3ra-632/23 — Obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
3ra-632/23 — Obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Guboglu
Gheorghe împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-632/23
NR. PIGD 2-22057942-01-3ra-12062023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023; Art. 246 din
Codul administrativ (versiunea până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie
Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău
04 septembrie 2024
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 aprilie 2022, Guboglu Gheorghe a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a
solicitat: anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 18
aprilie 2022 nr. G-773/22, anularea deciziei CTAS Comrat nr. 12/2022/867
din 21 martie 2022 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită
actul administrativ individual privind recalcularea pensiei în conformitate cu
certificatul eliberat de IGP MAI RM nr. 34/17-661 din 28 ianuarie 2022.
În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este pensionar al
Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, activând
anterior inclusiv în cadrul izolatorului de detenție provizorie. La pensionare,
a primit certificatul cu nr. 34/17-661 din 28 ianuarie 2022, prin care
Inspectoratul General al Poliției a confirmat faptul că, termenul total al
vechimii sale în muncă este de 26 ani și 3 zile.
Certificatul a fost prezentat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale
Comrat, unde a solicitat să-i fie calculată vechimea sa în muncă conform
acestuia, dar, la data de 21 martie 2022, a primit refuz, pe care 1-a contestat
la Casa Națională de Asigurări Sociale, cu cerere prealabilă la data de 08
aprilie 2022.
La 18 aprilie 2022, prin răspunsul nr.G-773/22, Casa Națională de
Asigurări Sociale i-a refuzat în admiterea cererii prealabile, anularea deciziei
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Comrat și emiterea unui act favorabil
individual.
Reclamantul a menționat că, Casa Națională de Asigurări Sociale
urmează să-i calculeze pensia cu avantajele vechimii în muncă, calculându-
se 2 luni vechime în muncă pentru о lună de serviciu pentru perioada
efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, pentru
perioada de activitate în el, din considerentele că, pe perioada efectuării
serviciului în organele afacerilor interne și anume în subdiviziunile
menționate, dânsul a fost supus riscului sănătății și vieții.
Astfel, în conformitate cu prevederile punctului (8) lit. d) al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă
pentru о lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele
de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
A remarcat că potrivit art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul
penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie
2008), vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor
sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: о zi de serviciu
în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de
serviciu, rezultă că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile
solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:
instituția în care persoana execută serviciul să fie о subdiviziune indicată în
pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite
serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de
detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici. Astfel, pentru calcularea vechimii
în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească
două condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie о
subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie
1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire
penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Prin hotărârea din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea lui Guboglu Gheorghe împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ. S-
a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Comrat al Casei
Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.12/2022/867 din 16 februarie 2022
și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de
soluționare a cererii prealabile nr.G-773/22 din 18 aprilie 2022. S-a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, oficiul teritorial
competent să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Guboglu
Gheorghe la data de 03 februarie 2022, prin care să-i stabilească lui Guboglu
Gheorghe pensia pentru vechime în serviciu, luând în considerație
certificatul IGP, Inspectoratul Național de Securitate Publică nr.34/17-661
din 28 ianuarie 2022.
Prin decizia din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii
din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță
a interpretat corect normele de drept material și a apreciat juridic probele,
garantând un proces echitabil conform art. 6 al CEDO. Argumentele
apelantului nu au fost considerate suficient de puternice pentru a răsturna
soluția dată de instanța de fond. Astfel, apelul a fost respins, iar hotărârea
primei instanțe a fost menținută. Instanța de apel a respins argumentele
apelantului referitoare la neaplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78 din
21.02.1994 și la depășirea prevederilor de către Ordinul MAI nr. 96 din
20.03.2018, subliniind următoarele motive principale: Sistemul penitenciar
este subordonat Ministerului Justiției și instituțiile penitenciare sunt
subordonate entităților din cadrul acestei autorități publice centrale de
specialitate. Persoanele care, deși fac parte din instituții distincte, își
desfășoară serviciul în cadrul instituțiilor penitenciare și execută atribuții
specifice, beneficiază de avantajele prescrise de hotărâre. Orice altă abordare
ar discrimina angajații organelor afacerilor interne în raport cu angajații
sistemului penitenciar. Colegiul judiciar al instanței de apel a apreciat că
Ordinul MAI nr. 96/2018 este un act administrativ valabil care produce
efectele juridice de rigoare și trebuie aplicat corespunzător. Simplul dezacord
al apelantului cu ordinul, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă
un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.
La 29 mai 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere
de recurs nemotivată împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 28 iunie 2023, a prezentat cererea de recurs motivată, prin
care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi.
În motivarea recursului, a invocat că, instanța de apel nu a elucidat pe
deplin circumstanțele esențiale pentru soluționarea cauzei, ceea ce a dus la o
aplicare eronată a normelor de drept material. Totodată, instanța de apel nu
a examinat minuțios actele normative relevante care reglementează obiectul
litigiului, emițând astfel o decizie pripită. Consideră că Certificatul nr. 34/17-
661 din 28.01.2022 este nul deoarece legislația națională nu prevede înlesniri
de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii
Ministerului Afacerilor Interne activi în izolatoarele de detenție provizorie.
Instanțele de fond și apel au aplicat greșit normele de drept material privind
modalitatea acordării înlesnirilor pentru calcularea vechimii în muncă,
întrucât intimatul nu a activat într-o instituție penitenciară conformă cu
prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994. La fel, a
invocat că instanța a confundat activitatea militarilor din instituțiile
penitenciare (reglementate de Legea nr. 300/2017 și Legea nr. 1036/1996)
cu cea a militarilor din izolatoarele de detenție provizorie (reglementată de
Legea nr. 320/2012), care nu beneficiază de aceleași înlesniri.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Potrivit art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare
din 01 septembrie 2023),
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 195 din Codul administrativ relevă că:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ reglementează că:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare
la data declarării recursului) prevede că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare
la data declarării recursului) stabilește că:
”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e)
motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia dispozitivului a fost notificat
Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 24 mai 2023 prin intermediul
poștei electronice. Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 29 mai
Copia deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la
31 mai 2023, iar motivarea recursului a fost depusă la 28 iunie 2023. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la
depunerea recursului, recurentul a respectat termenele prevăzute la art. 245
alin. (1) și (2) din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor citate la pct. 17 al prezentei încheieri, rezultă
că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează
doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă
caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu
pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de
5 judecători.
În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul
administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și
cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate,
cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată
în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din
particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ
și anume din sintagma „motivarea recursului” din norma citată la pct. 16 al
încheierii. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în
vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la
concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintat de Casa Națională de
Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc