3ra-750/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative individuale defavorabile
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-750/21 — anularea actelor administrative individuale defavorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr.3ra-750/2021
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Ig. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
08 septembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Nicolae Craiu
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Focșa Ion, reprezentat de avocatul
Leontean Serghei,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată
de Focșa Ion împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, persoană terță
Voloșin Alexandru, cu privire la anularea actelor administrative individuale
defavorabile,
împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 30 iulie 2019, Focșa Ion a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, solicitând anularea ordinului șefului
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 671/ps din 26 iulie 2019 „Cu privire
la suspendarea din funcție”.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în funcție de comisar
principal, șef al Direcției regionale Sud în cadrul Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră, iar prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.
671/ps din 26 iulie 2019 a fost suspendat din funcție pe perioada anchetei de serviciu.
Potrivit ordinului emis, suspendarea operează începând cu data de 29 iulie 2019.
Reclamantul a specificat că drept temei pentru emiterea ordinului menționat a
fost indicat raportul ofițerului principal al Secției reglementare juridică a Direcției
juridice și practica contravențională din 25 iulie 2019.
1
Reclamantul consideră ordinul contestat ca fiind adoptat cu încălcarea
prevederilor legale, deoarece în ordin nu se regăsesc motivele argumentate juridic, iar
simpla trimitere la raportul ofițerului principal al Secției reglementare juridică a
Direcției juridice și practica contravențională din 25 iulie 2019, fiind insuficientă,
deoarece pe de o parte, legea instituie un conținut obligatoriu, un element de formalism
al ordinului care trebuie respectat întocmai, iar pe de altă parte, faptele reținute în ordin
sunt vagi și generale. Totodată, raportul ofițerului principal al Secției reglementare
juridică a Direcției juridice și practica contravențională din 25 iulie 2019 nu conține
nici un motiv care ar arăta necesitatea suspendării, fiind încălcată procedura de emitere
a ordinul nominalizat.
Reclamantul susține că potrivit pct. 66 din Hotărârea de Guvern nr. 409 din 07
iunie 2017, efectuarea anchetei de serviciu, de regulă, este precedată de o pregătire în
procesul căreia persoana care o efectuează stabilește formele, metodele de lucru,
examinează legislația relevantă, studiază materialele controalelor precedente, după caz,
examinează și alte informații necesare. Informația acumulată se anexează la materialele
anchetei de serviciu.
În consecința îndeplinirii acțiunilor prevăzute în pct. 66, conform pct. 67
persoana căreia i-a fost încredințată efectuarea anchetei de serviciu, este în drept să
propună conducătorului, care a inițiat ancheta de serviciu, suspendarea din serviciu a
funcționarului care a comis abaterea disciplinară, cu ridicarea legitimației de serviciu
și a armei din dotare, iar după obținerea acordului să inițieze procedura de suspendare.
Reclamantul consideră că din data de 25 iulie 2019 până în data de 26 iulie 2019
este imposibil fizic de a stabili formele, metodele de lucru, de a examina legislația
relevantă, a studia materialele controalelor precedente, precum și să examineze alte
informații necesare.
De asemenea a invocat că, este evidentă ilegalitatea actului contestat și prin
prisma lipsei unei propuneri din partea persoanei care efectuează ancheta de a suspenda
din funcție un angajat. Respectiv, ordinul contestat este lovit de nulitate absolută, fiind
încălcată procedura de emitere, iar în esență această sesizare nu are nimic comun cu
subsemnatul, întrucât nu a luat careva decizii și nu a înfăptuit careva acțiuni care ar
duce la plecarea petiționarului Voloșin Alexandru din funcția de șef al sectorului de
Poliție de Frontieră Giurgiulești 2.
La 23 septembrie 2019, Focșa Ion a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, solicitând anularea ordinului
șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 812/ps din 23 august 2019
„Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special Focșa
Ion”.
În motivarea acțiunii Focșa Ion a indicat că, a activat în funcția de comisar
principal, șef al Direcției regionale Sud în cadrul Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră, iar prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră
nr.671/ps din 26 iulie 2019 a fost suspendat din funcție pe perioada anchetei de serviciu,
2
suspendarea operând începând cu data de 29 iulie 2019. Drept temei pentru emiterea
ordinului a servit raportul ofițerului principal al Secției Reglementare juridică a
Direcției juridice și practica contravențională din 25 iulie 2019.
Reclamantul a menționat că, la 23 august 2019, șeful Inspectoratului General al
Poliției de Frontieră a emis ordinul nr. 812/ps „Cu privire la sancționarea disciplinară a
funcționarului public cu statut special Focșa Ion”, fiindu-i aplicată sancțiunea
disciplinară sub formă de concediere, cu formularea „pentru încălcări grave”, însă
consideră că ordinul este ilegal, abuziv, adoptat cu încălcarea prevederilor legale și a
fost adus la cunoștință la 28 august 2019.
