3ra-19/25 — anularea actului administrativ

3ra-19/25 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Procov Iuri împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ,

împotriva deciziei din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-19/25

NR. PIGD 2-23023483-01-3ra-20012025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici,

13 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

deciziei CTAS Anenii Noi nr. 16/2023/18 din 18 ianuarie 2023 și a

răspunsului CNAS nr. 193/23 din 8 februarie 2023, obligarea stabilirii și

achitării pensiei pentru vechimea în muncă, conform certificatului nr. 34/20-

7034/12506 din 22 decembrie 2022 eliberat de Direcția de Poliție a

municipiului Chișinău a IGP al MAI și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică.

706ef. din 14 decembrie 2022, începând cu data de 19 decembrie 2022, a

încetat raportul său de serviciu în temeiul art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea nr.

288/2016, ca urmare a acumulării vechimii necesare pentru obținerea

dreptului la pensie.

1544/1993, reclamantul a solicitat, prin cerere adresată CTAS Anenii Noi,

stabilirea și achitarea pensiei în baza certificatului din 22 decembrie 2022,

care atestă o vechime totală de 25 (douăzeci și cinci) ani, 1 (una) lună și 18

(optsprezece) zile, inclusiv perioade recunoscute cu înlesniri pentru

activitatea desfășurată în cadrul izolatoarelor de detenție provizorie și al

serviciilor de escortă.

termen în perioada 3 decembrie 2007 – 3 decembrie 2008, iar în perioada 25

iunie 2009 – 19 decembrie 2022 a activat continuu în cadrul Ministerului

Afacerilor Interne. În baza pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994

și a Ordinului MAI nr. 96/2018, pentru perioadele în care a deținut funcții în

izolatoare sau escortă, se aplică înlesnirea de două luni vechime pentru

fiecare lună de serviciu.

în muncă cu înlesniri, prin decizia CTAS Anenii Noi s-a refuzat acordarea

1

pensiei, invocând că perioadele recunoscute prin Ordinul nr. 96/2018 nu ar

putea fi luate în calcul.

anularea deciziei CTAS și stabilirea pensiei, dar răspunsul CNAS din 8

februarie 2023 a reiterat refuzul, considerând că activitatea sa în cadrul

Batalionului detenție și escortă nu se încadrează în prevederile pct. 8 din HG

nr. 78/1994.

HG nr. 78/1994, iar perioadele vizate beneficiază și de suportul acestui temei

juridic, nu doar al ordinului MAI.

și art. 53 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 300/2017, perioadele de activitate în

condiții speciale – în instituții de detenție, escortă și pază – urmează a fi luate

în calcul cu înlesniri. Activitatea reclamantului s-a desfășurat în astfel de

condiții în perioada 2009–2022.

caselor de arest, potrivit art. 96 alin. (3) din Legea nr. 300/2017, iar această

interpretare este confirmată și de jurisprudența constantă a Curții Supreme

de Justiție.

ignorând certificatul MAI care confirma expres vechimea în muncă cu

înlesniri.

angajator prin ordinul de eliberare din serviciu, iar refuzul CNAS

echivalează cu o încălcare a art. 53 din Constituție privind dreptul la

recunoașterea și realizarea dreptului lezat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis parțial acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Procov Iuri. S-a anulat Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul

teritorial Anenii Noi) nr.16/2023/18 din 03.01.2023 (tipărită la 18.01.2023)

și Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.193/23 din 08.02.2023

emisă pe marginea cererii prealabile, ca ilegale. S-a obligat Casa Națională

de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil prin

care să stabilească și să-i achite lui Iuri Procov pensie pentru vechime în

muncă cu înlesniri, începând cu 19.12.2022, calculându-se o lună de serviciu

pentru două luni vechime în muncă conform calculului din Certificatul

2

nr.34/20-7034/12506 din 22.10.2022 eliberat de DP Chișinău a IGP a MAI.

S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui

Iuri Procov suma de 3 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În

rest, pretențiile din cererea de chemare în judecată, s-au respins ca

neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel împotriva hotărârii din 12 decembrie 2023, solicitând casarea ei și

pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

este legală și temeinică, reținând că reclamantul întrunește condițiile legale

pentru stabilirea pensiei pentru vechime în muncă cu înlesniri, începând cu

data de 19 decembrie 2022. A apreciat că certificatul nr. 34/20-7034/12506

din 22 decembrie 2022, emis de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău

a IGP al MAI, reflectă corect activitatea desfășurată de reclamant în funcții

ce presupun deținerea persoanelor reținute sau arestate, activitate

corespunzătoare instituțiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) din Legea nr.

1036/1996, și care intră sub incidența pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78/1994.

potrivit cărora perioadele de activitate ale reclamantului în cadrul

izolatorului de detenție provizorie și al serviciului de escortă nu ar constitui

muncă în condiții speciale. Din contra, a reținut că reclamantul a activat în

perioada 2009–2020 în funcții relevante, cumulând o vechime de 25 de ani,

1 lună și 18 zile, conform raportului legal 1:2.

2018, emis în aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, stabilește expres

categoriile de funcții ce beneficiază de înlesniri și nu a fost contestat în cauză,

neputând fi calificat ca lipsit de efecte juridice. Neexistând nicio dovadă că

acest ordin ar fi fost abrogat sau anulat, susținerile apelantului au fost

apreciate ca nerelevante.

3

confirmat corectitudinea aplicării prevederilor art. 206 alin. (1) lit. b) și art.

224 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, menționând că admiterea cererii

de anulare a deciziilor administrative defavorabile atrage, în mod firesc,

obligarea CNAS la emiterea actului administrativ favorabil.

instanțe privind încasarea sumei de 3 500 lei în beneficiul reclamantului,

apreciind că aceasta este justificată prin natura și complexitatea cauzei,

implicarea avocatului și documentele justificative prezentate.

hotărârii primei instanțe, subliniind că aceasta a fost bazată pe probe

administrate cu respectarea normelor procedurale și pe o interpretare corectă

a cadrului normativ aplicabil, iar apelul declarat de CNAS a fost considerat

nefondat și a fost respins în întregime.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 10 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii

prin care acțiunea să fie respinsă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că instanțele de fond și de apel au aplicat eronat prevederile legale ce

reglementează condițiile de acordare a pensiei pentru vechime în muncă cu

înlesniri.

Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, întrucât nu a luat în considerare faptul că

perioada de activitate a reclamantului în cadrul Batalionului Serviciului de

escortă a Inspectoratului de Poliție mun. Chișinău nu poate fi raportată la

prevederile art. 8 din hotărârea menționată.

activitate în instituții care dețin persoane reținute sau arestate, în sensul

prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 și ale Ordinului MAI nr. 96

din 20.03.2018.

au fundamentat soluția, depășește cadrul normativ și nu poate produce efecte

juridice, întrucât nu este act normativ adoptat de Guvern.

4

din 03.01.2023 și nr. 193/23 din 08.02.2023, au fost emise în conformitate

cu cadrul legal în vigoare, iar instanțele nu au analizat suficient temeiurile de

fapt și de drept care justifică refuzul de stabilire a pensiei.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

5

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată Casei Naționale de Asigurări

Sociale la 18 decembrie 2024, iar recursul a fost depus la 9 ianuarie 2025, cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

6

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

7

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8