3ra-883/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-883/22 2-20153550-01-3ra-30082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A.Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Țîmbaliuc, reprezentat de avocatul Ludmila Ciuhrii împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La data de 04 decembrie 2020 Valentin Țîmbaliuc, reprezentat de avocatul Ludmila Ciuhrii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 16 septembrie 2020 s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca cu cerere privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, ținând cont de înlesnirile ce vizează două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 cererea i-a fost respinsă pe motiv că, ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor Afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar” prevede eliberarea confirmărilor pentru stabilirea pensiei pentru funcționarii publici cu statut special și nu recalcularea, deoarece nu există temei de recalculare a pensiei stabilite la data de 23 aprilie 2005, în temeiul Legii nr.1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

1 Reclamantul a relevat că, la data de 19 octombrie 2020 s-a adresat cu cerere către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 și anularea acesteia pe motiv că este neîntemeiată și contrară prevederilor legale.

Reclamantul a menționat că, la data de 23 noiembrie 2020 a recepționat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care i s-a comunicat că temei de abrogare a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 și recalculare a pensiei nu este, deoarece perioada de activitate a reclamantului în cadrul Secției pază a arestului și escortă al Comisariatului de Poliție Soroca nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor. Reclamantul consideră că decizia nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 este nefondată și ilegală.

Or, dânsul a activat în cadrul organelor de poliție pe parcursul a 21 de ani, 3 luni și 13 zile, din care - 12 ani, 4 luni și 6 zile a fost încadrat în serviciu în izolatorul de urmărire penală, care pe parcursul anilor a purtat diferite denumiri: secție pază și escortă, secție de pază a arestului și escortă, izolator de detenție provizorie. Reclamantul a menționat că, la momentul stabilirii pensiei nu s-a ținut cont de Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, referitor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, care au efectuat serviciul în izolatoarele de urmărire penală, respectiv, cuantumul pensiei i-a fost stabilit greșit.

Reclamantul a relevat că, refuzându-i recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că perioada de activitate a reclamantului în cadrul Secției pază a arestului și escortă al Comisariatului de Poliție Soroca nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor. Reclamantul a menționat că Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, de rând cu Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, urma să fie respectată și executată întocmai la momentul stabilirii pensiei reclamantului.

Or, executarea prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor era obligatorie și nu era pusă în dependență de dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege și interpreta norma legală. Reclamantul a invocat că, prin acțiunile sale Casa Națională de Asigurări Sociale i- a cauzat prejudiciu material și moral, întrucît dânsul este tratat diferit de colegii lui, fiind discriminat. Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i reexamineze și să-i calculeze pensia pentru vechime în muncă; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i achite diferența de pensie recalculată, începând cu data stabilirii inițiale a pensiei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani acțiunea de contencios administrativ înaintată de către avocatul Ludmila Ciuhrii în 2 interesele lui Valentin Țîmbaliuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată s-a admis parțial.

S-a anulat în tot decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale exprimată prin răspunsul nr. T-2380/20 din 19 noiembrie 2020. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite o decizie cu privire la recalcularea cuantumului pensiei stabilite lui Valentin Țîmbaliuc, în baza calculului vechimii în muncă stabilit prin confirmarea Inspectoratului de Poliție Soroca nr.34/48-13636 din 01 octombrie 2020 și achitarea diferenței pensiei începând cu 23 aprilie 2005. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Valentin Țîmbaliuc suma de 2000 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată legate de acordarea asistenței juridice.

În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată (f.d.40, 47-51). Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 01 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care acțiunea lui Valentin Țîmbaliuc să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 45-46). Hotărârea motivată din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 17 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.53).

La data de 14 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.59-61). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 12 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.81, 82-91). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, prima instanță a ajuns la o concluzie corectă despre netemeinicia refuzului organului de asigurări sociale să efectueze recalcularea pensiei reclamantului Valentin Țîmbaliuc.

Or, intimatului Valentin Țîmbaliuc greșit i-a fost calculată vechimea în muncă, în perioada în care a activat în izolatorul de urmărire penală, care pe parcursul anilor a purtat diferite denumiri, fiind calculată ca o lună vechime în muncă egală cu o lună de serviciu, dar conform prevederilor legale menționate mai sus, vechimea în muncă pentru acest gen de funcții se calculează: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, nu există temei pentru recalcularea pensiei pentru vechime în muncă prin includerea perioadei de activitate 10 martie 1987-16 iulie 1999, cu avantaje două luni de vechime în muncă pentru o lună de serviciu, întrucât perioada de activitate a intimatului Valentin Țîmbaliuc în cadrul Secției pază a arestului și escortă al Comisariatilui de Poliție Soroca nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu avantaje.

Or, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate, este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată 3 a pensiilor și indemnizațiilor militarilor și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortate și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, conform pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar”.

Instanța de apel a menționat că, la emiterea refuzului de recalculare a pensiei intimatului Valentin Țîmbaliuc, Casa Națională de Asigurări Sociale nu a ținut cont de faptul că condiția esențială în sensul pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar” este, ca instituția în care persoana își exercită serviciul să asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie) și nu apartenența instituției la Departamentul Instituțiilor Penitenciare.

De asemenea, instanța de apel a relevat că, prima instanță întemeiat a conchis că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 21/2020/47223 din 25 septembrie 2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-2380/20 din 19 noiembrie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a intimatului Valentin Țîmbaliuc sunt ilegale și urmează a fi anulate. Or, Inspectoratul de Poliție Soroca a calculat intimatului Valentin Țîmbaliuc vechimea în muncă cu avantaje, cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. La data de 02 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Țîmbaliuc (f.d.94-95).

Ulterior, la data de 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.98-101). În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurenta consideră că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor Afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar” depășeșete prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special 4 din cadrul sistemului administrației penitenciare nu conține prevederile indicate în ordinul nominalizat.

De asemenea, recurenta a invocat că, prevederile pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Recurenta a relevat că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizorii cum este indicat în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor Afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar”.

Recurenta a menționat că, activitatea intimatului Valentin Țîmbaliuc, în perioadele invocate de acesta în cererea de chemare în judecată, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 a Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

În afară de aceasta, recurenta a invocat că, instanțele de judecată ierarhic inferioare au obligat-o să-i recalculeze intimatului Valentin Țîmbaliuc cuantumul pensiei pentru vechime în muncă începând cu data de 23 aprilie 2005, data stabilirii inițiale a pensiei, însă în conformitate cu prevederile art.61 din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Făcînd referire și la art. 51 din aceiași Lege, recurenta a relevat că, dacă intimatul Valentin Țîmbaliuc ar dispune de dreptul la recalcularea pensiei în baza unor acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, în baza unei noi vechimi în muncă, respectiva recalculare este posibilă doar pentru o perioada precedentă de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

Recurenta a menționat că de la momentul stabilirii inițiale a pensiei de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a intimatului Valentin Țîmbaliuc a fost 5 calculată corect, iar recunoașterea perioadelor cu avnatje a fost stipulată în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor Afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul penitenciar, respectiv, recalcularea pensiei intimatului Valentin Țîmbaliuc urmează a fi efectuată doar pentru o perioada precedentă de 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

La data de 02 septembrie 2022 în adresa intimatului Valentin Țîmbaliuc a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.105). Deși intimatul Valentin Țîmbaliuc a recepționat recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recurs (f.d.106). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 mai 2022 (f.d. 82). La data de 02 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.94-95). Decizia motivată din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 12 august 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.93 verso).

La data de 30 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.98-101). Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 24 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 6 reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

7 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8