Potrivit ordinului contestat, în perioada de timp 30 ianuarie 2017 – 02 iulie 2019,
șeful Direcției regionale Sud, comisarul principal Focșa Ion a admis mai multe încălcări
ce vizează normele stabilite în fișa postului, contractul individual de muncă și Statutul
disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017.
La fel, s-a menționat că în cadrul anchetei de serviciu nr. A-110 inițiată la data
de 25 iulie 2019, s-a constatat că Focșa Ion, în perioada în care a deținut funcția de șef
al Direcției regionale Sud, abuzând de prerogativele avute în funcția menționată, a
admis prin acțiunile/inacțiunile sale un management instituțional defectuos.
Reclamantul a precizat că, conform art. 59 alin. (4) din Legea privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288
din 16 decembrie 2016, funcționarul public cu statut special vizat de ancheta de serviciu
are dreptul să cunoască integral materialele anchetei, cu respectarea regimului juridic
al datelor cu caracter personal și al informațiilor atribuite la secretul de stat, de
asemenea să solicite și/sau să prezinte probe în apărarea sa
În acest context, reclamantul a specificat că până în prezent nu i-a fost adus la
cunoștință rezultatul anchetei de serviciu nr. A-110, inițiate la data de 25 iulie 2019.
La fel, în ordinul contestat s-a menționat că toate circumstanțele stabilite în
cadrul anchetei în cauză, conduc în mod rezonabil la ideea că activitatea managerială
ineficientă și defectuoasă desfășurată de către Focșa Ion s-a datorat și în egală măsură
a făcut parte, din politica de instalare în cadrul Direcției regionale a unui sistem
autoritar, prin consolidarea poziției sale de conducător și subordonarea întregului
efectiv sub toate aspectele, cu înlăturarea subalternilor incomozi sau nefideli acestuia,
în vederea creării unui sistem regional controlabil de către acesta, însă vulnerabil din
punct de vedere al eficienței și profesionalismului. Focșa Ion a întreprins măsuri de
persecutare a mai multor angajați ai subdiviziunii pe care o conducea. Măsurile de
persecuție s-au materializat prin inițierea mai multor anchete de serviciu în privința lui
Voloșin Alexandru, soldate cu retrogradarea acestuia în funcție și transferarea ultimului
la Direcția Regională Nord. Totodată, persecuțiile lui Focșa Ion au fost îndreptate și în
privința dnei Țveatcova Mariana, care din motive personale, prin intimidări practic i-a
interzis desfășurarea activității de serviciu, cerându-i în repetate rânduri demisia sau
transferul în altă subdiviziune.
3
Reclamantul a menționat că constatările indicate în ordinul emis, poartă un
caracter declarativ, fără a fi indicate care au fost acțiunile concrete, făcându-se trimitere
la constatările Grupului de lucru instituit prin Ordinul șefului IGPF nr. 537 din 05
august 2019, iar dânsul nu cunoaște despre aceste constatări.
Prin urmare, se impune concluzia că ordinul contestat este unul cu caracter
generalizat, fără fapte concrete, care în viziunea sa poartă un caracter de răzbunare, dar
nu de legalitate, în drept fiind invocate prevederile articolelor 189, 206, 211, 212, 224
din Codul administrativ.
Prin încheierea din 17 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-
a dispus conexarea într-un singur proces acțiunea de contencios administrativ depusă
de Focșa Ion împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la
anularea ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 812/ps din
23 septembrie 2019 (dosarul nr.3-3961/2019), și acțiunea de contencios administrativ
depusă de Focșa Ion împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire
la anularea ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 671/ps
din 26 iulie 2019 (f.d.23, vol. I).
Prin încheierea din 04 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost
atras în proces în calitate de persoană terță Voloșin Alexandru (f.d.42, vol. I).
Prin hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a
fost admisă acțiunea de contencios administrativ depusă de către Focșa Ion împotriva
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI, persoană terță Voloșin
Alexandru, cu privire la anularea actelor administrative defavorabile, obligarea emiterii
unui act administrativ individual favorabil, încasarea salariului pentru perioada absenței
forțate de la locul de muncă.
S-a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI nr.
671/ps din 26.07.2019 „Cu privire la suspendarea din funcție”, emis în privința lui
Focșa Ion.
S-a anulat ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI nr.
812/ps din 23.08.2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public
cu statut special Focșa Ion”.
S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI să emită actul
administrativ individual cu privire la restabilirea lui Focșa Ion în funcția de șef al
Direcției regionale Sud.
