3ra-883/22 — contestarea actului administrativ

3ra-883/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-883/22

2-20153550-01-3ra-30082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A.Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valentin Țîmbaliuc, reprezentat de avocatul Ludmila Ciuhrii împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 04 decembrie 2020 Valentin Țîmbaliuc, reprezentat de avocatul Ludmila

Ciuhrii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 16 septembrie 2020 s-a

adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca cu cerere privind recalcularea

pensiei pentru vechime în muncă, ținând cont de înlesnirile ce vizează două luni de

vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 cererea i-a fost respinsă pe

motiv că, ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor Afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar” prevede

eliberarea confirmărilor pentru stabilirea pensiei pentru funcționarii publici cu statut

special și nu recalcularea, deoarece nu există temei de recalculare a pensiei stabilite la

data de 23 aprilie 2005, în temeiul Legii nr.1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

1

Reclamantul a relevat că, la data de 19 octombrie 2020 s-a adresat cu cerere către

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 și

anularea acesteia pe motiv că este neîntemeiată și contrară prevederilor legale.

Reclamantul a menționat că, la data de 23 noiembrie 2020 a recepționat răspunsul

Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care i s-a comunicat că temei de abrogare a

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din

25 septembrie 2020 și recalculare a pensiei nu este, deoarece perioada de activitate a

reclamantului în cadrul Secției pază a arestului și escortă al Comisariatului de Poliție

Soroca nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor.

Reclamantul consideră că decizia nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 este

nefondată și ilegală. Or, dânsul a activat în cadrul organelor de poliție pe parcursul a

21 de ani, 3 luni și 13 zile, din care - 12 ani, 4 luni și 6 zile a fost încadrat în serviciu în

izolatorul de urmărire penală, care pe parcursul anilor a purtat diferite denumiri: secție

pază și escortă, secție de pază a arestului și escortă, izolator de detenție provizorie.

Reclamantul a menționat că, la momentul stabilirii pensiei nu s-a ținut cont de

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, referitor la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanelor din trupele organelor

afacerilor interne, care au efectuat serviciul în izolatoarele de urmărire penală, respectiv,

cuantumul pensiei i-a fost stabilit greșit.

Reclamantul a relevat că, refuzându-i recalcularea pensiei pentru vechime în muncă,

Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că perioada de activitate a reclamantului în

cadrul Secției pază a arestului și escortă al Comisariatului de Poliție Soroca nu poate fi

raportată la prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor

și indemnizațiilor militarilor.

Reclamantul a menționat că Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor

și indemnizațiilor militarilor, de rând cu Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, urma să fie respectată și executată întocmai la momentul stabilirii

pensiei reclamantului. Or, executarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

a pensiilor și indemnizațiilor militarilor era obligatorie și nu era pusă în dependență de

dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege și interpreta norma legală.

Reclamantul a invocat că, prin acțiunile sale Casa Națională de Asigurări Sociale i-

a cauzat prejudiciu material și moral, întrucît dânsul este tratat diferit de colegii lui, fiind

discriminat.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020; obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să-i reexamineze și să-i calculeze pensia pentru vechime în muncă;

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite diferența de pensie recalculată,

începând cu data stabilirii inițiale a pensiei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea de contencios administrativ înaintată de către avocatul Ludmila Ciuhrii în

2

interesele lui Valentin Țîmbaliuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată s-a admis parțial. S-a anulat în

tot decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Soroca

nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale exprimată prin răspunsul nr. T-2380/20 din 19 noiembrie 2020. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale de a emite o decizie cu privire la recalcularea cuantumului

pensiei stabilite lui Valentin Țîmbaliuc, în baza calculului vechimii în muncă stabilit prin

confirmarea Inspectoratului de Poliție Soroca nr.34/48-13636 din 01 octombrie 2020 și

achitarea diferenței pensiei începând cu 23 aprilie 2005. S-a încasat de la Casa Națională

de Asigurări Sociale în beneficiul lui Valentin Țîmbaliuc suma de 2000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată legate de acordarea asistenței juridice. În rest, acțiunea s-a respins

ca fiind neîntemeiată (f.d.40, 47-51).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 01 noiembrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care

acțiunea lui Valentin Țîmbaliuc să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 45-46).

Hotărârea motivată din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 17 noiembrie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.53).

