3ra-652/22 — anularea actelor administrative si obligarea recalcularii pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative si obligarea recalcularii pensiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-652/22 — anularea actelor administrative si obligarea recalcularii pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-652/22
2-21081194-01-3ra-28062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: C. Guzun)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)
Î N C H E I E R E
12 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Iaroslav Martin, reprezentat de
avocatul Andrian Cotună,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Martin Iaroslav împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea
actelor administrative și obligarea recalculării pensiei,
împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul depus de Iaroslav Martin și a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 31 mai 2021, Iaroslav Martin a formulat cerere de chemare în judecată în ordinea
contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând
anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr.91/2021/3844 din 15
martie 2021, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.M-839/21 din 05
mai 2021, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită un act administrativ
favorabil privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu reieșind din media
lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente eliberării la 30 decembrie 2020
din funcția deținută, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 06 martie 1995, a fost angajat în cadrul
Serviciului de Protecție și Pază de Stat. În perioada 06 martie 1995 – 01 octombrie 2010,
a deținut diferite funcții în cadrul Serviciului de Protecție și Pază de Stat, astfel încât, la
02 octombrie 2010, acestuia i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în proporție
de 71 % pentru vechimea totală în serviciu de 27 ani 11 luni 07 zile. În perioada 07
octombrie 2014 – 10 noiembrie 2014, a continuat să dețină diferite funcții în cadrul
Serviciului de Protecție și Pază de Stat și ca urmare, la 11 noiembrie 2014, a fost
efectuată recalcularea pensiei în proporție de 75 % pentru vechimea în muncă de 34 ani
00 luni 29 zile.
1
Prin decretul Președintelui Republicii Moldova nr.1184 din 25 iunie 2019, a fost
numit în funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, iar prin decretul
Președintelui Republicii Moldova nr.9 din 30 decembrie 2020, a fost eliberat din funcția
deținută.
A indicat că s-a aflat în serviciu după stabilirea pensiei o perioadă mai mare de 12
luni, fapt care în virtutea legii și a Hotărârii de Guvern justifică formularea unei solicitări
de recalculare a pensiei pentru vechimea în serviciu, reieșind din media lunară pentru
ultimele 12 luni calendaristice, precedente eliberării la 30 decembrie 2020, din funcția
deținută.
Astfel, în vederea realizării dreptului la recalcularea pensiei pentru vechime în
serviciu, la 02 martie 2021, s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Centru
cu cerere privind stabilirea pensiei, la care a anexat copia carnetului de muncă și
certificatul de salariu. Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru
nr.91/2021/3844 din 15 martie 2021, i-a fost respinsă cererea.
Nefiind de acord cu această decizie, la 23 aprilie 2021, a depus cerere prealabilă
prin care a solicitat anularea actului administrativ individual defavorabil emis de Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Centru, și emiterea actului administrativ favorabil
privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, însă, prin decizia nr.M-839/21
din 05 mai 2021, cererea prealabilă a fost respinsă.
Reclamantul a mai indicat că în motivarea deciziei din 15 martie 2021 Casa
Teritorială de Asigurări Sociale a invocat că acesta este beneficiar de pensie pentru
vechime în muncă stabilită la 02 octombrie 2010, iar Legea nr.1544/1993 nu prevede
stabilirea/recalcularea repetată a dreptului la pensie după o eventuală angajare în serviciul
militar.
A susținut că se atestă o divergență de poziții între Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Centru și Casa Națională de Asigurări Sociale, în contextul în care, pe de o parte
se invocă faptul că Legea nr.1544/1993 nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a
dreptului la pensie după o eventuală angajare în serviciul militar, iar pe de altă parte se
indică faptul, că ulterior a fost efectuată stabilirea repetată din 11 noiembrie 2014, în
proporție de 75 %, cuantum maximal, pentru vechimea în muncă de 34 ani 00 luni 29
zile.
A insistat că sintagma legală „dacă pensionarul va prezenta ulterior acte
suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru
perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor
suplimentare”, urmează a fi interpretată în sensul indicat inclusiv de actul normativ
general, Legea nr.156/1998, care indică expres că, reexaminarea drepturilor la pensie se
efectuează în cazul persoanelor care continuă să activeze după realizarea dreptului la
pensie pentru limită de vârstă, efectiv, fiind expres indicată recalcularea pensiei după
realizarea unui anumit stagiu de muncă/cotizare după obținerea dreptului la pensie, în
sensul că acest drept a fost revendicat.
