentul a fost lipsit de
posibilitatea de a-și susține poziția în ședință publică la examinarea cauzei în apel.
În atare circumstanțe, Colegiul lărgit conchide asupra anulării integrale a
deciziei contestate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău
pentru a se asigura părților judecarea efectivă a cauzei în apel.
Așa fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și de a casa decizia din 27 aprilie 2021
7
a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, Completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
Se casează decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de
contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Bondarenco Igor împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire
la anularea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de
Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Maria Ghervas
Nina Vascan
Nicolae Craiu
Victor Burduh
8