3ra-969/22 — contestarea actelor administrative

3ra-969/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-969/22

2-21064870-01-3ra-19092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

12 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Nicolae Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

actelor administrative individuale defavorabile și obligarea recalculării și achitării pensiei

pentru vechime în muncă,

împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută

hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 28 aprilie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Nicolae Musteață a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea recalculării

și achitării pensiei pentru vechime în muncă (f.d.2-25).

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a activat în organele Procuraturii de

la 19 noiembrie 1971 până la 28 martie 2007, în perioade diferite fiind în funcția de

procuror-șef teritorial.

Reclamantul a menționat că, la atingerea vârstei de 50 de ani a beneficiat de

dreptul la pensie, începând cu data de 06 noiembrie 1998, deținând funcția de procuror-

șef al Procuraturii raionului Soroca.

De asemenea, reclamantul a relevat că, conform Legii nr. 902 din 29 ianuarie 1992

cu privire la Procuratură, în vigoare la acel moment, potrivit funcției deținute, i-a fost

stabilită pensia pentru vechime în muncă în mărime de 80% din salariul mediu lunar, pe

care o primea sistematic, cu respectarea obligatorie a principiului recalculării pensiei, la

fiecare majorare ordinară a salariului lunar al procurorului în exercițiu, până la sfârșitul

anului 2011.

1

Reclamantul a invocat că, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (6) din Legea

nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură, procurorii pensionari beneficiau

de dreptul la recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului procurorului în

exercițiu, dânsul dobândind acest drept la data de 06 noiembrie 1998.

Astfel, reclamantul a relevat că, odată cu majorarea salariului procurorului în

exercițiu în baza Legii nr. 355 - XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul bugetar, de la 01 ianuarie 2008 cuantumul pensiei i-a fost recalculat

conform dreptului dobândit. Iar, în temeiul art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294-XVI din

25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, ca și procuror pensionat, deasemenea a

beneficiat de dreptul la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă odată cu majorarea

generală a salariului procurorilor în exercițiu, astfel încă odată fiindu-i reconfirmat prin

lege dreptul la recalcularea pensiei în mărime de 80% din salariul procurorului în

exercițiu, conform funcției deținute la momentul stabilirii pensiei, dobândit legal la data

de 20 octombrie 1998.

Reclamantul a invocat că ulterior, prin hotărârea din 07 februarie 2018 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central, menținută prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de

Apel Bălți și încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, Casa

Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să-i recalculeze pensia pentru vechime în

muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef al raionului Soroca,

ținându-se cont de majorarea generală a salariului procurorului în funcție, începând cu

data de 05 aprilie 2013, după creșterea salariului cu 35% și începând cu data de 01 august

2016, după creșterea salariului în conformitate cu prevederile art. 60 din Legea nr. 3 din

25 februarie 2016 cu privire la Procuratură.

Reclamantul a menționat că, prin Legea nr. 270 din 23 noiembrie 2018 pentru

modificarea unor acte legislative, începând cu data de 01 decembrie 2018, salariile

procurorilor în funcție au fost majorate, însă Casa Națională de Asigurări Sociale din

motive neîntemeiate și neclare, nu i-a efectuat recalcularea ordinară a pensiei, astfel

lipsindu-l de acest drept dobândit legal în noiembrie 1998.

Reclamantul a relevat că, începând cu data de 01 decembrie 2018 Casa Națională de

Asigurări Sociale a efectuat recalcularea pensiei procurorilor, aplicând selectiv

prevederile legale, la majoritatea din procurorii pensionari.

Reclamantul a invocat că, la data de 01 martie 2021, în legătură cu majorarea

salariului procurorului - șef al Procuraturii raionale în funcție, s-a adresat către Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Soroca cu cerere, prin care a solicitat recalcularea și

achitarea pensiei, începând cu data de 01 decembrie 2018, în conformitate cu prevederile

Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Însă, prin

răspunsul nr. 1-01/10-756 din 09 martie 2021, cererea i-a fost respinsă pe motiv că,

potrivit Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative,

lipsește temei pentru recalcularea pensiei.

În afară de aceasta, reclamantul a menționat că, la data de 24 martie 2021, s-a

adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat constatarea ilegalității răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca

nr. 1-01/10-756 din 09 martie 2021 și totodată, recalcularea și achitarea pensiei, începând

cu data de 01 decembrie 2018, potrivit Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 pentru

modificarea unor acte legislative, în legătură cu majorarea salariului unui procuror-șef în

funcție al Procuraturii raionale.

