3ra-513/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- Recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-513/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Veaceslav
Brăteanu în interesele lui Vasile Doboș,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Vasile Doboș împotriva Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne, terț Serviciul Vamal al
Republicii Moldova privind anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
împotriva deciziei din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-513/24
NR. PIGD 2-21175900-01-3ra-11062024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Instanța de fond: Gr. Cazacu
Instanța de apel: Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
18 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele lui Vasile Doboș
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 noiembrie 2021, Vasile Doboș a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,
Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea în tot a refuzului de a
radia datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră
(SIIPF), dat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21 din 6 septembrie 2021 al
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a
refuzului de a satisface cererea prealabilă, dat prin scrisoarea nr. 35/2-3
D397/21 din 7 octombrie 2021 emis de Inspectoratul General al Poliției de
Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă,
dat prin scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de Ministerul
Afacerilor Interne, obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră
al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de
Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a intrat la 19 septembrie
2011, în Republica Moldova, în calitate de șofer al automobilului de model
Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din
Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit
cărora rezultă că Vasile Doboș a introdus la 19 septembrie 2011, în
Republica Moldova, automobilul de model Peugeot 106 cu numerele de
înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră al MAI să introducă în Sistemul informațional integrat al Poliției
de Frontieră (SIIPF), datele privind intrarea lui Doboș Vasile, la 19
septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de pasager al
automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare
AT684GG (IT)
În motivarea acțiunii a indicat că, prin cererea din 24 august 2021 a
solicitat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră să efectueze
corectarea informațiilor stocate și prelucrate în Sistemul informațional
integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), ce ține de calitatea sa la traversarea
1
frontierei de stat a Republicii Moldova, la 19 septembrie 2011, pe direcția de
intrare, cu mijlocul de transport de marca Peugeot 106 n/î AT684GG (Italia).
Indică că prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21 din 6 septembrie 2021
al IGPF, a fost informat despre imposibilitatea satisfacerii cererii sus-
menționată și s-a recomandat de a se adresa la Serviciul Vamal întru
clarificarea situației ce ține de corectarea datelor în sistemele informaționale.
Prin cererea din 10 octombrie 2021 a solicitat Serviciului Vamal
radierea informațiilor din bazele de date pe care le deține și le gestionează,
privitor la intrarea în Republicii Moldova, la 19 septembrie 2011, cu mijlocul
de transport de marcă Peugeot 106 n/î AT684GG (Italia), în calitate de șofer.
Prin scrisoarea nr. D-641/21 din 21 septembrie 2021 al Serviciului
Vamal, a fost informat despre imposibilitatea satisfacerii cererii sus-
menționată și s-a recomandat de a se adresa la Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră întru clarificarea situației ce ține de corectarea datelor
în sistemele informaționale.
Notează că prin cererea prealabilă din 29 septembrie 2021 a solicitat
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră: 1. A admite cererea
prealabilă; 2. A anula în tot refuzul dat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21
din 6 septembrie 2021 al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al
MAI al RM; 3. A radia datele din Sistemul informațional integrat al Poliției
de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a intrat la 19 septembrie
2011, în Republica Moldova, în calitate de șofer al automobilului de model
Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT); 4. A radia datele
din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit
cărora Vasile Doboș a introdus la 19 septembrie 2011, în Republica
Moldova, automobilul de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare
AT684GG (IT); 5. A introduce în Sistemul informațional integrat al Poliției
de Frontieră (SIIPF), datele privind intrarea lui Vasile Doboș, la 19
septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de pasager al
automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare
AT684GG (IT).
Menționează că prin scrisoarea nr. 35/2-3 D397/21 din 7 octombrie
2021 emisă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI a fost
informat că, cererea prealabilă s-a respins ca neîntemeiată. Totodată a fost
informat că dosarul administrativ a fost transmis Ministerului Afacerilor
Interne al RM pentru a se expune asupra legalității actului administrativ
emis.
