3ra-794/24 — contestarea actului administrativ

3ra-794/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Feodora Mahnovid împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, privind obligarea emiterii actului administrativ favorabil ,

împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-794/24

NR. PIGD 2-22053743-01-3ra-18092024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. V. Ciumac

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

8 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

răspunsului nr.M-338/22 din 25 martie 2022 și a deciziei privind respingerea

cererii în stabilirea pensiei nr.29/2021/25909, cu obligarea admiterii cererii privind

stabilirea pensiei în calitate de funcționar public și restituirea cheltuielilor de

judecată.

a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale Oficiul Teritorial Cimișlia cerere

privind stabilirea pensiei în calitate de funcționar public. Însă, prin decizia nr.

29/2021/25909, s-a refuzat stabilirea pensiei ca funcționar public pe motiv că

solicitantA confirmă un stagiu de cotizare în serviciul public numai de 13 ani 7

luni, pe când urmează să confirme un stagiu de cotizare de 30 ani, și cel puțin 15

în serviciul public.

incorecte a legii, din motivele că conform înscrisurilor prezentate de Feodora

Mahnovid, ultima activează în calitate de grefier în cadrul judecătoriei Cimișlia

începând cu 05 noiembrie 1990 și până în prezent, stagiul de muncă în calitate de

grefier depășind 30 de ani. Or, a activat în funcție de grefier la Judecătoria Cimișlia

începând cu 05 noiembrie 1990 până în data de 01 septembrie 2021, când a fost

transferată în funcția de specialist superior al serviciului evidență și documentare

procesuală a cauzelor penale și contravenționale. La data de 02 aprilie 2004 i-a fost

conferit grad de calificare, urmare a cărui fapt, în temeiul hotărârii Guvernului nr.

139 din 09.02.1998 cu privire la salarizarea funcționarilor publici și persoanelor

care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcționarea autorităților publice în

baza Rețelei tarifare unice, i-a fost stabilit și spor lunar și categorie de salarizare.

alin. (2) din Legea serviciului public nr. 158 din 04 iulie 2008, Hotărârea

Guvernului nr. 412 din 22 aprilie 2004, art. 19, art. 172, art. 208 din Codul

1

administrativ și art. 5, art. 6, art. 22, art. 26, art. 39, art. 55, art. 56, art. 94, art. 121,

art. 122, art. 166 și art. 167 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis parțial acțiunea, s-a anulat decizia nr.29/2021/25909, emisă de oficiul

teritorial Cimișlia al Casei Naționale de Asigurări Sociale de respingere a cererii

în stabilirea pensiei ca funcționar public Feodorei Mahnovid și răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.M-538/22 din 25 martie 2022 și s-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să admită cererea depusă de Feodora Mahnovid

privind stabilirea pensiei în calitate de funcționar public. În rest pretențiile s-au

respins ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat, iar la 23 martie 2023, apel motivat împotriva hotărârii din 4 noiembrie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 4

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

public nr.443-XII din 04 mai 1995, în autoritățile publice care cad sub incidența

legii serviciului public, intră și organele instanțelor judecătorești, procuraturii,

serviciului diplomatic, serviciului fiscal, Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției, inspectoratelor de stat, controlului vamal, securității

statului, din organele de interne, organele apărării, precum și persoanele care dețin

funcții publice în autoritățile publice enumerate, a căror activitate nu este

reglementată prin acte legislative speciale privind statutul juridic al acestor

autorități publice.

activitate a Feodorei Mahnovid în funcția de grefier din 05 noiembrie 1990 – 30

mai 2003, urmează a fi inclusă în stagiu de cotizare în serviciu public, care acordă

dreptul la pensie ca funcționar public. Or, reieșind din circumstanțele speței

raportate la normele de drept enunțate, Judecătoria Cimișlia, unde a activat Feodora

Mahnovid în calitate de grefier din 05 noiembrie 1990 până în data de 01

2

septembrie 2021, face parte din categoria autorităților publice care cad sub

incidența Legii serviciului public, iar în coroborare cu prevederile art. 29 alin. (2)

din Legea serviciului public nr.443-XII din 04 mai 1995 (în vigoare la data

relevantă speței) , în vechimea în muncă în serviciul public se includ, de asemenea,

și perioadele de activitate în autoritățile administrației publice care au funcționat

pe teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a prezentei legi.

categoria autorităților publice care cad sub incidența legii serviciului public, se

constată asupra necesității aplicării prevederilor legale enunțate, și prin urmare

asupra temeiniciei includerii în stagiul serviciului public, a perioadei de activitate

în funcție de grefier, cuprinsă între 05 noiembrie 1990 și 30 mai 2003. Or,

funcționarul public reprezintă persoana care ocupă funcție de stat remunerată și

care dispune de ranguri și grade, stabilite în conformitate cu principiile prezentei

legi, ceea ce se regăsește în speță, iar în data de 02 aprilie 2004, Feodorei Mahnovid

i-a fost conferit grad de calificare, urmare cărui fapt, în temeiul Hotărârii

Guvernului nr.139 din 09.02.1998 cu privire la salarizarea funcționarilor publici,

i-a fost stabilit și spor lunar de performanță și categorie de salarizare.

Feodorei Mahnovid este stabilită și prin lege specială și anume art. 3 din Legea

privind statutul și organizarea activității grefierilor din instanțele judecătorești nr.

59 din 15 martie 2007. Respectiv, este neîntemeiat refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a-i stabili și achita Feodorei Mahnovid pensie în calitate de

funcționar public, or ultima întrunește toate condițiile cumulative pentru a

beneficia de această pensie.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului și casarea integrală a deciziei cu pronunțarea unei noi decizii

de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

ARGUMENTELE RECURSULUI

prevederile legale relevante și a omis examinarea detaliată a circumstanțelor

esențiale ale cauzei, astfel că concluziile instanței de apel sunt în contradicție cu

circumstanțele cauzei. Or, instanța de apel nu a analizat multilateral legislația în

vigoare relevantă la caz.

3

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale.

acesteia copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu

înștiințarea despre posibilitatea prezentării referinței.

depuse.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia

vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară

sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis

neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a

fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului

în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă

acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se

comunică părților.

4

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în

special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

că decizia motivată a fost notificată recurentei la 19 iunie 2024, iar recursul a fost

depus, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau

că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în referință și cererea

de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

5

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii

în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un

argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului

recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot

6

fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

7