2

Reclamantul a relevat că, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.

M-635/21 din 05 aprilie 2021 cererea prealabilă i-a fost respinsă.

Reclamantul a invocat că, Casa Națională de Asigurări Sociale n-a determinat

corect raportul juridic în cauză, deoarece n-a luat în considerare că la caz, nu este

aplicabilă Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, prin care au fost abrogate alin. (3)-(10) ale art. 73 din Legea nr. 294 din

25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, ce contravine Convenției Europene a

Drepturilor Omului, Constituției Republicii Moldova, Hotărârilor Curții Constituționale,

legislației civile naționale și principiului securității juridice, instituit în jurisprudența

instanțelor internaționale și naționale de justiție.

De asemenea, reclamantul a menționat că, conform Legii nr. 902 din 29 ianuarie

1992 cu privire la Procuratură, Legii nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la

Procuratură și Legii nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, în

calitatea sa de procuror în demisie, deține dreptul la toate înlesnirile, garanțiile,

recompensele și suplimentele prevăzute pentru judecător.

Făcând referire la Hotărârea Curții Constituționale nr. 9 din 30 martie 2004 și art. 7

alin. (1) din Codul civil, reclamantul a relevat că, prin refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia, i se încalcă un drept prevăzut de lege, drept

dobândit la momentul stabilirii pensiei și care nu poate fi restrâns pe viitor.

Reclamantul a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată; a declara nule

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-635/21 din 05 aprilie 2021 și decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. 1-01/10-756 din 09 martie 2021 de

refuz în recalcularea pensiei de procuror, cu repunerea sa în dreptul lezat; a obliga Casa

Națională de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia de procuror pentru

vechime în muncă, începând cu data de 01 decembrie 2018, reieșind din salariul mediu

lunar achitat procurorului-șef teritorial în funcție, cât și ulterior, în cazul majorării

generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data

ieșirii la pensie.

Prin cererea de concretizare, depusă la data de 21 mai 2021, reclamantul a solicitat

admiterea cererii de chemare în judecată; a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale

să-i recalculeze și să-i achite pensia de procuror pentru vechime în muncă, începând cu

data de 01 decembrie 2018, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-șef

teritorial în funcție, cât și ulterior, în cazul majorării generale a salariului procurorului în

exercițiu, ținându- se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie (f.d. 31- 40).

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis acțiunea înaintată de Nicolae Musteață împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea deciziei nr. I-01/10-756 din 09 martie 2021, anularea

deciziei nr. M-635/21 din 05 aprilie 2021 și obligarea recalculării și achitării pensiei

pentru vechime în muncă. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Soroca nr. I-01/10-756 din 09 martie 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. M-635/21 din 05 aprilie 2021 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în

privința lui Nicolae Musteață. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită

actul administrativ individual privind recalcularea și achitarea lui Nicolae Musteață a

pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului-

șef teritorial în exercițiu, cu recalcularea acesteia în cazul majorării generale a salariului

procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie,

3

recalcularea urmând a fi efectuată începând cu 01 decembrie 2018 și pe toată perioada de

pensionare (f.d.62, 65-81).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 05 noiembrie 2021, prin intermediul poștei

electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea înaintată de Nicolae Musteață să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.83).

Hotărârea motivată din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data 22 noiembrie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.86).

La data de 06 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.87-91).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 02 noiembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de

apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din 02

noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.113, 115-120).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, prevederile art. 73

alin. (1) din Legea nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la Procuratură, în redacția

din 01 iulie 2011, care prevede că, procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul

la pensie conform Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, nu pot fi extinse în

privința persoanelor care au fost pensionate până la 01 iulie 2011, printre care se

regăsește și intimatul Nicolae Musteață.

Instanța de apel a menționat că, dreptul social invocat de intimatul Nicolae Musteață

se materializează prin faptul că, în conformitate cu Legea nr. 271 din 23 decembrie 2018

pentru modificarea unor acte legislative, începând cu 01 decembrie 2018, salariul

procurorului s-a majorat și se calculează conform legislației privind sistemul de salarizare

în sectorul bugetar, ținându-se cont de nivelul Procuraturii în care își desfășoară

activitatea și de vechimea în muncă în funcție de procuror.

Totodată, instanța de apel a relevat că, substanța dreptului obținut de către procuror

referitor la pensionare nu se referă doar la cuantumul procentual al acesteia, raportat la o

anumită sumă de referință, ci și la periodicitatea recalculării, itinerarul de calcul și

conținutul pensiei ca atare. Astfel, exceptarea persoanelor care au dobândit anterior un

anumit drept, fiind stabilită modalitatea de calcul al acestuia în condiții viitoare, nu poate

fi aplicată dacă aceasta afectează dreptul în substanță și îl privează pe cel vizat de o plată

socială la care era îndreptățit.