S-a obligat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI să emită actul
administrativ individual cu privire la calcularea și achitarea în beneficiul lui Focșa Ion
a salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă.
S-a dispus executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii la serviciu a lui
Focșa Ion și încasării unui salariu pentru absență forțată la lucru (f.d.171,178-185, vol.
I).
4
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că în temeiul ordinului nr.106/ps
din 30 ianuarie 2017, Focșa Ion, deține funcția de șef Direcție al Direcției Regionale
Sud al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Prin ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 671/ps din
26 iulie 2019, Focșa Ion Nicolae a fost suspendat din funcția publică de comisar
principal, șef al Direcției regionale Sud pe perioada desfășurării anchetei de serviciu nr.
A-110 din 25 iulie 2019, începând cu 29 iulie 2019 (810120).
Instanța de judecată a stabilit că procedura administrativă a fost inițiată în temeiul
Raportului din 25 iulie 2019 a ofițerului principal al Secției Reglementare juridică a
Direcției juridice și practică contravențională, Serghei Gherman, dar fără respectarea
prevederilor art. 70, 78 din Codul administrativ, care stipulează înștiințarea
participanților despre inițierea și respectiv finalizarea procedurii administrative, la 26
iulie 2019 a fost emis actul administrativ individual – ordinul nr. 671/ps din 26 iulie
2019 „Cu privire la suspendarea din funcție”.
La fel, a fost constatat că la emiterea actului administrativ contestat, circumstanța
indicată și anume „ancheta de serviciu nr. A-110 din 25 iulie 2019 dispusă în urma
sesizării ofițerului superior al Sectorului poliției de frontieră „Larga” al Direcției
regionale Nord, comisar Voloșin Alexandru privind acțiunile ilegale a comisarului
Focșa Ion, Șef al Direcției regionale Sud, în cadrul desfășurării anchetelor de serviciu
soldate cu sancționarea petiționarului în scopul intimidării și determinării ultimului la
plecare din funcția de șef al Sectorului Poliției de frontieră „Giurgiulești-2” al Direcției
regionale Sud”, nu a fost supusă verificării. Or, actul administrativ contestat nu reflectă
și nici nu indică în ce măsură respectivul argument poate servi ca temei pentru emiterea
ordinului cu privire la suspendarea din funcție a lui Focșa Ion.
Prin urmare, instanța de fond a concluzionat în privința nerespectării de către
autoritatea publică pârâtă, a principiului statuat la art. 31 din Codul administrativ,
conform căruia actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise
trebuie să fie motivate. Or, indicarea în actul administrativ a mențiunii „ancheta de
serviciu nr. A-110 din 25 iulie 2019 dispusă în urma sesizării ofițerului superior al
Sectorului poliției de frontieră „Larga” al Direcției regionale Nord, comisar Voloșin
Alexandru privind acțiunile ilegale a comisarului Focșa Ion, Șef al Direcției regionale
Sud, în cadrul desfășurării anchetelor de serviciu soldate cu sancționarea petiționarului
în scopul intimidării și determinarea ultimului la plecare din funcția de șef al Sectorului
Poliției de frontieră „Giurgiulești-2” al Direcției regionale Sud”, precum și enumerarea
normelor de drept nu poate fi apreciată ca o motivare corespunzătoare, care să
corespundă principiului transparenței și comprehensibilității. În plus, contrar
prevederilor art. 118 alin. (2) din Codul administrativ, nefiind explicat modul de
exercitare a dreptului discreționar.
În circumstanțele enunțate, prima instanță a conchis că actul administrativ
contestat a fost emis contrar legii, întrucât încalcă principiul de comprehensibilitatea și
transparența acțiunilor autorităților publice, ce presupune că procedura administrativă
5
se structurează astfel încât participanții să poată înțelege fiecare etapă a procedurii,
respectiv, prin enunțarea generală a unor norme de drept, care reglementează un șir de
situații, presupune un limbaj neclar și creează percepții eronate.
Referitor la ordinul nr. 812/ps din 23 august 2019 „Cu privire la sancționarea
disciplinară a funcționarului public cu statut special Focșa Ion”, instanța de fond a
constatat că urmare a Raportului din 25 iulie 2019 a ofițerului principal al Secției
Reglementare juridică a Direcției juridice și practică contravențională, Serghei
Gherman, prin rezoluția conducătorului din 25 iulie 2019, a fost dispusă desfășurarea
anchetei de serviciu nr. A-110, de către Serghei Gherman, în privința șefului Direcție
al Direcției Regionale Sud, Focșa Ion.