A mai relatat că, la caz, Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, spre deosebire de art.33
alin.(42) din Legea privind sistemul public de pensii, nu prevede o grilă în baza la care se
recalculează pensia ținând cont de stagiul de cotizare/vechimea în serviciu după
realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, astfel încât rezultă că recalcularea
2
pensiei se efectuează după realizarea unei noi vechimi în muncă, însă, în limita a 75 %
din veniturile realizate în ultima perioadă de 12 luni de serviciu.
Respectiv, reclamantul consideră că orice altă interpretare a art.61 alin.(1) din Legea
nr.1544/1993, ar contraveni principiilor de interpretare a legii, și anume, aplicarea
uniformă a dispozițiilor legale, buna-credință, precum și certitudinea juridică, în
contextul în care nu este admisibil faptul că pentru unele categorii de beneficiari de
pensie, este stabilit dreptul de a beneficia de recalcularea pensiei în baza stagiului de
muncă după realizarea dreptului la pensie, iar pentru alte categorii, din care face parte
reclamantul, legea se interpretează într-un mod defavorabil, că pensia odată stabilită nu
se mai recalculează, indiferent de stagiul ulterior realizat obținerii dreptului la pensie.
Mai indică că a beneficiat încă în anul 2014 de recalcularea pensiei până la limita
celor 75 %, având în vedere vechimea în serviciu realizată după obținerea dreptului la
pensie, însă, la situația din 30 decembrie 2021, a intervenit o nouă perioadă de serviciu în
baza la care și urmează a fi recalculată pensia, fiind prezente inclusiv acte suplimentare
ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei.
A mai menționat că din conținutul prevederilor art.61 alin.(1) din Legea
nr.1544/1993, reies trei condiții în care pensia pentru vechime în serviciu stabilită
anterior, urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate la organele de
pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară/existența actelor
suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei, caz în care recalcularea
pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni anterioare
serviciului; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanele din corpul de
ofițeri și corpul de comandă a continuat serviciul după obținerea pensiei pentru limita de
vârstă.
Consideră că pe deplin îndeplinește condițiile pentru recalcularea pensiei pentru
vechimea în serviciu, reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice,
precedente eliberării din funcție la 30 decembrie 2020, având în vedere că acesta, în
perioada 25 iunie 2019 – 30 decembrie 2020, a deținut funcția de director al Serviciului
de Protecție și Pază de Stat, fiind astfel prezentă o activitate în organ de securitate a
statului într-o perioadă ulterioară stabilirii pensiei pentru limită de vârstă, în condițiile
Legii nr.1544/1993.
Reclamantul a mai indicat că nu poate fi reținut argumentul invocat de Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Centru precum că, pensia odată stabilită nu se mai
recalculează, or, Legea nr.1544/1993, expres prevede posibilitatea recalculării pensiei
persoanelor din corpul de comandă în cazul survenirii unor condiții suplimentare,
inclusiv, în cazul aflării în serviciu peste perioada împlinirii condițiilor pentru
beneficierea de pensie pentru limită de vârstă.
Prin hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
respinsă, ca neîntemeiată, acțiunea înaintată de Iaroslav Martin împotriva Casei Naționale
de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative și obligarea recalculării
pensiei (f.d.149, 151-158).
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, în interiorul termenului prevăzut de
art.232 din Codul administrativ, la 29 noiembrie 2021, Iaroslav Martin a declarat apel
împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la
17 februarie 2022, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond
3
solicitând casarea hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei noi decizii de admitere
a acțiunii (f.d.160 – 161, 167-178).
Prin decizia din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus
de Iaroslav Martin și a fost menținută hotărârea din 23 noiembrie 2021 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani (f.d.193, 194-205).
Instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond a soluționat cauza sub toate
aspectele de fapt și de drept, considerente din care a apreciat hotărârea primei instanțe, ca
fiind legală și întemeiată.
Cu referire la prevederile art.61 alin.(1) din Legea nr.1544/1993, instanța de apel a
constatat că Iaroslav Martin nu cade sub incidența prevederii legale enunțate,
considerente din care a aprecit justă concluzia instanței de fond care a respins acțiunea
formulată de Iaroslav Martin.
