3ra-513/24 — anularea actulului administrativ

La 29 noiembrie 2021, Vasile Doboș a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea în tot a refuzului de a radia datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), dat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21 din 6 septembrie 2021 al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă, dat prin scrisoarea nr. 35/2-3 D397/21 din 7 octombrie 2021 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă, dat prin scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a intrat la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de șofer al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora rezultă că Vasile Doboș a introdus la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, automobilul de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să introducă în Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), datele privind intrarea lui Doboș Vasile, la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT)

În motivarea acțiunii a indicat că, prin cererea din 24 august 2021 a solicitat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră să efectueze corectarea informațiilor stocate și prelucrate în Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), ce ține de calitatea sa la traversarea 1 frontierei de stat a Republicii Moldova, la 19 septembrie 2011, pe direcția de intrare, cu mijlocul de transport de marca Peugeot 106 n/î AT684GG (Italia).

Indică că prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21 din 6 septembrie 2021 al IGPF, a fost informat despre imposibilitatea satisfacerii cererii sus- menționată și s-a recomandat de a se adresa la Serviciul Vamal întru clarificarea situației ce ține de corectarea datelor în sistemele informaționale.

Prin cererea din 10 octombrie 2021 a solicitat Serviciului Vamal radierea informațiilor din bazele de date pe care le deține și le gestionează, privitor la intrarea în Republicii Moldova, la 19 septembrie 2011, cu mijlocul de transport de marcă Peugeot 106 n/î AT684GG (Italia), în calitate de șofer.

Prin scrisoarea nr. D-641/21 din 21 septembrie 2021 al Serviciului Vamal, a fost informat despre imposibilitatea satisfacerii cererii sus- menționată și s-a recomandat de a se adresa la Inspectoratul General al Poliției de Frontieră întru clarificarea situației ce ține de corectarea datelor în sistemele informaționale.

Notează că prin cererea prealabilă din 29 septembrie 2021 a solicitat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră: 1. A admite cererea prealabilă; 2. A anula în tot refuzul dat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21 din 6 septembrie 2021 al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI al RM; 3. A radia datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a intrat la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de șofer al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT); 4. A radia datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a introdus la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, automobilul de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT); 5. A introduce în Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), datele privind intrarea lui Vasile Doboș, la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT).

Menționează că prin scrisoarea nr. 35/2-3 D397/21 din 7 octombrie 2021 emisă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI a fost informat că, cererea prealabilă s-a respins ca neîntemeiată. Totodată a fost informat că dosarul administrativ a fost transmis Ministerului Afacerilor Interne al RM pentru a se expune asupra legalității actului administrativ emis. 2

Mai indică că prin scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de Ministerul Afacerilor Interne a fost informat că, urmare a verificării legalității deciziei Inspectoratului General al Poliției de Frontieră s-a stabilit lipsa temeiului de anulare. Respectiv, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată. Scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de Ministerul Afacerilor Interne al RM i-a fost adusă la cunoștință la 19 noiembrie 2021.

Subliniază că a prezentat probe pertinente, directe și concludente care dovedesc incontestabil faptul că, la data de 19 septembrie 2011, a întrat în Republica Moldova fiind în calitate de pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), iar cet. Sergiu Dicusar fiind în calitate de șofer al automobilului nominalizat. Astfel, susține că este anexat Procesul-verbal cu privire la contravenție nr. 2010/18 din 17 septembrie 2018 prin care s-a constatat expres că, la data de 19 septembrie 2011, cet. Vasile Doboș a intrat în Republica Moldova fiind în calitate de pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), iar cet. Sergiu Dicusar fiind în calitate de șofer al automobilului nominalizat.

Totodată susține că, este anexată plângerea adresată către CNA, procesul-verbal de audiere a lui Vasile Doboș și Procesul-verbal de audiere a lui Sergiu Dicusar, iar în atare circumstanțe conchide că datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora rezultă că la data de 19 septembrie 2011, cet. Vasile Doboș a intrat în Republica Moldova fiind în calitate de șofer al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), sunt incorecte și neveridice fapt dovedit prin probele sus-menționate. Prin scrisoarea nr. D-641/21 din 21 septembrie 2021 al Serviciului Vamal, a fost informat că evidența traversării frontierei de stat a Republicii Moldova de către mijloacele de transport și persoanele fizice ține de competența Ministerului Afacerilor Interne (Poliția de Frontieră).