Astfel, instanța de judecată a constatat că, presupusa abatere disciplinară comisă
de Focșa Ion a fost raportată Șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,
Rosian Vasiloi, de către ofițerul principal al Secției Reglementare juridică a Direcției
juridice și practică contravențională, Serghei Gherman, care a și efectuat ancheta de
serviciu nr. A-110 și respectiv a întocmit Concluzia acesteia la 23 august 2019 (f.d.6,
11-24, dosar administrativ), pe când alin. (4) art. 57 din Statutul Disciplinar al
funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, expres
prevede că, nu poate desfășura ancheta de serviciu persoana care a raportat despre
abaterea disciplinară.
Instanța de fond a reținut că, atât în petiția semnată de către Voloșin Alexandru,
cât și în Raportul ofițerului principal al Secției Reglementare juridică a Direcției
juridice și practică contravențională, Serghei Gherman, se menționează despre
ilegalitățile comise de către Focșa Ion în cadrul desfășurării anchetelor de serviciu în
privința primului, în perioada când acesta activa în funcția de șef al Sectorului Poliției
de Frontieră „Giurgiulești – 2”. În textul concluziei anchetei de serviciu nr. A-110 din
23 august 2019, însă nu este indicat și respectiv constatat locul, timpul, metodele,
motivele, circumstanțe care conform art. 64 din Statut urmau a fi constatate în cadrul
anchetei de serviciu.
La fel, instanța de fond a stabilit că cele relatate de către Voloșin Alexandru în
sesizarea sa din 25 iulie 2019 (f.d.1-3, dosar administrativ) și anume pretinsele fapte
ilegale ale șefului Direcției regionale Sud Focșa Ion, care ar fi admis ilegalități în cadrul
efectuării anchetelor de serviciu în privința sa, persecuțiile și atitudinea tendențioasă
urmărind scopul excluderii acestuia de la conducerea SPF „Giurgiulești”, prin
instrumentarea numeroaselor anchete de serviciu (nr.A-91 din 25 nai 2018, A-95 din
30 mai 2018 și A-l 15 din 20 iunie 2018), cât și materialele anchetei de serviciu nr.A-
110 din 25 iulie 2019, au fost supuse examinării și de către Procuratura pentru
Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, care prin ordonanța din 08
octombrie 2019 a refuzat în pornirea urmăririi penale în procesul penal nr.20196700131
din 13.09.2019, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de
art. 327 din Codul penal, procesul penal fiind clasat.
6
Necătând la faptul că procedura administrativă și respectiv ancheta de serviciu în
privința lui Focșa Ion au fost inițiate în urma depunerii petiței semnate de către Voloșin
Alexandru, în care acesta a indicat despre ilegalitățile comise de către Focșa Ion în
cadrul efectuării anchetelor de serviciu în privința sa, în actul administrativ contestat -
ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI nr. 812/ps din 23 august
2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special
Focșa Ion”, se indică că în cadrul anchetei de serviciu nr.A-110 inițiată la 25.07.2017
s-a constatat că Focșa Ion, în perioada în care a deținut funcția de șef al Direcției
regionale Sud, abuzând de prerogativele avute în funcția menționată, a admis prin
acțiunile/inacțiunile sale un management instituțional defectuos, iar principalele abateri
disciplinare admise de Focșa Ion s-au materializat prin admiterea unui management
defectuos în funcția de șef al Direcției regionale Sud (constatările Grupului de lucru
instituit prin ordinul șefului IGPF nr.537 din 05 august 2019), fapt care a generat riscuri
la securitatea frontalieră, încălcări ale prevederilor fișei postului, precum și abateri de
la normele stabilite în Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne și anume a pct. 7.
Corespunzător, instanța de fond a mai constatat că din conținutul dosarului
administrativ prezentat rezultă că, nu a fost inițiată careva procedură administrativă
separată în urma controlului efectuat de către grupul de lucru instituit prin ordinul
șefului IGPF nr. 537 din 05 august 2019, iar ancheta de serviciu efectuată de către acest
grup de lucru în privința lui Focșa Ion urma a fi efectuată separat cu respectarea
condițiilor prevăzute la art. 48-51 din Statutul Disciplinar al funcționarului public cu
statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, însă nu în cadrul anchetei
inițiate în urma petiției semnate de Voloșin Alexandru, iar la materialele cauzei, cât și
nici în dosarul administrativ nu se conține careva Act de conexare a acestora or, art. 52
din Statut expres prevede că, dacă în cadrul desfășurării anchetei de serviciu sânt
identificate și alte abateri disciplinare, conducătorul subdiviziunii poate dispune
conexarea acestora într-o singură anchetă de serviciu sau, după caz, inițierea unei
anchete separate, ceea ce la caz nu a fost efectuat.
