3ra-226/23 — anularea actului administrativ

3ra-226/23 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Vadim Cojocari împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil,

obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 8 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-226/23

NR. PIGD 2-22029548-01-3ra-07032023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art.246 Cod administrativ în redacția până

la 1 septembrie 2023. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc,

5 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat:

anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Briceni nr.

04/2021/37596 din 3 noiembrie 2021 privind refuzul în stabilirea pensiei

pentru vechime în serviciu, anularea deciziei emisă în procedură prealabilă

nr.C-154/22 din 8 februarie 2022, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil în privința lui Cojocari Vadim privind stabilirea pensiei

pentru vechime în muncă în baza certificatului eliberat de Inspectoratul de

Poliție Edineț din 30 septembrie 2021 și compensarea cheltuielilor de

judecată.

depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Briceni cerere cu privire la

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, la care a fost anexat certificatul

eliberat de Inspectoratul de Poliție Edineț la 30 septembrie 2021, care

confirma o vechime totală de 25 ani 06 luni 19 zile.

04/2021/37596, cererea de stabilire a pensiei a fost respinsă, din motiv că,

stagiul total confirmat la acel moment era de 20 ani 07 luni 04 zile, fiind

invocat că activitatea în subdiviziunile de pază, escortă și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie, care nu

se raportează la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78/1994.

a depus cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale prin care a

solicitat anularea deciziei, recunoașterea certificatului eliberat de angajator

și confirmarea stagiului complet, însă, prin decizia emisă în procedură

prealabilă nr.C-154/22 din 8 februarie 2022, cererea prealabilă a fost

respinsă.

1

sunt ilegale și neîntemeiate, urmând a fi anulate de instanța de contencios

administrativ, menționând că, vechimea în muncă necesară pentru stabilirea

pensiei în baza Legii nr. 1544/1993, a fost confirmată prin certificatul nr.

9319 din 30 septembrie 2021. Or, vechimea în muncă conform dosarului

personal la momentul adresării cererii de stabilire a pensiei, în condițiile art.

13 lit. a) din Legea nr. 1544/1993, era de 25 ani 06 luni 19 zile.

de 2 la 1 pentru funcția pe care a deținut-o în izolatorul de detenție provizorie

indicată în certificatul eliberat de angajator, se confirmă prin avizul

consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014.

vechime în muncă, iar funcția deținută de inspector inferior al izolatorului de

detenție provizorie al Comisariatului de Poliție Briceni, subofițer al

Serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție Edineț, cad sub

incidența calculării vechimii în muncă cu coeficientul de 1 la 2.

96 din 20 martie 2018, se indică categoriile de funcții din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne ce se încadrează în prevederile Legii privind asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din organele afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare.

în muncă, este recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994.

înlesniri, persoana trebuie să îndeplinească două condiții, și anume: instituția

în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 din

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici. Astfel, pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994,

prevede expres că persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne cad sub incidența prevederilor vizate, nefiind limitat cercul

2

de subiecți doar la persoanele angajate în cadrul sistemului penitenciar, or,

izolatoarele de detenție provizorie sunt formate în comisariatele de poliție și

asigură paza persoanelor deținute în izolatorul de detenție provizorie destinat

și pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

invocat dezacordul cu ordinul emis de o altă autoritate publică a statului și

anume, Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 și

reprezintă o interpretare defectuoasă a prevederilor pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78/1994, care este contrară unei practici judiciare constante

în spețele cu privire la calcularea vechimii în muncă a angajaților organelor

afacerilor interne, care au activat în izolatoarele de detenție provizorie a

inspectoratelor de poliție.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Cojocari

Vadim. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Briceni nr.

04/2021/37596 din 3 noiembrie 2021 privind respingerea cererii în stabilirea

pensiei lui Cojocari Vadim și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. C-154/22 din 8 februarie 2022 de soluționare a cererii prealabile. S-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea pensiei pentru vechime

în serviciu lui Cojocari Vadim în temeiul Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 17 septembrie

2021, ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 06 luni 19 zile. S-a încasat

de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Cojocari Vadim

cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea integrală a hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 13 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

3

instanțe este corectă atât sub aspectul aplicării normelor legale, cât și al

evaluării circumstanțelor de fapt, iar apelul formulat de CNAS nu aduce

argumente juridice sau factuale suficiente pentru a răsturna soluția adoptată.

aplicabile, în special prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, a fost

realizată în mod just, stabilindu-se că activitatea desfășurată în izolatoarele

de detenție provizorie beneficiază de înlesnirile reglementate la pct. 8 lit. d)

din această hotărâre, fiind echivalată cu două luni de vechime pentru fiecare

lună lucrată.

Edineț, care confirmă vechimea totală de 25 de ani, 6 luni și 19 zile,

reprezintă un act oficial valid și opozabil Casei Naționale de Asigurări

Sociale. În lipsa unor probe contrare sau a unor dovezi privind

neconformitatea certificatelor cu reglementările legale, instanța a

concluzionat că refuzul CNAS de a recunoaște aceste perioade este nefondat.

stabilirea pensiei reclamantului a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii

nr. 1544/1993, reținând că toate condițiile legale pentru acordarea dreptului

la pensie erau întrunite.

cu legislația superioară și că perioadele de activitate desfășurate în izolatoare

de detenție provizorie sunt eligibile pentru înlesniri, fiind corect incluse în

calculul vechimii de către instanța de fond. Totodată, instanța de apel a

considerat că atribuirea cheltuielilor de judecată reclamantului a fost

realizată în mod rezonabil și conform cerințelor legale, luând în considerare

complexitatea cauzei și documentele depuse la dosar.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs nemotivat împotriva deciziei din 8 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței

de apel și emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii.

4

ARGUMENTELE RECURSULUI

că soluția instanței de apel este eronată, iar în acest context a susținut că

instanțele inferioare au interpretat greșit normele legale aplicabile și au

acordat nejustificat beneficiul pensiei în baza unor acte administrative care

contravin legislației primare.

înlesniri (2:1) este nelegală, deoarece Hotărârea Guvernului nr. 78/1994

prevede aplicarea acestui coeficient doar pentru activitatea în instituții

penitenciare de tip închis, iar intimatul și-a desfășurat activitatea în

izolatoare de detenție provizorie, care nu sunt incluse în această categorie.

nr. 1544/1993, are competența de a verifica autenticitatea actelor care

confirmă vechimea în muncă și că certificatul emis de Inspectoratul de

Poliție Edineț conține o interpretare eronată a perioadelor luate în calcul.

normative, menționând că Ordinul MAI nr.96/2018, în baza căruia s-a

calculat înlesnirea, depășește prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78/1994

și nu poate fi aplicat în mod prioritar.

obligarea sa la plata sumei de 4 000 lei, susținând că acestea nu au fost

justificate în mod corespunzător și că instanța nu a verificat în ce măsură

onorariul avocațial este real, necesar și rezonabil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

modificarea unor acte normative, prevede următoarele:

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la

1 septembrie 2023. ”

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție):

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

2023) prevede următoarele:

5

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

în vigoare la data declarării recursului):

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

septembrie 2023) prevede:

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu

poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus

de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit

la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde

cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și

recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul deciziei contestate cu a

fost notificat CNAS, în mod electronic, la 9 februarie 2023, iar copia deciziei

integrale la 13 februarie 2023 (f.d.95-96).

recursului, CNAS a respectat prevederile art. 245 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile

menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

6

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de

recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

7

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile

care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A)

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8