2
Mai indică că prin scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021
emisă de Ministerul Afacerilor Interne a fost informat că, urmare a verificării
legalității deciziei Inspectoratului General al Poliției de Frontieră s-a stabilit
lipsa temeiului de anulare. Respectiv, cererea prealabilă a fost respinsă ca
neîntemeiată. Scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de
Ministerul Afacerilor Interne al RM i-a fost adusă la cunoștință la 19
noiembrie 2021.
Subliniază că a prezentat probe pertinente, directe și concludente care
dovedesc incontestabil faptul că, la data de 19 septembrie 2011, a întrat în
Republica Moldova fiind în calitate de pasager al automobilului de model
Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), iar cet. Sergiu
Dicusar fiind în calitate de șofer al automobilului nominalizat. Astfel, susține
că este anexat Procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 2010/18 din 17
septembrie 2018 prin care s-a constatat expres că, la data de 19 septembrie
2011, cet. Vasile Doboș a intrat în Republica Moldova fiind în calitate de
pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare
AT684GG (IT), iar cet. Sergiu Dicusar fiind în calitate de șofer al
automobilului nominalizat.
Totodată susține că, este anexată plângerea adresată către CNA,
procesul-verbal de audiere a lui Vasile Doboș și Procesul-verbal de audiere
a lui Sergiu Dicusar, iar în atare circumstanțe conchide că datele din Sistemul
informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora rezultă
că la data de 19 septembrie 2011, cet. Vasile Doboș a intrat în Republica
Moldova fiind în calitate de șofer al automobilului de model Peugeot 106 cu
numerele de înmatriculare AT684GG (IT), sunt incorecte și neveridice fapt
dovedit prin probele sus-menționate. Prin scrisoarea nr. D-641/21 din 21
septembrie 2021 al Serviciului Vamal, a fost informat că evidența traversării
frontierei de stat a Republicii Moldova de către mijloacele de transport și
persoanele fizice ține de competența Ministerului Afacerilor Interne (Poliția
de Frontieră).
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea din 1 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a atras în proces în calitate de terț, Serviciul Vamal al Republicii
Moldova.
Prin hotărârea din 21 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Doboș
împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ministerului
Afacerilor Interne, terț Serviciul Vamal al Republicii Moldova, privind
anularea în tot a refuzului de a radia datele din Sistemul informațional
3
integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), dat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-
331/21 din 6 septembrie 2021 al Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă,
dat prin scrisoarea nr. 35/2-3 D397/21 din 7 octombrie 2021 emis de
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a
refuzului de a satisface cererea prealabilă, dat prin scrisoarea nr. 44/22-4168
din 15 octombrie 2021 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, obligarea
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din
Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit
cărora Vasile Doboș a intrat la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova,
în calitate de șofer al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de
înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al
Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora rezultă că Vasile Doboș a
introdus la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, automobilul de
model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să introducă în
Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), datele
privind intrarea lui Vasile Doboș, la 19 septembrie 2011, în Republica
Moldova, în calitate de pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu
numerele de înmatriculare AT684GG (IT), s-a respins ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 octombrie 2023, avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele lui
Vasile Doboș a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 21 septembrie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului,
casarea integrală a hotărârii din 21 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani, cu emiterea unei decizii prin care a admite cererea de
chemare în judecată depusă de Vasile Doboș.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Vasile Doboș s-a respins. S-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 21 septembrie 2023.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a notat că instanța de
fond, corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a verificat și
apreciat obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect
circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează
raportul litigios.
4
Instanța de apel a reținut prevederile anexei 1 la Hotărârea Guvernului
nr. 834 din 7 iulie 2008, art. 6 din Legea cu privire la registre nr. 71-XVI din
22 martie 2007.
A notat că, din suportul probator administrat la caz instanța de fond
întemeiat a statuat că solicitările invocate în cererea de chemare în judecată
nu sunt probate sub nici o formă s-au că s-ar fi comis careva erori în Sistemul
informațional integrat al Poliției de Frontieră.
A reținut că, potrivit Sistemului informațional integrat al Poliției de
Frontieră la traversarea frontierei de stat, la data de 19 septembrie 2011,
Doboș Vasile figurează în calitate de șofer al mijlocului de transport.
