3ra-989/21 — contestarea actului administrativ si obligarea recalculării pensiei

Dosarul nr. 3ra-989/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Jelihovschi Victor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Basarabeasca cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 6 februarie 2020, Jelihovschi Victor a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Basarabeasca cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării

pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 20 iunie 2003 a ieșit la

pensie în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

A susținut că vechimea în muncă pentru acordarea dreptului la pensie a fost

calculată real din timpul de muncă prestat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În contextul dat a explicat că nu a fost luată în considerație Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 care prevede calculul vechimii în muncă și calculul pensiei

lucrătorilor organelor afacerilor interne ce au activat la diferite funcții.

Astfel, a indicat că în toată perioada de activitate în cadrul Ministerului Afacerilor

Interne a activat în diferite funcții, inclusiv și cea de pază a persoanelor deținute sub

strajă, prin urmare vechimea în muncă urma a fi calculată reieșind din acordarea a două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

A menționat că potrivit certificatului nr. 1766 din 24 aprilie 2018 eliberat de către

Inspectoratul de Politie Basarabeasca, reiese că în perioada 12 iulie 2002 - 20 iunie

1

2003, a activat în funcția de polițist al Izolatorului de detenție provizorie și escortă al

Comisariatului de Poliție Basarabeasca, și conform prevederilor ordinului Ministerului

Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, urmează a fi calculată vechimea în muncă

cu înlesniri două zile pentru o zi de serviciu.

A relatat că la data de 3 ianuarie 2020, a depus o cerere în adresa Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Basarabeasca, prin care a solicitat să-i fie recalculată pensia în

conformitate prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și a

ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018.

Ca urmare, prin decizia nr. 43/2020/19 din 3 ianuarie 2020, cererea înaintată a fost

respinsă pe motiv că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018,

prevede eliberarea confirmărilor pentru stabilirea pensiei pentru militarii care au activat

în cadrul Serviciilor de paza, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în

izolatoare de urmărire penală, și nu recalcularea pensiei.

Astfel, a invocat că prin refuzul primit Casa Teritorială de Asigurării Sociale

Basarabeasca, nu a făcut referire la Hotărârea Guvernului sus-menționată, ceea ce

denotă că prevederile acestei hotărâri nu au fost luate în calcul.

La fel, a argumentat că refuzul în cauză contravine certificatului eliberat de

Inspectoratul de Poliție Basarabeasca nr. 34/22 din 2 ianuarie 2020.

Totodată, a comunicat că la data de 15 ianuarie 2020, a contestat decizia de refuz

cu cerere prealabilă, însă până la moment cererea prealabilă nu a fost examinată și nu a

primit niciun răspuns.

Este de părere că refuzul pârâtului este în contradicție cu pct. 8 lit. d) al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilirea și plată a pensiilor și indemnizațiile militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, care

stabilește expres faptul că se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu în izolatoarele de detenție.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 13, 14, 48, 54 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, pct. 8 lit. d) al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

A solicitat anularea deciziei cu privire la respingerea cereri de recalcularea pensiei

nr. 43/2020/19 din 3 ianuarie 2020, emisă de către Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Basarabeasca, obligarea efectuării recalculării pensiei conform Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 și ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din

20 martie 2008, pentru perioada din 12 iulie 2002 - 20 iunie 2003, începând cu

momentul încasării pensiei – 20 iunie 2003 și încasarea cheltuielilor de asistență

juridică în mărime de 2 500 lei.

Prin hotărârea din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă acțiunea. A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Basarabeasca nr. 43/2020/19 din 3 ianuarie 2020 privind respingerea cererii de

recalculare a pensiei reclamantului Jelihovschi Victor. A fost obligată Casa Națională

de Asigurări Sociale de a recalcula lui Jelihovschi Victor pensia pentru vechime în

muncă pe perioada 12 iulie 2002-20 iunie 2003, două luni vechime în muncă pentru o

lună în serviciu în funcție de polițist al Izolatorului de detenție provizorie al

Comisariatului de Poliție Basarabeasca. A fost încasat de la Casa Națională de Asigurări

2

Sociale în beneficiul lui Jelihovschi Victor cheltuielile de asistență juridică în mărime

de 2 500 lei.

La 31 iulie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva

hotărârii din 16 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la data de

14 septembrie 2020 a prezentat motivarea apelului, în termenul prevăzut de art. 232

Cod administrativ.

Prin decizia din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 16 iulie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având în vedere că subdiviziunile

menționate în care a activat Jelihovschi Victor sunt entități destinate pentru deținerea

persoanelor, și care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, ce permit calcularea a două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, deoarece acesta a exercitat serviciul nemijlocit în

Izolatorul de detenție provizorie al Comisariatului de Poliție Basarabeasca.

Ca urmare, a conchis că colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare

și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarele de detenție provizorie) au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu

avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

La 24 mai 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva

deciziei din 19 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 24 august 2021 a

prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată deoarece instanța de apel nu a elucidat pe deplin

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și a aplicat eronat normele

de drept material.

A obiectat că în legislația națională nu există un act normativ care să prevadă

dreptul colaboratorilor Ministerului Afacerilor Interne care au activat sau activează în

cadrul Izolatorului de detenție provizorie la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri

de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

A explicat că legislația aplicabilă speței în cauză pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, reglementează doar dreptul colaboratorilor

instituțiilor penitenciare la calcularea vechimii în muncă cu avantaje care activează

nemijlocit în izolatoarele de urmărire penală.

A accentuat că instanța de apel urma să facă o delimitare între activitatea dintr-o

subdiviziune a Inspectoratului de Poliție cum este Izolatorul de detenție provizorie,

Batalionul de escortă și pază și o instituție penitenciară.

Cu referire la prevederile din Hotărîrea Guvernului sus-menționată, a remarcat că

Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 depășește prevederile

actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

3

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 mai 2021,

dispozitivul fiind notificat recurentului la data de 20 mai 2021, iar decizia motivată ce

se solicită a fi casată la data de 2 august 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică și avizul de recepție a scrisorii recomandate anexate la dosar

(f. d. 148, 154). Astfel, recursul depus la 24 mai 2021 și motivarea recursului prezentată

la data de 24 august 2021, sunt în termen.

La 24 septembrie 2021 în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Basarabeasca și lui Jelihovschi Victor a fost expediată copia recursului (f. d. 162), cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia până la examinarea

admisibilității recursului nu și-au valorificat acest drept.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

4

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (LevagesPrestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

5