Drept urmare, prima instanță a conchis în privința anulării ordinului nr.812/ps
din 23 august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu
statut special Focșa Ion”, având în vedere că viciile specificate afectează legalitatea
acestuia.
Materialele cauzei atestă că la 30 decembrie 2020, prin intermediul poștei
electronice, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat părților copia hotărârii
motivate din 04 decembrie 2020 (f.d.202-204, vol. I).
La 10 decembrie 2020, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, prin
intermediul poștei electronice (f.d.186, vol. I), a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
solicitând casarea integrală a hotărârii contestate, cu pronunțarea unei decizii de
7
respingere integrală a acțiunii (f.d.187-188, vol. I), ulterior la 25 ianuarie 2021, a
prezentat cererea de apel motivată (f.d.208-219, vol. I).
Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea
de apel depusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, casată integral
hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu adoptarea
unei decizii noi, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată
depusă de Focșa Ion (f.d.60, 61-72, vol. III).
Cu referire la ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.
671/ps din 26 iulie 2019 „Cu privire la suspendarea din funcție”, prin prisma pct. 1, 4,
47-49,50 subpct. 3) și 5), 51 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut
special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 409 din 07 iunie 2017, Colegiul a stabilit că autoritatea publică a respectat procedura
de inițiere a anchetei de serviciu, iar argumentele contrare ale intimatului nu și-au găsit
confirmare.
Instanța de apel a apreciat ca fiind corectă poziția apelantului, precum că ordinul
nr. 671/ps din 26 iulie 2019 „Cu privire la suspendarea din funcție”, reprezintă în sine
o operațiune administrativă, care poate fi contestată concomitent cu actul administrativ
individual final emis pe marginea procedurii administrative, la caz, ordinul de
sancționare. Respectiv, luând în considerare că obiectul controlului judecătoresc
constituie inclusiv ordinul de sancționare a lui Focșa Ion, Colegiul concomitent a
efectuat și controlul judecătoresc asupra legalității și temeiniciei ordinului cu privire la
suspendarea din funcție.
La caz, instanța de apel nu a stabilit existența a careva încălcări comise de
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră la emiterea ordinului nr. 671/ps din 26
iulie 2019 „Cu privire la suspendarea din funcție”, întrucât acesta a fost emis cu
respectarea pct. 84 din Statutul disciplinar.
Drept urmare, Colegiul a apreciat ca nefondat argumentul primei instanțe, că
ordinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr. 671/ps din 26 iulie 2019,
urmează a fi anulat întrucât la inițierea procedurii administrative nu au fost respectate
dispozițiile art. 70, 78 din Codul administrativ, care prevede înștiințarea participanților
despre inițierea și respectiv finalizarea procedurii administrative. Or, prima instanța nu
a ținut cont de faptul că conform art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative,
nr. 100 din 22 decembrie 2017, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate
anumitor categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de
divergență între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative
de același nivel, se aplică norma specială. Iar, potrivit art. 7 alin. (3) din aceiași Lege,
în cazul în care între două acte normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de
norme, se aplică prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu
excepția situațiilor prevăzute la art. 5 alin. (3) și (4).
Astfel, Colegiul a considerat că, la caz, ancheta de serviciu a fost efectuată corect,
prin prisma reglementărilor din Statutul disciplinar. Cu atât mai mult, intimatul-
8
reclamant nu a ținut cont de faptul că la data de 29 iulie 2019, ora 0817, ordinul „Cu
privire la suspendarea din funcție” a fost adus la cunoștința lui Focșa Ion contra
semnătură, fapt confirmat prin inscripția de pe actul nominalizat, anexat la dosarul
administrativ, respectiv a avut loc înștiințarea despre inițierea procedurii administrative
(f.d. 10, dosar administrativ). Iar, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (1) din
Codul administrativ, autoritatea publică care conduce procedura administrativă acordă
participanților la procedură accesul la dosarul administrativ. Respectiv, Focșa Ion pe
parcursul desfășurării anchetei de serviciu a avut posibilitate de a lua cunoștință cu
materialele dosarului administrativ, fapt ce denotă că autoritatea publică nu a încălcat
prevederile art. 70 din Codul administrativ.
Instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a ajuns la o concluzie greșită,
precum că autoritatea publică pârâtă la emiterea ordinului nr. 671/ps din 26 iulie 2019
nu a respectat principiul statuat la art. 31 din Codul administrativ. Or, instanța de fond
urma să efectueze controlul judecătoresc asupra actului administrativ contestat și asupra
operațiunilor administrative efectuate de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră
în cadrul procedurii administrative, conform Codului administrativ în coroborare cu
Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 409 din 07 iunie 2017. Prima
instanța a analizat actele contestate doar prin prisma Codului administrativ.
