ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.09.2024

3ra-632/23 — Obligarea emiterii actului administrativ

HOTĂRÂRE
04.09.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Obligarea emiterii actului administrativ
Temei legal
Temeiurile declararii recursului
Citează această cauză
3ra-632/23 — Obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Guboglu

Gheorghe împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-632/23

NR. PIGD 2-22057942-01-3ra-12062023)

Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023; Art. 246 din

Codul administrativ (versiunea până la 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Curtea de Apel Chișinău – G. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

04 septembrie 2024

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat: anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 18

aprilie 2022 nr. G-773/22, anularea deciziei CTAS Comrat nr. 12/2022/867

din 21 martie 2022 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită

actul administrativ individual privind recalcularea pensiei în conformitate cu

certificatul eliberat de IGP MAI RM nr. 34/17-661 din 28 ianuarie 2022.

Ministerului Afacerilor Interne, Inspectoratului General al Poliției, activând

anterior inclusiv în cadrul izolatorului de detenție provizorie. La pensionare,

a primit certificatul cu nr. 34/17-661 din 28 ianuarie 2022, prin care

Inspectoratul General al Poliției a confirmat faptul că, termenul total al

vechimii sale în muncă este de 26 ani și 3 zile.

Comrat, unde a solicitat să-i fie calculată vechimea sa în muncă conform

acestuia, dar, la data de 21 martie 2022, a primit refuz, pe care 1-a contestat

la Casa Națională de Asigurări Sociale, cu cerere prealabilă la data de 08

aprilie 2022.

Asigurări Sociale i-a refuzat în admiterea cererii prealabile, anularea deciziei

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Comrat și emiterea unui act favorabil

individual.

urmează să-i calculeze pensia cu avantajele vechimii în muncă, calculându-

se 2 luni vechime în muncă pentru о lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, pentru

perioada de activitate în el, din considerentele că, pe perioada efectuării

serviciului în organele afacerilor interne și anume în subdiviziunile

menționate, dânsul a fost supus riscului sănătății și vieții.

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă

pentru о lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele

de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie

2008), vechimea în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor

sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: о zi de serviciu

în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de

serviciu, rezultă că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile

solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:

instituția în care persoana execută serviciul să fie о subdiviziune indicată în

pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite

serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici. Astfel, pentru calcularea vechimii

în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească

două condiții, și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie о

subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Rîșcani, s-a admis acțiunea lui Guboglu Gheorghe împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la obligarea emiterii actului administrativ. S-

a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Comrat al Casei

Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.12/2022/867 din 16 februarie 2022

și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de

soluționare a cererii prealabile nr.G-773/22 din 18 aprilie 2022. S-a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, oficiul teritorial

competent să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Guboglu

Gheorghe la data de 03 februarie 2022, prin care să-i stabilească lui Guboglu

Gheorghe pensia pentru vechime în serviciu, luând în considerație

certificatul IGP, Inspectoratul Național de Securitate Publică nr.34/17-661

din 28 ianuarie 2022.

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

a interpretat corect normele de drept material și a apreciat juridic probele,

garantând un proces echitabil conform art. 6 al CEDO. Argumentele

apelantului nu au fost considerate suficient de puternice pentru a răsturna

soluția dată de instanța de fond. Astfel, apelul a fost respins, iar hotărârea

primei instanțe a fost menținută. Instanța de apel a respins argumentele

apelantului referitoare la neaplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21.02.1994 și la depășirea prevederilor de către Ordinul MAI nr. 96 din

20.03.2018, subliniind următoarele motive principale: Sistemul penitenciar

este subordonat Ministerului Justiției și instituțiile penitenciare sunt

subordonate entităților din cadrul acestei autorități publice centrale de

specialitate. Persoanele care, deși fac parte din instituții distincte, își

desfășoară serviciul în cadrul instituțiilor penitenciare și execută atribuții

specifice, beneficiază de avantajele prescrise de hotărâre. Orice altă abordare

ar discrimina angajații organelor afacerilor interne în raport cu angajații

sistemului penitenciar. Colegiul judiciar al instanței de apel a apreciat că

Ordinul MAI nr. 96/2018 este un act administrativ valabil care produce

efectele juridice de rigoare și trebuie aplicat corespunzător. Simplul dezacord

al apelantului cu ordinul, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă

un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

de recurs nemotivată împotriva deciziei din 23 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău, iar la 28 iunie 2023, a prezentat cererea de recurs motivată, prin

care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi.

deplin circumstanțele esențiale pentru soluționarea cauzei, ceea ce a dus la o

aplicare eronată a normelor de drept material. Totodată, instanța de apel nu

a examinat minuțios actele normative relevante care reglementează obiectul

litigiului, emițând astfel o decizie pripită. Consideră că Certificatul nr. 34/17-

661 din 28.01.2022 este nul deoarece legislația națională nu prevede înlesniri

de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii

Ministerului Afacerilor Interne activi în izolatoarele de detenție provizorie.

Instanțele de fond și apel au aplicat greșit normele de drept material privind

modalitatea acordării înlesnirilor pentru calcularea vechimii în muncă,

întrucât intimatul nu a activat într-o instituție penitenciară conformă cu

prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994. La fel, a

invocat că instanța a confundat activitatea militarilor din instituțiile

penitenciare (reglementate de Legea nr. 300/2017 și Legea nr. 1036/1996)

cu cea a militarilor din izolatoarele de detenție provizorie (reglementată de

Legea nr. 320/2012), care nu beneficiază de aceleași înlesniri.

din 01 septembrie 2023),

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169-171.”

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

la data declarării recursului) prevede că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.”

la data declarării recursului) stabilește că:

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e)

motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233

alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul

stabilit de Curtea Supremă de Justiție”.

al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia dispozitivului a fost notificat

Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 24 mai 2023 prin intermediul

poștei electronice. Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la 29 mai

31 mai 2023, iar motivarea recursului a fost depusă la 28 iunie 2023. Astfel,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că la

depunerea recursului, recurentul a respectat termenele prevăzute la art. 245

alin. (1) și (2) din Codul administrativ.

că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează

doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase.

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu

pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de

5 judecători.

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și

cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată

în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” din norma citată la pct. 16 al

încheierii. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în

vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintat de Casa Națională de

Asigurări Sociale.

Declară ca inadmisibil recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-08-13
0,96
3ra-19/25 — anularea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Procov Iuri împotriva Casei Naționale d
CSJ 2024-11-27
0,96
3ra-214/24 — contestarea actului administrativ
D E C I Z I E cu privire la admiterea recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Căpriță Igor împotriva Casei Naționale de Asigurăr
CSJ 2024-11-06
0,96
3ra-379/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
D E C I Z I E cu privire la admiterea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Zlatin Eduard împotriva Casei Naționale de Asigurăr
CSJ 2025-02-05
0,96
3ra-620/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Uglea Vladimir împotriva Casei Naționale d
CSJ 2024-09-11
0,96
3ra-1232/23 — anularea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vladislav Lavric împotriva Casei Național
Sursă