3ra-782/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- Inadmisibilitatea recursului. Motivarea recursului nu a fost depusa
3ra-782/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Valentin Cucoș,
reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Valentin Cucoș către Direcția de poliție a mun. Chișinău
privind anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva decizie din 2 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-782/24
PIGD 2-22080850-01-3ra-13092024)
Inadmisibilitatea recursului. Recursul nu se încadrează în niciunul dintre temeiurile de
admisibilitate prevăzute de art. 245¹ din Codul administrativ. Motivarea recursului nu a
fost depusă. Art. 246 alin. (2) lit. a¹ din Codul administrativ.
Instanța de fond: V. Chișilița
Instanța de apel: Gh. Mîra, A. Bostan, V. Sîrbu
30 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Valentin Cucoș,
reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 8 iunie 2022, Valentin Cucoș a înaintat o acțiune în
contencios administrativ împotriva Direcției de Poliție a municipiului
Chișinău, solicitând:
− Anularea certificatului emis de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău nr.
34/20-7034215 din 24 februarie 2022, precum și a răspunsului acesteia la cererea
prealabilă nr. 34/20 M-293/22 din 27 mai 2022;
− Obligarea Direcției de Poliție a municipiului Chișinău din cadrul Inspectoratului
General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a emite un nou certificat
privind vechimea în muncă ce conferă dreptul la pensie reclamantului Valentin
Cucoș, cu includerea în vechimea în muncă – stabilită la 26 de ani, 11 luni și 5 zile
– a perioadelor de absență forțată de la locul de muncă, respectiv: de la 11 iulie
2013 până la 12 noiembrie 2013; de la 13 noiembrie 2014 până la 18 decembrie
2019;
− Încasarea din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău din cadrul IGP al
MAI, în beneficiul reclamantului Valentin Cucoș, a sumei de 100.000 lei cu titlu
de prejudiciu moral;
− Încasarea cheltuielilor de judecată suportate cu titlu de asistență juridică, în sumă
de 10.000 lei, din contul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău din cadrul
IGP al MAI, în beneficiul reclamantului Valentin Cucoș.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 6 iunie 2023,
s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Valentin Cucoș către
Direcția de poliție a mun. Chișinău privind anularea actului administrativ și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
La 13 iunie 2023, avocatul Eugeniu Musteață, acționând în interesele
lui Valentin Cucoș, a contestat-o cu apel și la 26 decembrie 2023 a prezentat
motivarea apelului.
Prin decizia din 2 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Valentin Cucoș și s-a menținut hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din 6 iunie 2023.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 2 septembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Valentin
Cucoș, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață a depus cerere de recurs
intitulată ”nemotivat” împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 2 iulie
2024, admiterea recursului, casarea hotărârilor instanțelor inferioare cu
pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a acțiunii.
Recurentul și-a exprimat dezacordul față de hotărârile contestate și și-
a rezervat dreptul de a depune un recurs motivat ulterior comunicării deciziei
motivate a Curții de Apel Chișinău nr. 3a-1557/23 din 2 iulie 2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. art. 1101, alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a
fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document
electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul
autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a
fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este
echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
2
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a¹) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451.”
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.
Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei
comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor
și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul
întregii perioade.
Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment
în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.
Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această
zi se include în termen.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În preambul, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, adoptată în contextul reformei Curții
3
Supreme de Justiție, au fost operate modificări în mai multe acte normative,
inclusiv în Codul administrativ, aceste modificări intrând în vigoare la data
de 1 septembrie 2023.
Întrucât legea procesual civilă care instituie obligații noi, restrânge
drepturi procedurale, limitează exercitarea unor drepturi sau introduce
sancțiuni procedurale noi ori suplimentare nu are efect retroactiv, procedura
de examinare a cauzei se desfășoară potrivit noilor dispoziții legale,
aplicabile de la data intrării în vigoare.
Din examinarea materialelor dosarului rezultă că decizia contestată a
Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată public la data de 2 iulie 2024,
ulterior intrării în vigoare a modificărilor aduse Codului administrativ.
În consecință, potrivit prevederilor art. 245 din Codul administrativ,
recurentul are obligația de a depune, în termen de 2 luni de la comunicarea
deciziei motivate, un recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel. Or,
textul normativ nu reglementează posibilitatea depunerii unui recurs
nemotivat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul
administrativ consacră nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, ci și
cerința de seriozitate a cererii, sub aspectul invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept material sau procedural, de natură să conducă la
casarea deciziei instanței de apel. Totodată, Codul permite și invocarea ex
officio a erorilor de drept.
Pentru a fi admisibil, recursul trebuie să conțină o motivare
convingătoare și pertinentă, în conformitate cu prevederile art. 245¹ alin. (1)
și (3) din Codul administrativ. În acest sens, motivarea cererii trebuie să
respecte exigențele de formă și fond prevăzute de lege, astfel încât să poată
trece testul de admisibilitate și să justifice accesul la calea de atac a
recursului.
În speță se constată că, la data de 2 septembrie 2024, avocatul Eugeniu
Musteață, acționând în numele și în interesul lui Valentin Cucoș, a expediat
pe adresa electronică a Curții Supreme de Justiție un recurs nemotivat. Or, la
data respectivă, Codul administrativ în vigoare nu mai prevedea posibilitatea
depunerii unui recurs nemotivat, iar cererea formulată nu întrunea cerințele
prevăzute de art. 245¹ alin. (1) din același cod. În aceste condiții,
reprezentantul recurentului era obligat să-și conformeze conduita
dispozițiilor legale aplicabile și să depună, în termen de 2 luni de la
comunicarea deciziei motivate, un recurs argumentat corespunzător
exigențelor de admisibilitate.
Instanța de recurs subliniază că, pentru respectarea cerințelor legale,
nu este suficient ca recursul să fie depus în termenul prevăzut de lege, ci este
necesar ca acesta să fie formulat și în modalitatea prevăzută de art. 245¹ din
Codul administrativ, respectiv să conțină în mod expres motivele de fapt și
de drept care fundamentează critica deciziei instanței de apel.
Potrivit legii, termenul de depunere a recursului începe să curgă din
ziua următoare comunicării deciziei motivate pronunțate de instanța de apel.
4
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că termenul
de declarare a recursului are caracter imperativ, fiind un termen de
procedură. Nerespectarea acestuia atrage sancțiunea decăderii din dreptul de
a exercita calea de atac, fără posibilitatea examinării cererii în fond.
Stabilirea unui termen limită pentru valorificarea căii de atac urmărește
asigurarea disciplinei procesuale, a securității juridice și prevenirea repunerii
perpetue în discuție a unor hotărâri irevocabile. Decăderea din dreptul de
acces la Curtea Supremă de Justiție constituie o garanție a stabilității
raporturilor juridice.
În acest context, se impune a menționa că, în conformitate cu
prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de
dispoziție prin care se stabilesc termene, se numesc ședințe sau se emit citații
se notifică participanților la proces potrivit prevederilor art. 96–114 din
același cod.
Notificarea deciziei instanței de apel către participanții la proces are
ca scop asigurarea unei comunicări adecvate, rapide și eficiente din punct de
vedere al costurilor, a conținutului actului de procedură. În vederea dovedirii
aducerii la cunoștință a actului procedural, este necesară anexarea la dosar a
dovezii recepționării acestuia de către partea vizată.
Din analiza materialelor dosarului rezultă că decizia Curții de Apel
Chișinău a fost pronunțată la data de 2 iulie 2024. Ulterior, la 11 septembrie
2024, copia deciziei motivate a fost expediată prin poșta electronică
participanților la proces, inclusiv avocatului Eugeniu Musteață, la adresa de
e-mail eugeniu.musteata777@gmail.com (f.d. 133).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că adresa
electronică eugeniu.musteata777@gmail.com este gestionată de avocatul
Eugeniu Musteață, fiind utilizată în mod activ în corespondența cu instanțele
de judecată și indicată constant în cererile procesuale adresate acestora.
Sub acest aspect, instanța de recurs reiterează că, potrivit art. 96 alin.
(1) din Codul administrativ, actele procedurale pot fi comunicate prin poșta
electronică, cu condiția ca această modalitate să asigure transmiterea efectivă
a conținutului actului și confirmarea recepționării de către destinatar. În
aplicarea acestei norme, dovada expedierii și recepționării actului de către
partea interesată poate fi făcută prin prezentarea unui extras generat de
operatorul serviciului de poștă electronică. Acest document trebuie să
conțină: adresele de e-mail ale expeditorului și destinatarului, data
calendaristică și ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc
transmis.
Cu titlu de excepție, în situația unei erori tehnice sau a imposibilității
transmiterii actului prin poșta electronică, extrasul menționat va reflecta
aceste inadvertențe. În astfel de cazuri, expeditorul va primi un mesaj separat
de la „Mail Delivery System”, din care va rezulta imposibilitatea livrării
mesajului și cauzele care au generat această situație – cum ar fi inexistența
adresei sau imposibilitatea de a primi mesaje pe respectiva adresă.
5
În lipsa unor asemenea mențiuni privind eșecul transmiterii și în
prezența unui extras de pe portalul poștei electronice a instanței de apel care
atestă notificarea deciziei motivate către partea recurentă, se prezumă în mod
legal că actul a fost adus la cunoștința acesteia. Astfel, modalitatea de
notificare utilizată respectă cerințele prevăzute de art. 96 alin. (1) din Codul
administrativ.
Astfel, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău a
asigurat notificarea copiei deciziei motivate către avocatul Eugeniu
Musteață, iar acțiunile întreprinse de instanța de apel în privința transmiterii
acesteia corespund integral exigențelor legale.
În consecință, în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul
administrativ, termenul de depunere a recursului este de 2 luni de la
notificarea deciziei motivate, termen care, în speță, a început să curgă de la
data de 12 septembrie 2024. Prin urmare, data limită pentru formularea și
depunerea recursului era 11 noiembrie 2024, ora 24:00.
Cu toate acestea, recurentul nu a depus recursul în termenul legal de 2
luni de la data notificării deciziei motivate.
Prin urmare, se impune aplicarea sancțiunii procedurale prevăzute la
art. 246 alin. (2) lit. a¹) din Codul administrativ, constând în declararea
recursului ca inadmisibil, întrucât acesta nu poate fi încadrat în niciunul
dintre temeiurile de admisibilitate prevăzute la art. 245¹ din același cod, iar
motivarea recursului nu a fost prezentată.
Având în vedere considerentele menționate și faptul că Valentin
Cucoș, reprezentat de avocatul Eugeniu Musteață nu a respectat prevederile
imperative ale 245 din Codul administrativ, instanța de recurs
concluzionează că recursul depus de către Valentin Cucoș, reprezentat de
avocatul Eugeniu Musteață împotriva deciziei din 2 iulie 2024 a Curții de
Apel Chișinău trebuie declarat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a¹)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Valentin Cucoș, reprezentat de
avocatul Eugeniu Musteață.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Diana Stănilă
6