Circumstanțele descrise denotă netemeinicia concluziei primei instanțe despre anularea
ordinului nr. 671/ps din 26 iulie 2019 or, actul respectiv a fost emis cu respectarea
legislației în vigoare, urmând a fi menținut.
Referitor la ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.
812/ps din 23 august 2019 „Cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului
public cu statut special Focșa Ion”, instanța de apel a apreciat ca fiind greșită
argumentarea primei instanțe, care contravine materialelor dosarului, reținând drept
temei de anulare a ordinului șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră nr.
812/ps din 23 august 2019, faptul că ancheta de serviciu a fost desfășurată de persoana
care a raportat despre abaterea disciplinară – Gherman Serghei, deoarece despre
pretinsa abatere disciplinară a comunicat Voloșin Alexandru, prin depunerea petiției cu
nr. V-262/19 din 25 iulie 2019, dar nu Gherman Serghei, iar acest fapt este confirmat
și prin rezoluția Șefului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Vasiloi Rosian.
Cu atât mai mult, în cazul în care Focșa Ion a considerat că Gherman Serghei,
desemnat prin Rezoluția Șefului Inspectoratului General pentru efectuarea anchetei de
serviciu, nu poate să efectueze anchetă, acesta a avut posibilitate să facă uz de
prevederile art. 52 din Codul administrativ, înaintându-i lui Gherman Serghei cerere de
recuzare. Însă, nici o acțiune în acest sens, nu a fost făcută de participanții procedurii
administrative.
Cu referire la argumentul primei instanțe, că actul administrativ individual
defavorabil urmează a fi anulat din motiv că legalitatea ordinului nr. 812/ps din 23
august 2019 este viciată prin faptul că la materialele dosarului administrativ lipsește
9
actul de conexare a anchetei de serviciu inițiate în urma petiției semnate de Voloșin
Alexandru, cu ancheta de serviciu efectuată de Grupul de lucru instituit prin ordinul
șefului IGPF nr. 537 din 05 august 2019, Colegiul a stabilit că prima instanța greșit a
invocat în hotărârea contestată că procedura administrativă și respectiv ancheta de
serviciu în privința lui Focșa Ion, fiind inițiate în urma depunerii petiției semnate de
Voloșin Alexandru, urmau să aibă loc numai asupra pretinselor ilegalități comise de
Focșa Ion în cadrul efectuării anchetelor de serviciu în privința petiționarului Voloșin
Alexandru, și nu în privința altor încălcări comise de reclamant.
Prima instanța nu a ținut cont de faptul că în actul de sesizare depus de Voloșin
Alexandru, ultimul face trimitere și la alte pretinse încălcări comise de Focșa Ion, și
anume că, în virtutea funcțiilor deținute, Focșa Ion ar fi implicat nemijlocit în scheme
de contrabandă cu atragerea unor persoane cu funcții de răspundere din cadrul
autorităților vamale. În astfel de circumstanțe, fiind evident că la efectuarea anchetei de
serviciu nr. A-110, inițiată la data de 25 iulie 2019 în privința lui Focșa Ion, nu au fost
încălcate limitele stabilite de legislația în vigoare. Or, odată ce autorul sesizării Voloșin
Alexandru a invocat că de către Focșa Ion au fost comise încălcări destul de serioase în
cadrul activității de serviciu, persoana care a efectuat ancheta de serviciu a fost obligată
să efectueze controlul necesar în privința activității lui Focșa Ion, în vederea stabilirii
adevărului.
Raportând normele legale care reglementează activitatea funcționarului public cu
statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, la circumstanțele cauzei, luând
în considerare încălcările comise de Focșa Ion în cadrul activității de serviciu, Colegiul
a concluzionat că șeful Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Vasiloi Rosian
a ajuns la o concluzie corectă de a aplica în privința șefului Direcției regionale Sud,
comisar principal Focșa Ion, sancțiunea disciplinară concediere din funcția publică cu
statut special, pentru comiterea încălcărilor grave în activitatea de serviciu.
Referitor la argumentul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră precum
că instanța de fond nu a soluționat problema drepturilor persoanei angajate în funcția
deținută până la eliberarea de către Focșa Ion și respectiv, restabilirea ulterioară a lui
Focșa Ion, or analizând materialele cauzei, Colegiul nu a stabilit că în funcția deținută
de Focșa Ion a fost angajată o altă persoană.