Sub acest aspect, instanța de apel a remarcat că norma legală citată supra nu prevede
recalcularea pensiei stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu
obținerea unei noi vechimi în muncă în urma reangajării. În sensul normei citate supra, se
subînțeleg acele acte referitoare la solda sau vechimea în muncă obținute până la
obținerea dreptului la pensie care, din motive independente, nu s-au luat în calculul
pensiei, respectiv, în urma prezentării actelor suplimentare, organul abilitat va recalcula
pensia stabilită anterior, recalcularea fiind efectuată pentru perioada precedentă, dar cel
mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare. În litigiul deferit judecății
în prezenta speță, Iaroslav Martin nu a prezentat astfel de acte, ci a prezentat acte noi,
obținute în urma reangajării, iar, în asemenea circumstanțe, actele respective nicidecum
nu pot fi luate în considerație la recalcularea pensiei stabilită la data de 2 octombrie 2010.
Instanța ierarhic inferioară s-a aliniat concluziei instanței de fond care a statuat, că
perioada de activitate a lui Iaroslav Martin în funcția de director al Serviciului de
Protecție și Pază de Stat, nu constituie vechime în muncă care este pasibilă includerii la
stabilirea sau recalcularea pensiei.
În acest context, instanța ierarhic inferioară a punctat că perioada de activitate a lui
Martin Iaroslav în funcție de Director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat nu
constituie vechime în muncă care este pasibilă includerii la stabilirea sau recalcularea
pensiei potrivit Legii nr.1544/1993, menționând în acest sens că, potrivit Legii cu privire
la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, exercitarea funcțiilor de demnitate
publică se asimilează stagiului de cotizare în serviciul public ce permite beneficierea de
pensie în condițiile Legii nr.156/1998 cu privire la sistemul public de pensii.
Prin urmare instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că nu există temei de a
recalcula pensia lui Iaroslav Martin prin prisma art.61 al Legii nr.1544/1993, la fel,
activitatea acestuia în funcție de Director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat nu se
raportează la vechimea în muncă pentru a se stabili sau recalcula pensia potrivit Legii
nr.1544/1993.
Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind justă hotărârea primei instanțe și în
partea respingerii pretenției cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică.
În asemenea circumstanțe, instanța de apel a conchis că, prima instanța just a stabilit
circumstanțele cauzei și a aplicat normele legale, ajungând la concluzia cu privire la
respingerea acțiunii, iar careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit în
instanța de apel.
4
La 18 mai 2022, Iaroslav Martin, reprezentat de avocatul Andrian Cotună, a depus
recurs motivat împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii integral (f.d.209-220).
În motivarea recursului a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de
apel, indicând în acest sens că instanțele ierarhic inferioare au interpretat în mod eronat
prevederile legale.
Indică că atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au reținut prevederile legii
speciale, a Legii cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat care stabilește că
„ofițeri de protecție ai Serviciului sunt inclusiv persoanele cu funcții de demnitate
publică” astfel încât, și perioada de activitate a lui Iaroslav Martin în calitate de Director
al SPPS cade sub incidența Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544- XII din 23 iunie
1993 având în vedere că art.45 al Legii nr.134 din 13 iunie 2008 cu privire la Serviciul de
Protecție și Pază de Stat specifică expres că asigurarea cu pensii a „ofițerilor de protecție
ai Serviciului” se efectuează în conformitate cu Legea nr.1544- XII din 23 iunie 1993.
În continuare își manifestă dezacordul față de argumentul invocat de instanțele
ierarhic superioare că, reclamantul nu cade sub incidența art.61 din Legea nr.1544-XII
din 23 iunie 1993 având în vedere că din interpretarea normei de drept ar rezulta că, prin
„acte suplimentare” se subînțeleg doar actele care din motive independente, nu s-au luat
în calculul pensiei stabilite inițial.
În opinia recurentului, la caz, identifică o divergență de „poziții” între poziția
Oficiului Teritorial Centru - Chișinău al Casei Național de Asigurări Sociale și Casa
Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (aparatul central) cât și nemijlocit
poziția instanțelor de judecată ierarhic inferioare în contextul în care, pe de o parte se
invocă faptul că „Legea nr.1544/1993 nu prevede stabilirea/recalcularea repetată a
dreptului la pensie după o eventuală angajare în serviciul militar”, iar pe de altă parte se
indică faptul că „ulterior, a fost efectuată stabilirea repetată din 11 noiembrie 2014 în
proporție de 75% (cuantum maximal) pentru vechimea în muncă de 34 ani 00 luni 29
zile”.