La data de 14 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.59-61).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 12 octombrie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.81, 82-91).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, prima instanță a

ajuns la o concluzie corectă despre netemeinicia refuzului organului de asigurări sociale

să efectueze recalcularea pensiei reclamantului Valentin Țîmbaliuc. Or, intimatului

Valentin Țîmbaliuc greșit i-a fost calculată vechimea în muncă, în perioada în care a

activat în izolatorul de urmărire penală, care pe parcursul anilor a purtat diferite

denumiri, fiind calculată ca o lună vechime în muncă egală cu o lună de serviciu, dar

conform prevederilor legale menționate mai sus, vechimea în muncă pentru acest gen de

funcții se calculează: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele Casei Naționale de Asigurări

Sociale precum că, nu există temei pentru recalcularea pensiei pentru vechime în muncă

prin includerea perioadei de activitate 10 martie 1987-16 iulie 1999, cu avantaje două

luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, întrucât perioada de activitate a

intimatului Valentin Țîmbaliuc în cadrul Secției pază a arestului și escortă al

Comisariatilui de Poliție Soroca nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în

muncă cu avantaje.

Or, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate, este necesar ca

persoana să întrunească două condiții și anume: instituția în care persoana execută

serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

3

a pensiilor și indemnizațiilor militarilor și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori,

izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici. Colaboratorii care

efectuează serviciul de pază, escortate și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul

la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, conform pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și

plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar”.

Instanța de apel a menționat că, la emiterea refuzului de recalculare a pensiei

intimatului Valentin Țîmbaliuc, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a ținut cont de

faptul că condiția esențială în sensul pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și

plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar” este, ca instituția în care

persoana își exercită serviciul să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute

și arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie) și nu apartenența

instituției la Departamentul Instituțiilor Penitenciare.

De asemenea, instanța de apel a relevat că, prima instanță întemeiat a conchis că,

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din

25 septembrie 2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-2380/20 din

19 noiembrie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a

intimatului Valentin Țîmbaliuc sunt ilegale și urmează a fi anulate. Or, Inspectoratul de

Poliție Soroca a calculat intimatului Valentin Țîmbaliuc vechimea în muncă cu avantaje,

cu respectarea prevederilor legislației în vigoare.

La data de 02 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea

de chemare în judecată depusă de Valentin Țîmbaliuc (f.d.94-95).

Ulterior, la data de 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.98-101).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta consideră că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie

2018 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor

și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

Afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul

penitenciar” depășeșete prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis. Or,

Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

4

din cadrul sistemului administrației penitenciare nu conține prevederile indicate în

ordinul nominalizat.

De asemenea, recurenta a invocat că, prevederile pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din

Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare, prevăd expres circumstanțele în care

la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Recurenta a relevat că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se

acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizorii cum

este indicat în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

Afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul

penitenciar”.

Recurenta a menționat că, activitatea intimatului Valentin Țîmbaliuc, în perioadele

invocate de acesta în cererea de chemare în judecată, nu poate fi raportată la prevederile

pct.8 a Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare

a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special

din cadrul sistemului administrației penitenciare.

În afară de aceasta, recurenta a invocat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au obligat-o să-i recalculeze intimatului Valentin Țîmbaliuc cuantumul pensiei pentru

vechime în muncă începând cu data de 23 aprilie 2005, data stabilirii inițiale a pensiei,

însă în conformitate cu prevederile art.61 din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special

din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se

efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul

la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult

pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii

în aplicare a prezentei legi.

Făcînd referire și la art. 51 din aceiași Lege, recurenta a relevat că, dacă intimatul

Valentin Țîmbaliuc ar dispune de dreptul la recalcularea pensiei în baza unor acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, în baza unei noi vechimi în

muncă, respectiva recalculare este posibilă doar pentru o perioada precedentă de

12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

Recurenta a menționat că de la momentul stabilirii inițiale a pensiei de către

Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a intimatului Valentin Țîmbaliuc a fost

5

calculată corect, iar recunoașterea perioadelor cu avnatje a fost stipulată în ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor Afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar, respectiv,

recalcularea pensiei intimatului Valentin Țîmbaliuc urmează a fi efectuată doar pentru o

perioada precedentă de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

La data de 02 septembrie 2022 în adresa intimatului Valentin Țîmbaliuc a fost

expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.105).

Deși intimatul Valentin Țîmbaliuc a recepționat recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei,

acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recurs

(f.d.106).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 mai 2022

(f.d. 82).

La data de 02 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.94-95).

Decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 12 august 2022, fapt confirmat

prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.93 verso).

La data de 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.98-101).

Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

7

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8