3ra-345/23 — anularea actului administrativ

Dosar nr. 3ra-345/23 (2-22106006-01-3ra-28032023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – Gr. Cazacu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

Î N C H E I E R E

22 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ înaintată de Cojocari Sveatoslav împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea parțială a deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr. 91/2022/30176 din 21 februarie 2022,

anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1344 din 11 iulie 2022,

obligarea achitării diferenței neachitate a pensiei reclamantului,

împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută

hotărârea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 21 iulie 2022, Cojocari Sveatoslav a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind anularea parțială a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr.

91/2022/30176 din 21 februarie 2022, anularea răspunsului Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 1344 din 11 iulie 2022 și obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să efectueze achitarea diferenței neachitate a pensiei lui Cojocari

Sveatoslav, începând cu 04 august 2006, în cuantum de 75 % din solda lunară,

luându-se în considerare certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău

nr. 34/20-7034-62 din 17 ianuarie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc.

În motivarea acțiunii depuse, reclamantul a indicat că a activat în organele

afacerilor interne până la 04 august 2006, după ce s-a pensionat pe linia Ministerului

1

Afacerilor Interne, luându-se în considerare calculul vechimii în muncă de 22 ani

calendaristici efectivi în serviciu.

A indicat că, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20

martie 2018, i s-au efectuat recalculări în vechimea în muncă, introducându-se

avantajele pentru perioada activității în cadrul Batalionului serviciului escortă și

pază deținuți al Comisariatului General al Poliției mun. Chișinău, astfel vechimea în

muncă fiindu-i stabilită la momentul pensionării de 28 ani.

A invocat că, la momentul atingerii vârstei de pensionare, inițial, cuantumul

pensiei a fost stabilit în mărime de 56 % din soldă, deși acest cuantum urma să

constituie 75 % din soldă, reieșind din vechimea în muncă.

Reclamantul a menționat că s-a adresat cu cerere la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Centru în vederea recalculării cuantumului pensiei, însă nu a primit un

răspuns la cererea sa.

Nefiind de acord cu inacțiunea organului teritorial de asigurări sociale, a depus

cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru, însă prin răspunsul din 11

iulie 2022, a fost informat despre respingerea cererii prealabile, cu motivația că prin

decizia nr. 91/2022/30176 din 21 februarie 2022, i s-a efectuat recalcularea

cuantumului pensiei, cu achitarea diferenței începând cu 01 martie 2021.

Reclamantul consideră că decizia organului teritorial de asigurări sociale și

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale sunt ilegale, urmând a fi anulate,

fiind în contradicție cu art. 54 din Legea nr. 1544/1993.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a solicitat instanței anularea parțială a

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr. 91/2022/30176 din 21

februarie 2022, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1344

din 11 iulie 2022 și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze

achitarea diferenței neachitate a pensiei lui Cojocari Sveatoslav, începând cu 04

august 2006, în cuantum de 75 % din solda lunară, luându-se în considerare

certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-7034-62 din 17

ianuarie 2022, cu majorările și indexările ce au avut loc.

Prin hotărârea din 31 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea depusă de Cojocari Sveatoslav a fost admisă integral. S-a anulat parțial

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr. 91/2022/30176 din 21

februarie 2022. S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 1344

din 11 iulie 2022, asupra cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale de a achita diferența neachitată a pensiei reclamantului Cojocari Sveatoslav,

începând cu 04 august 2006, în cuantum de 75 % din solda lunară conform

certificatului eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-7034-62 din

17 ianuarie 2022, cu majorările și indexările stabilite, conform Legii.

Prin decizia din 22 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 31

octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, este ilegal și urmează a fi anulat, așa cum înscrisurile cauzei

denotă cert că organul cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei lui Cojocari

Sveatoslav, care la 04 august 2006, era Ministerul Afacerilor Interne, în mod eronat

a conchis că pensia lui Cojocari Sveatoslav urmează a fi stabilită în mărime de 56 %

2

din cuantumul soldei, or această concluzie a autorității publice contravine normelor

legale.

Reieșind din considerentul că, la 04 august 2006, stagiul necesar pentru stabilirea

pensiei era de 20 ani 06 luni, iar la data depunerii cererii de pensionare Cojocari

Sveatoslav avea o vechime totală în serviciu de 30 ani 02 luni 29 zile (fapt confirmat

prin certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău), Ministerul

Afacerilor Interne (în competența căruia la acel moment era stabilirea pensiei

colaboratorilor organelor afacerilor interne) urma să calculeze și să stabilească

reclamantului Cojocari Sveatoslav pensia în proporție de 75 % din cuantumul soldei.

La 24 februarie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin poșta

electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 22 februarie 2023 a Curții de

Apel Chișinău. La 22 martie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a înaintat

recursul motivat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului, s-a indicat asupra faptului că soluția instanței de apel

este una eronată din considerentul că cuantumul pensiei pentru vechime în muncă a

fost recalculat reclamantului în baza documentelor emise de către subdiviziunile

subordonate Ministerului Afacerilor Interne și a hotărârilor instanțelor de judecată.

La 28 martie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatului Cojocari Sveatoslav și avocatului acestuia, Kovali Vladimir (f.d. 76).

La 28 martie 2023, Cojocari Sveatoslav, prin intermediul avocatului Kovali

Vladimir, a depus referință asupra cererii de recurs, solicitând declararea acesteia ca

fiind inadmisibilă (f.d. 79-82).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost

modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea

a treia ”Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la examinarea

admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului administrativ în redacția în

vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

3

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 22 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 27 februarie 2023 (f.d. 67), iar decizia motivată le-a fost comunicată

la 20 martie 2023 (f.d. 70).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 24 februarie 2023 (f.d. 68-69), precum

și a motivării recursului la 22 martie 2023 (f.d. 71-74), este în termen.

Examinând admisibilitatea recursului înaintat de Casa Națională de Asigurări

Sociale, completul de judecată îl consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată reține că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept

exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes

rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă

la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului

trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești

supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la

examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri

de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes,

de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

4

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul de

judecată

d i s p u n e:

Recursul înaintat de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5