De asemenea, Colegiul a apreciat ca nefondat argumentul intimatului din
referință, că conform concluziei anchetei de serviciu nu au fost constatate fapte ce ar
confirma implicarea lui Focșa Ion în scheme de protecționism și contrabandă. Or, din
concluziile anchetei de serviciu rezultă că nu a fost posibilă confirmarea sau infirmarea
versiunii privind implicarea lui Focșa Ion în acțiuni ce ar cădea sub incidența unor
norme prevăzute de Codul penal, și că în astfel de circumstanțe se impune necesitatea
verificării acestei ipoteze de organele competente pe acest segment. Cu atât mai mult,
ordinul de concediere a lui Focșa Ion nici nu se bazează pe faptele respective, astfel
argumentele invocate de intimat sunt irelevante cauzei.
10
Instanța de apel a respins argumentul lui Focșa Ion precum că, ordinul IGPF nr.
812/ps din 23 august 2019 este ilegal inclusiv din motivul că la emiterea acestuia nu au
fost respectate prevederile art. 87 din Codul muncii. Or, din materialele dosarului
administrativ (f.d.88) rezultă că, la data de 23 august 2019 în adresa lui Marahovscaia
Senina, Președinte al Uniunii sindicale a Direcției regionale Sud, a fost expediată
scrisoarea nr. 162, în care Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a informat
despre circumstanțele stabilite în privința lui Focșa Ion în cadrul anchetei de serviciu.
La 28 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Focșa Ion, reprezentat de
avocatul Leontean Serghei, a depus la Curtea de Apel Chișinău cerere de recurs
nemotivată împotriva deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ulterior la
21 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice a prezentat motivarea recursului
(f.d.82, vol. III), solicitând casarea integrală a deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de
Apel Chișinău și emiterea unei decizii noi prin care să fie menținută hotărârea din 04
decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.83-91, vol. III).
În motivarea recursului Focșa Ion, reprezentat de avocatul Leontean Serghei, a
manifestat dezacordul cu decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
reiterând circumstanțele expuse în cererile de chemare în judecată și referința depusă la
judecarea cauzei în ordine de apel, invocând că decizia este neîntemeiată, ilegală, fiind
aplicate greșit normele dreptului material, iar constatările menționate în decizie sunt în
contradicție cu materialele cauzei.
Recurentul a menționat că instanța de apel a interpretat într-un mod arbitrar și
ilegal prevederile pct. 57 din Statutul Disciplinar al funcționarului public cu statut
special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 409 din 07 iunie2017,
care statuează că nu poate desfășura ancheta de serviciu persoana care a raportat despre
abaterea disciplinară, deoarece Statutul nominalizat în pct. 57 nu lasă loc de interpretare
și nu menționează persoanele care comunică despre pretinsa abatere disciplinară.
Recurentul a invocat ca fiind inexplicabil cum instanța de judecată a pus în vina
lui Focșa Ion faptul că nu a depus cerere de recuzare or, reiese că dacă nimeni nu depune
recuzare se poate de tolerat orice ilegalitate din partea autorității emitente.
Conform concluziei din 23 august 2019 nu este constatat care au fost acțiunile
directe, concrete și data săvârșirii acestor acțiuni, care a fost vina lui Focșa Ion. Mai
mult, este abuziv și ilegal din partea IGPF faptul că conform concluziei anchetei de
serviciu se face trimitere la noțiunea de „management defectuos” care chipurile a fost
constatat de grupul de lucru și proiectul raportului privind rezultatele controlului
desfășurat în cadrul Direcției Sud în perioada 12-14 august 2019.
Recurentul și-a manifestat dezacordul cu motivarea instanței de apel, precum că
pct. 52 din Statutul disciplinar stabilește că, dacă în cadrul desfășurării anchetei de
serviciu sânt identificate și alte abateri disciplinare, conducătorul subdiviziunii poale
dispune conexarea acestora într-o singură anchetă de serviciu sau, după caz, inițierea
unei anchete separate. Însă, circumstanțele din prezentul caz nu denotă necesitatea
emiterii unui astfel de act de către autoritatea publică pârâtă. Or, conform pct. 52, dacă
în cadrul desfășurării anchetei de serviciu sunt identificate și alte abateri disciplinare,
conducătorul subdiviziunii poate dispune conexarea acestora într-o singură anchetă de
11
serviciu sau, după caz, inițierea unei anchete separate. Așadar, norma legală operează
cu termenul „poate” în contextul conexării sau inițierii unei noi anchete, dar nu este loc
de interpretare abuzivă, cu atât mai mult de interpretare din partea instanței de judecată.
Recurentul mai remarcă faptul că nici în actele anexate la materialele cauzei și
nici în decizia contestată nu se constată care este încălcarea gravă care stă la baza
ordinului de concediere comisă de Focșa Ion, când a fost comisă și în ce circumstanțe.
La fel, nu este clar cum și când a fost constatat managementul defectuos pentru perioada
în care a activat Focșa Ion.