Prin hotărârea din 21 septembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de către Vasile Doboș împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, Ministerului Afacerilor Interne, terț Serviciul Vamal al Republicii Moldova, privind anularea în tot a refuzului de a radia datele din Sistemul informațional 3 integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), dat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D- 331/21 din 6 septembrie 2021 al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă, dat prin scrisoarea nr. 35/2-3 D397/21 din 7 octombrie 2021 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă, dat prin scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a intrat la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de șofer al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora rezultă că Vasile Doboș a introdus la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, automobilul de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să introducă în Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), datele privind intrarea lui Vasile Doboș, la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), s-a respins ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a notat că instanța de fond, corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la materialele cauzei, stabilind corect circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios. 4

Instanța de apel a reținut prevederile anexei 1 la Hotărârea Guvernului nr. 834 din 7 iulie 2008, art. 6 din Legea cu privire la registre nr. 71-XVI din 22 martie 2007.

A notat că, din suportul probator administrat la caz instanța de fond întemeiat a statuat că solicitările invocate în cererea de chemare în judecată nu sunt probate sub nici o formă s-au că s-ar fi comis careva erori în Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră.

A reținut că, potrivit Sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră la traversarea frontierei de stat, la data de 19 septembrie 2011, Doboș Vasile figurează în calitate de șofer al mijlocului de transport.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că, potrivit art. 6 alin. (2) al Legii nr. 71/2007 cu privire la registre, registrul de stat constituie unica sursă oficială de date despre obiectele înregistrate în el. Datele registrului se consideră corecte și veridice până la proba contrarie, în modul prevăzut de lege.

A mai notat că, reieșind din faptul că în conformitate cu prevederile pct. 6 din Regulamentul privind modul de ținere a Registrului care formează Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră, SIIPF este o resursă informațională departamentală și face parte din registrele de stat, corectarea datelor ar putea avea loc doar în cazul existenței unor probe incontestabil, declarațiile reclamantului/apelant nefiind o sursă indubitabilă a confirmării producerii eventualei erori comise la introducerea datelor.

Subsecvent, nici constatările efectuate de către angajații Serviciului Vamal, care, de altfel au fost efectuate în cadrul unui proces contravențional ce vizează determinarea răspunderii persoanei culpabile de săvârșirea faptei prejudiciabile statuate de art. 287 alin. (8) Cod contravențional, nu servesc ca temei pentru efectuarea corectărilor în SIIPF. Or, potrivit prevederilor pct. 15 al Conceptului tehnic al Sistemului informațional integrat al Poliției de Frontieră, în acest registru de stat se introduc datele despre persoana fizică ce determină statutul acesteia la traversarea frontierei de stat și anume - șofer, pasager, pieton, ciclist, nefiind posibil a fi determinat cu celeritate, decât în condițiile art. 10 al Legii nr. 1569/2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, că persoana fizică care are calitatea de șofer, în momentul traversării frontierei de stat, este și persoana fizică care a introdus mijlocul de transport auto cu condiția scoaterii acestuia de pe teritoriul Republicii Moldova.

În concluzie a conchis că, instanța de fond just a statuat că dezideratele reliefate supra au fost respectate, iar argumentele invocate în suportul 5 acțiunii nu sunt susceptibile să determine anularea în tot a refuzului de a radia datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), reflectat prin scrisoarea nr. 35/7-4-D-331/21 din 6 septembrie 2021 al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă, exprimat prin scrisoarea nr. 35/2- 3 D397/21 din 7 octombrie 2021 emis de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră al MAI, anularea în tot a refuzului de a satisface cererea prealabilă, exprimat prin scrisoarea nr. 44/22-4168 din 15 octombrie 2021 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora Vasile Doboș a intrat la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de șofer al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să radieze datele din Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), potrivit cărora rezultă că Vasile Doboș a introdus la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, automobilul de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT), obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI să introducă în Sistemul informațional integrat al Poliției de Frontieră (SIIPF), datele privind intrarea lui Vasile Doboș, la 19 septembrie 2011, în Republica Moldova, în calitate de pasager al automobilului de model Peugeot 106 cu numerele de înmatriculare AT684GG (IT). Or, de către autoritatea pârâtă/intimată a fost respectată procedura de emitere a actelor administrative și ultimele sunt emise în corespundere cu normele legii materiale aplicabile speței.

A concluziona instanța de apel că, argumentele expuse de către partea apelantă în cererea de apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 CPC.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că: 7 „Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Cererea de recurs a fost depusă la data de 27 mai 2024. Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată. 8

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele lui Vasile Doboș, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi 9 mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.h) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Veaceslav Brăteanu în interesele lui Vasile Doboș. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 10