3ra-1232/23 — anularea actului administrativ

3ra-1232/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Vladislav Lavric împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 31 octombrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1232/23

NR. PIGD 2-22072307-01-3ra-1912202)

Admisibilitatea recursului. Articolul 246 din Codul administrativ.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița)

Curtea de Apel Chișinău (G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

11 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a

solicitat anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării

și obligarea emiterii actului administrativ favorabil.

legislația națională a depus actele la CTAS Rîșcani privind stabilirea,

calcularea și achitarea pensiei potrivit vechimii de serviciu obținute în

sistemul afacerilor interne. CTAS Rîșcani a emis Decizia cu nr.

92/2022/2358 din 15 martie 2022 prin care i-a satisfăcut parțial cerințele

înaintate.

formulat către CNAS o cerere prealabilă prin care a constatat că: la stabilirea

pensiei CTAS Rîșcani neîntemeiat i-a micșorat vechimea în serviciu care

urmează a fi de 27 ani, respectiv cuantumul pensiei a fost micșorat la 53%

deși urmează a fi 56%; greșit a fost efectuat calculul privind salariul și

sporurile obținute în ultimele 12 luni- nefiind luată în calcul suma de 526,50

primită în luna iulie 2021, ce constituie salariul achitat conform art.190 din

Codul muncii, precum și suma de 7708,55 ce constituie salariul și prima

achitată în decembrie 2020. Or, suma totală ar constitui 185 170,72 în

comparație cu 176 935,67 calculată de către CTAS Rîșcani.

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General

de Carabinieri nr. 1544/23.06.93, pensia pentru persoanele menționate se

calculează din: salariul funcției, salariul pentru gradul militar sau special,

sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere,

precum și din media lunară a altor recompense, plăți, sporuri și suplimente

primite în ultimul an de serviciu, cu excepția plăților compensatorii și a

1

indemnizației bănești unice în mărimea sumei mijloacelor bănești de

întreținere pe un an.

emiterea actului administrativ cu satisfacerea cerințelor invocate. CNAS prin

răspunsul cu nr. L-752/22 din 22 aprilie2022, care a fost recepționat la 06

mai 2022 a susținut actul emis de către CTAS Rîșcani.

urmează a fi anulate în partea menționată și obligarea CNAS să efectueze

calculul pensiei cu luarea în considerație a circumstanțelor precizate.

din 15 martie 2022 nr. 92/2022/2368 și răspunsul CNAS nr. L-752/22 din 22

aprilie 2022, cu obligarea CNAS, să efectueze stabilirea și calcularea

cuantumului pensiei a lui Lavric Vladislav, cu achitarea pensiei, începând cu

13 noiembrie 2021, în cuantum de 56% din solda lunară luându-se în

considerare certificatele eliberate de către Clubul sportiv Dinamo al

Ministerului Afacerilor interne cu nr.1 din 07 decembrie 2021 și nr.14 din

06 decembrie 2021, Certificatul MAI cu nr. 10/28 din 06 decembrie 2021.

Rîșcani, acțiunea depusă de către Vladislav Lavric s-a admis S-a anulat

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sector Rîșcani nr.

92/2022/2368 din 02 februarie 2022 și decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. L-752 din 24 aprilie 2022 emisă la soluționarea cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea pensiei pentru vechime

în muncă lui Vladislav Lavric în temeiul Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 13 noiembrie

2021 în cuantum de 56% din solda lunară, ținând cont de plățile reflectate în

certificatul nr. 1 din 07 decembrie 2021 eliberat de Clubul Sportiv „Dinamo”

al Ministerului Afacerilor Interne și Certificatul nr. 10/28 din 06 decembrie

2021 eliberat de Ministerul Afacerilor Interne.

Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din

02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în termenul

prevăzut de art. 232 alin. (1) Cod administrativ și la 20 iunie 2023 a prezentat

motivarea apelului.

2

mai 2023, iar motivarea apelului a fost depusă la 20 iunie 2023, adică cu

respectarea prevederilor art. 232 alin. (2) Cod administrative.

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 02 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani.

expusă în cererea prealabilă, se reține că, Vladislav Lavric, nu este de acord

cu vechimea în muncă calculată de autoritatea publică vizată, de 26 ani 06

luni 16 zile, în temeiul căreia i-a fost stabilită pensie pentru vechime în

muncă, în proporție de 53% din suma soldei primite înainte de concediere

ori, pretinde că a prezentat acte confirmative a unei vechimi în muncă de 27

ani 00 luni 20 zile.

întemeiat a admis acțiunea reclamantului și a apreciat ca fiind ilegală decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sector Rîșcani nr. 92/2022/2368 din

02 februarie 2022 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. L-752

din 24 aprilie 2022 emisă la soluționarea cererii prealabile. Or, la

confirmarea unei vechimi în muncă pentru fiecare an complet de vechime în

serviciu peste vechimea stabilită la art.13 lit. a) al Legi nr.1544 din

23.06.1993, adică peste 25 ani de activitate, la fiecare an suplimentar, se

adaugă 3% din sumele respective ale soldei. Iar, perioadele de activitate a lui

Vladislav Lavric, indicate de către Ministerul Afacerilor Interne în

Certificatul nr. 10/28 din 06 decembrie 2021, sunt confirmate și prin

ansamblu de probe anexate la actele cauzei, inclusiv prezentate inițial

autorității publice la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă.

privire la faptul că, suma de 526,50 lei, reflectată în certificatul nr. l din 07

decembrie 2021 eliberat de Clubul sportiv Central „Dinamo” al MAI, nu

urmează a fi inclusă în cuantumul pensiei de către organul de asigurări

sociale, deoarece nu se încadrează în plăți cu caracter permanent. Or, suma

de 526,50 lei nu poate fi atribuită la categoria indemnizații bănești unice,

aceasta constituind salariu mediu a reclamantului Vladislav Lavric, pentru

ziua respectivă, urmând incontestabil a fi luată în calculul cuantumului

pensiei, efectuat de către organul de asigurări sociale.

31 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acestei și

emiterea unei noi hotărâri.

3

în contradicție cu circumstanțele cauzei, iar normele de drept material au fost

interpretate eronat.

ani 06 luni 16 zile (au fost calculate toate perioadele militare și cele civile,

dar urmare a achitărilor de contribuții individuale), dar nu 27 ani 00 luni 20

zile , precum au inclus instanțele.

solicitat de a declara inadmisibil recursul.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că,

4

recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.245¹.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, copia deciziei motivate a fost

notificată recurentei CNAS la data de 23 noiembrie 2023 (f.d. 91). Astfel,

recursul depus la data de 13 decembrie 2023 este în termen.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui

control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Instanța de recurs atestă că

motivele de casare invocate în recursuri, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 245¹ din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.

5

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 7

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Supreme de justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7