3r-182/21 — constatarea incorectitudinii stabilirii pensiei, obligarea recalcularii pensiei

Dosarul nr. 3r-182/2021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 26 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nicolae Craiu Victor Burduh examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Simciuc Natalia împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la constatarea incorectitudinii stabilirii pensiei și obligarea recalculării pensiei, împotriva încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege, c o n s t a t ă : La 24 februarie 2020, Simciuc Natalia a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat constatarea incorectitudinii stabilirii pensiei pentru vechime în muncă și obligarea recalculării pensiei.

Prin hotărârea din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea înaintată de Simciuc Natalia, a fost admisă. S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-30/20 din 30 ianuarie 2020. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, în condițiile legii, să emită actul administrativ favorabil cu privire la recalcularea pensiei în proporție de 80 % din salariul reclamantei la data demisiei, reieșind din clasa de salarizare 113, coeficientul 10,40. La 26 ianuarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată (f.d.58), iar la 26 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, a fost depusă cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 30 decembrie 2020 a 1 Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege. La 19 aprilie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii și repunerea în termen a apelului. În motivarea recursului s-a indicat că, la data de 26 ianuarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 25 februarie 2021, prin intermediul poștei terestre, în adresa recurentului a parvenit hotărârea motivată din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Consideră Casa Națională de Asigurări Sociale că termenul de depunere a apelului motivat a început a curge de la 26 februarie 2021, ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc, iar data limită de depunere a motivării apelului, fiind ziua de 27 martie 2021. Susține că cererea de apel motivată depusă la Curtea de Apel Chișinău, la data de 26 martie 2021, prin intermediul poștei electronice, a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 30 martie 2021, care a fost expediată participanților la proces și recepționată de către recurent la data de 07 aprilie 2021. Astfel, recursul depus la 19 aprilie 2021 a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de lege. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Din conținutul recursului rezultă că Casa Națională de Asigurări Sociale nu este de acord cu încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care 2 a fost declarată inadmisibilă cererea de apel depusă împotriva hotărârii din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat public la 30 decembrie 2020 (f.d.55). La 26 ianuarie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond. Potrivit avizului de recepție, Casa Națională de Asigurări Sociale, a recepționat la data de 23 februarie 2021 hotărârea motivată din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d.69).

Prin urmare, termenul de depunere a apelului motivat a început să curgă de la 24 februarie 2021 și a expirat la data de 25 martie 2021, astfel, ultima zi de depunere a apelului motivat fiind ziua de 25 martie 2021, cu toate acestea cererea de apel motivată a fost expediată prin intermediul poștei electronice la 26 martie 2021. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ apreciază ca fiind corectă soluția instanței de apel de declarare inadmisibilă a cererii de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 30 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe motiv că nu a depus apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

Argumentul recurentului, precum că hotărârea motivată a instanței de fond a parvenit în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale prin poșta terestră la 25 februarie 2021, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, deoarece conform avizului de recepție (f.d.69), hotărârea motivată a instanței de fond a fost recepționată de către recurent, la data de 23 februarie 2021. Un alt înscris ce ar confirma faptul recepționării hotărârii motivate la 25 februarie 2021, precum este invocat în recurs, la materialele cauzei lipsește.

Astfel recurentul, a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să întreprindă toate măsurile necesare de protejarea drepturilor sale, inclusiv prin acțiuni concludente de informare în privința modului de derulare a procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea contestării hotărârii în termen. 3 În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (1) din Codul administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurentul, în cererea de apel, nu a solicitat expres repunerea în termen a cererii de apel, nu a indicat nici un motiv întemeiat privind omiterea termenului de declarare a apelului și nu a anexat probe ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului conform prevederilor art. 65 alin. (2) din Codul administrativ. Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți potrivit unor norme de drept distincte.

Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reiterează că importanța termenilor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii folosirii de către participanții la proces cu rea- credință de drepturile lor procedurale.

Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative. Astfel, Colegiul menționează că, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. În urma celor relatate, se constată că încheierea instanței de apel este întemeiată, deoarece Casa Națională de Asigurări Sociale nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prescrise de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ. De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat apelantul/recurentul nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.

Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență 4 derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul. În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Se menține încheierea din 30 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecători Nicolae Craiu Victor Burduh 5