Recurentul a menționat că în concluzia anchetei de serviciu se face constatarea
că termenul de prescripție de tragere la răspundere disciplinară a expirat (cazul Voloșin
Alexandru) pagina 10 din concluzie. De asemenea conform concluziei anchetei de
serviciu nu au fost constatate fapte ce ar confirma implicarea lui Focșa Ion în scheme
de protecționism și contrabandă.
Referitor la încălcarea secretului de stat, recurentul susține că o astfel de anchetă
nici nu a fost efectuată, cu toate că conform răspunsului din 09 august 2019 (f.d.44)
către Direcția juridică au fost menționate că ancheta urmează să fie efectuată conform
prevederilor hotărârii pentru aprobarea Regulamentului cu privire la asigurarea
regimului secret în cadrul autorităților publice și al altor persoane juridice nr. 1176 din
22 decembrie 2010.
Recurentul susține că abia în momentul în care la ședințele de judecată a fost
atras atenția asupra faptului că urma să fie efectuată o anchetă conform Regulamentului
cu privire la asigurarea regimului secret în cadrul autorităților publice și al altor
persoane juridice nr. 1176 din 22 decembrie 2010, reprezentanții IGPF au prezentat o
notă informativă care chipurile ar fi fost din data de 20 august 2029 și care ar confirma
că în cadrul anchetei de serviciu A-91 și A-115 aprobate de Focșa Ion s-au făcut citate
din mai multe documente care cad sub incidența Legii nr.245 cu privire la secretul de
stat. În acest sens, recurentul atrage atenția că în dosarul administrativ prezentat
instanței inițial un asemenea înscris lipsea, fapt care trezește suspiciuni despre data
întocmirii acestuia, cu atât mai mult nu este relevant cazului având în vedere că șeful
DR Sud Focșa Ion nu este singura persoană care contrasemnează astfel de concluzii, iar
ceilalți contrasemnatari nu sunt menționați în această concluzie. Evident este că a fost
perfectată doar cu scopul incriminării lui Focșa Ion. Mai mult, este irelevant cazului și
răspunsul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, care face
trimitere la sesizarea privind presupusele încălcări a normelor privind protecția
secretului de stat de către angajații DR Sud, în care nu este nici o mențiune despre Focșa
Ion, nici despre care încălcări și nici perioada acestora.
Consideră ordinul ilegal și inclusiv din motivul că la emiterea acestuia IGPF nu
a respectat prevederile art. 87 din Codul muncii, care prevede că concedierea salariaților
este admisă cu acordul prealabil al organului sindical.
Prin răspunsul din 17 ianuarie 2020, Inspectoratului de Stat al Muncii
menționează că acordul urma să fie solicitat până la emiterea ordinului de concediere.
Mai mult, conform informației parvenite de la Federația Sindicatelor „Sindlex” la data
12
de 20 ianuarie 2020, Focșa Ion a fost membru a sindicatelor, iar careva interpelări ce
ține de sancționarea disciplinară a acestuia nu a fost.
Conform art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca
instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța
de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu
stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de
Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 27 aprilie 2021.
La 28 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, reprezentatul lui Focșa Ion,
avocatul Leontean Serghei, a recepționat dispozitivul deciziei (f.d.73-75, vol. III), iar
la 15 iunie 2021, Focșa ion a recepționat decizia motivată, fapt ce se confirmă prin
avizul de recepție DS8001816372AS (f.d.79, vol. III).
La 28 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Focșa Ion, reprezentat de
avocatul Leontean Serghei, a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din
27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ulterior la 21 iunie 2021, prin intermediul
poștei electronice (f.d.82, vol. III), a prezentat motivarea recursului, solicitând casarea
integrală a deciziei din 27 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău și emiterea unei decizii
noi prin care să fie menținută hotărârea din 04 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani (f.d.83-91, vol. III). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost
depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.
La 25 iunie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia
cererii de recurs depusă de Focșa Ion, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului
(f.d.94, vol. III).
La 13 iulie 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus referință
prin care a solicitat respingerea ca fiind inadmisibil și neîntemeiat recursul depus de
Foșca Ion (f.d.97-101, vol. III). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii
privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție, alte referinței
nu au parvenit.
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.
Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,
recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
13
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ
dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural
și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală
examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai
sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului
în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ.
În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme
cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,
14
Seria A, nr. 212-A).
Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
conchide că cererea de recurs depusă de Focșa Ion, reprezentat de avocatul Leontean
Serghei, este inadmisibilă.
În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Focșa Ion, reprezentat de avocatul Leontean Serghei, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecători Nicolae Craiu
Victor Burduh
15