Menționează că din 11 noiembrie 2014 până în prezent, legea nu s-a modificat, însă
atunci tot aceiași lege admitea recalcularea pensiei, însă de acum se invocă o altă
„interpretare a legii” care nu are legătură cu textul acesteia. La fel, din conținutul actelor
administrative nominalizate, identifică faptul că ulterior stabilirii pensiei, legiuitorul a
prevăzut posibilitatea recalculării pensiei după o eventuală angajare în serviciu (la caz, a
persoanei din corpul de comandă), însă, a căreia cuantum nu poate depăși 75% din
mărimea soldei primite, la data încetării serviciului, fiind prezenți doi factori cumulativi
care justifică recalcularea/stabilirea pensiei: 1) un nou stagiu în muncă, 2) în cadrul
stagiului nominalizat să fie realizat un alt venit asigurat.
Astfel, indică că, prin acțiunea dedusă judecății, Iaroslav Martin solicită obligarea
Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil cu privire la
recalcularea lui Iaroslav Martin a pensiei pentru vechimea în serviciu, reieșind din media
lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente eliberării la 30 decembrie 2020
din funcția deținută, fiind invocată întrunirea celor două condiții cumulative indicate
supra.
5
Consideră pe deplin justificat faptul că decizia Oficiului Teritorial Centru - Chișinău
al Casei Național de Asigurări Sociale nr.91/2021/3844 din 15 martie 2021 și decizia
Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova comunicată prin scrisoare
nr.M - 839/21 din 05 mai 2021 sunt acte administrative nule, în sensul art.141 alin.(1) din
Codul administrativ, având în vedere faptul că prin acestea, în mod ilegal s-a refuzat
recalcularea lui Iaroslav Martin a pensiei pentru vechimea în serviciu, reieșind din media
lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice, precedente eliberării la 30 decembrie 2020
din funcția deținută.
Referitor la pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată indică că, la
materialele cauzei, în instanța de fond a fost anexat bonul de plată seria QL nr.970046
din 16 aprilie 2021 care confirmă achitarea de către Iaroslav Martin în beneficiul B.A.A.
„Avornic și Partenerii”, a plății pentru serviciile de asistență juridică prestate de avocatul
Andrian Cotună, suma achitată - 6500 lei.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 aprilie 2022, în ședință
publică (f.d.193, 194-205), însă, la materialele cauzei nu se regăsesc probe prin care s-ar
confirma notificarea recurentului a dispozitivului deciziei recurate.
Materialele cauzei atestă că, la 13 mai 2022, prin intermediul oficiului poștal, Curtea
de Apel Chișinău a notificat recurentului Iaroslav Martin, prin intermediul avocatului
Andrian Cotună, copia deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.208).
La 18 mai 2022, Iaroslav Martin, reprezentat de avocatul Andrian Cotună, a depus
recurs motivat împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței
de fond, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii integral (f.d.209-220).
În asemenea circumstanțe, instanța de recurs constată că, Iaroslav Martin,
reprezentat de avocatul Andrian Cotună, a depus recursul cu respectarea termenului
prevăzut de art.245 din Codul administrativ.
La 29 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Casei Naționale
de Asigurări Sociale copia recursului motivat depus de Iaroslav Martin, reprezentat de
avocatul Andrian Cotună, împotriva deciziei din 20 aprilie 2022 a instanței de apel, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.223).
La 28 iulie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus referință la recursul
depus de Iaroslav Martin, reprezentat de avocatul Andrian Cotună, împotriva deciziei din
20 aprilie 2022 a instanței de apel, solicitând declararea recursului inadmisibil (f.d.226-
231).
În susținerea referinței a indicat că, instanțele ierarhic inferioare au examinat cauza
prin prisma normelor legale, apreciind corect circumstanțele cauzei, iar argumentele
invocate de recurent urmează a fi apreciate sub aspect declarativ, fiind lipsite de suport
legal.
6
La 07 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Iaroslav
Martin copia referinței depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale la recursul depus
de Iaroslav Martin, reprezentat de avocatul Andrian Cotună, împotriva deciziei din 20
aprilie 2022 a instanței de apel, pentru informare (f.d.233).
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și
argumentele invocate în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,
în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil
bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ
și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul
administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special
în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
7
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,
pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de
apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,
pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și
de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de
Iaroslav Martin, reprezentat de avocatul Andrian Cotună.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Iaroslav Martin, reprezentat de avocatul Andrian Cotună, se
declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
8