Curtea de Apel Chișinău a subliniat că, potrivit art. 6 alin. (2) al Legii
nr. 71/2007 cu privire la registre, registrul de stat constituie unica sursă
oficială de date despre obiectele înregistrate în el. Datele registrului se
consideră corecte și veridice până la proba contrarie, în modul prevăzut de
lege.
A mai notat că, reieșind din faptul că în conformitate cu prevederile
pct. 6 din Regulamentul privind modul de ținere a Registrului care formează
Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră, SIIPF este o resursă
informațională departamentală și face parte din registrele de stat, corectarea
datelor ar putea avea loc doar în cazul existenței unor probe incontestabil,
declarațiile reclamantului/apelant nefiind o sursă indubitabilă a confirmării
producerii eventualei erori comise la introducerea datelor.
Subsecvent, nici constatările efectuate de către angajații Serviciului
Vamal, care, de altfel au fost efectuate în cadrul unui proces contravențional
ce vizează determinarea răspunderii persoanei culpabile de săvârșirea faptei
prejudiciabile statuate de art. 287 alin. (8) Cod contravențional, nu servesc
ca temei pentru efectuarea corectărilor în SIIPF. Or, potrivit prevederilor pct.
15 al Conceptului tehnic al Sistemului informațional integrat al Poliției de
Frontieră, în acest registru de stat se introduc datele despre persoana fizică
ce determină statutul acesteia la traversarea frontierei de stat și anume - șofer,
pasager, pieton, ciclist, nefiind posibil a fi determinat cu celeritate, decât în
condițiile art. 10 al Legii nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și
scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice, că persoana fizică care are calitatea de șofer, în momentul traversării
frontierei de stat, este și persoana fizică care a introdus mijlocul de transport
auto cu condiția scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova.
În concluzie a conchis că, instanța de fond just a statuat că dezideratele
reliefate supra au fost respectate, iar argumentele invocate în suportul
5
acțiunii nu sunt susceptibile să determine anularea în tot a refuzului de a radia
datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF),
reflectat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21 din 6 septembrie 2021 al
Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a
refuzului de a satisface cererea prealabilă, exprimat prin scrisoarea nr. 35/2-
3 D397/21 din 7 octombrie 2021 emis de Inspectoratul General al Poliției de
Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă,
exprimat prin scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de
Ministerul Afacerilor Interne, obligarea Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al
Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a intrat la 19
septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de șofer al automobilului
de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT),
obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze
datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF),
potrivit cărora rezultă că Vasile Doboș a introdus la 19 septembrie 2011, în
Republica Moldova, automobilul de model Peugeot 106 cu numerele de
înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră al MAI să introducă în Sistemul informațional integrat al Poliției
de Frontieră (SIIPF), datele privind intrarea lui Vasile Doboș, la 19
septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de pasager al
automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare
AT684GG (IT). Or, de către autoritatea pârâtă/intimată a fost respectată
procedura de emitere a actelor administrative și ultimele sunt emise în
corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței.
A concluziona instanța de apel că, argumentele expuse de către partea
apelantă în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de
fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub
toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală
și întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 27 mai 2024, avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele lui Vasile
Doboș a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 26 martie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a
hotărârii din 21 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a
deciziei din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu adoptarea unei noi
decizii prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de
Vasile Doboș.
6
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cerere de chemare în
judecată suplimentar a indicat că, consideră hotărârea din 21 septembrie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a decizia din 26 martie 2024
a Curții de Apel Chișinău neîntemeiate și ilegale, iar instanțele ierarhic
inferioare nu au ținut cont de circumstanțele importante pentru justa
soluționare a cauzei.
POZIȚIA INTIMARULUI
Prin referința depusă la 5 iulie 2024, Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră a solicitat declararea recursului ca inadmisibilă.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
7
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 5 iunie 2024 recurentului a fost
notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 99).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 27 mai 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurată.
8
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele lui Vasile
Doboș, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea
de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
9
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în
interesele lui Vasile Doboș.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10