Ca urmare, dreptul intimatului Nicolae Musteață cu aplicarea principiului

recalculării pensiei la creșterea ordinară a salariului procurorului în exercițiu este

menținut de instanța de jurisdicție constituțională, iar dreptul subiectiv constituit în baza

unei legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare,

legea nouă nefiind aplicabilă unei fapte din trecut, or, legea civilă nu are caracter

retroactiv.

Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele Casei Naționale de Asigurări

Sociale precum că, la momentul actual, temei legitim de a-i recalcula intimatului Nicolae

Musteață pensia ca procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu, nu există.

4

Or, Casa Națională de Asigurări Sociale, la examinarea cererii prealabile, nu a determinat

corect raportul juridic în cauză, a interpretat eronat prevederile legale, în așa fel, fiindu-i

încălcat dreptul de proprietate (pensie) a intimatului Nicolae Musteață, dobândit anterior

licit, prin aplicarea obligatorie pentru procurori a principiului recalculării pensiei la

majorarea ordinară a salariului lunar al procurorului în funcție.

Ca urmare, instanța de apel a conchis că, cerințele Casei Naționale de Asigurări

Sociale privind respingerea cererii de chemare în judecată pe criterii ce nu au forță de

convingere poate conduce la încălcarea drepturilor ce decurg din sistemele de protecție

sociale.

În afară de aceasta, instanța de apel a relevat că, calcularea și achitarea pensiei

pensionarilor pentru vechimea în muncă, pensionați până la operarea modificărilor prin

Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative în

vigoare din 01 iulie 2011, conform condițiilor stabilite de această lege, fără o justificare

obiectivă și rezonabilă, provoacă discriminarea acestora în raport cu alți pensionari, foști

colaboratori ai organelor Procuraturii, care au obținut câștig de cauză pe aceleași

temeiuri, având la bază aceleiași circumstanțe, cât și în raport cu actualii colaboratori ai

organelor Procuraturii, care beneficiază de salarii mult mai favorabile și avantajoase, în

situația în care execută atribuții similare celor, care au fost executate de către procurorii

pensionați.

Instanța de apel a menționat că, prin decizia de refuz a Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Soroca nr. I-01/10-756 din 09 martie 2021 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. M-635/21 din 05 aprilie 2021, de a-i recalcula pensia intimatului

Nicolae Musteață, acestuia i-a fost încălcat un drept recunoscut de lege, dobândit prin

hotărâre judecătorească irevocabilă, care nu poate fi restrâns pe viitor.

La data de 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.121-123).

Ulterior, la data de 29 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.130-133).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că, în temeiul hotărârii din 07 februarie 2018 a Judecătoriei

Soroca, sediul Central, menținută prin decizia din 17 mai 2018 a Curții de Apel Bălți și

încheierea din 17 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, pensia intimatului

Nicolae Musteață a fost recalculată începând cu data de 05 aprilie 2013, ulterior cu data

de 01 august 2016.

De asemenea, recurenta a relevat că, odată cu majorarea salariului procurorului în

exercițiu în temeiul Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de

salarizare în sectorul bugetar, pensia intimatului Nicolae Musteață a fost recalculată.

Făcând referire la art.73 alin.(8) din Legea nr. 294 - XVI din 25 decembrie 2008

cu privire la Procuratură și Legea nr.56 din 09 iunie 2011 pentru modificarea și

completarea unor acte legislative, recurenta a invocat că, începând cu data de 01 iulie

2011 procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii

nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii. Astfel, pensia

5

intimatului Nicolae Musteață a fost reexaminată în conformitate cu hotărârile instanțelor

de judecată și prin urmare, pretențiile acestuia invocate în cererea de chemare în judecată

sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii, prin care acțiunea înaintată de Nicolae Musteață să fie

respinsă ca neîntemeiată.

La data de 20 septembrie 2022 în adresa intimatului Nicolae Musteață a fost

expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.134).

Deși intimatul Nicolae Musteață a recepționat recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele

cauzei, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la

recurs (f.d.135).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 07 iunie 2022 (f.d.

113, 115-120).

La data de 14 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.121-123).

Decizia motivată din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la

data de 23 august 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele cauzei (f.d. 124).

La data de 29 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.130-133).

Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

6

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

7

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8