3ra-542/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-542/22 2-20154485-01-3ra-12052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, Gr.Dașchevici, Gh. Mîra) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Boldurat, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea stabilirii pensiei, împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La data de 08 decembrie 2020 Mihail Boldurat, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea stabilirii pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a activat în organele afacerilor interne până la data de 22 mai 2020. Reclamantul a menționat că, ulterior, obținînd calitatea de pensionar al Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul vechimii în muncă de 24 de ani, 8 luni și 5 zile s-a adresat cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni în vederea stabilirii, calculării și achitării pensiei, anexănd certificatul nr. 69 din 29 mai 2020, încheierile cu privire la includerea în stagiul vechimii în muncă în organele afacerilor interne a perioadelor cu avantaje și ordinele respective. Însă, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020, cererea privind stabilirea pensiei i-a fost respinsă.

Reclamantul a relevat că, nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020, la data de 12 noiembrie 2020 s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a 1 solicitat anularea deciziei contestate și stabilirea pensiei pentru vechime în muncă. Însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-2556/20 din 25 noiembrie 2020, cererea prealabilă i-a fost respinsă.

Reclamantul a invocat dispozițiile articolelor 48, 49 și 54 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, art. 21 din Legea nr. 539 din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului (în redacția 12 octombrie 2001-20 octombrie 2017) art. 40 din Legea nr. 120 din 21 septembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, și a menționat că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-2556/20 din 25 noiembrie 2020, sunt ilegale și acestea urmează a fi anulate.

De asemenea, reclamantul a relevat că, potrivit ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 366 din 12 octombrie 2005, colaboratorilor și specialiștilor, care își satisfac, sau și-au satisfăcut serviciul în secția tehnicoexplozivă, anterior laboratorul substanțe tehnico-explozive, secția bombtehnică, în funcția de polițist-șofer centru al centrului tehnic și transport al D.G.L.A. și D., întărit după autoturismul specializat al secției tehnico-explozive a direcției tehnico criminalistice, vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei li se calculează conform art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului.

Reclamantul a menționat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 20 din 29 ianuarie 2014, s-a ordonat de a atribui statut de subdiviziune specializată pentru combaterea terorismului, secției tehnico-explozive a direcției tehnicocriminalistice și expertize judiciare centru a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a menționat că, vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei a efectivului secției indicate în pct. 1 al prezentului ordin, precum și polițistului – șofer, căruia i-a fost transmis pentru folosință autovehiculul de serviciu, transmis în gestiunea serviciului nominalizat, se va calcula în conformitate cu prevederile art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului.

Reclamantul a invocat că, a activat în cadrul centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și s-a concediat din funcția de șef al secției tehnico-explozive a direcției centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare.

Reclamantul a solicitat declararea ilegală a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i stabili, calcula și achita pensia, începând cu data de 22 mai 2020, luându- se în considerare certificatul eliberat de către direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 69 din 29 mai 2020. Prin cererea de concretizare a cererii de chemare în judecată, depusă la data de 15 ianuarie 2021, reclamantul a menționat că, este neîntemeiat argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale, invocat în răspunsul nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020 precum că, coeficientul 1:3 poate fi aplicat doar în cazurile aflării în misiunile sau operațiunile internaționale.

Or, perioadele nominalizate în certificatul direcției resurse umane a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 69 din 29 mai 2020, se referă la perioadele, când era antrenat în operațiuni, care cad sub 2 incidența prevederilor art. 18 din Legea nr nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care stipulează că, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite, în condițiile avantajoase respectiv, în condițiile stabilite de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

În acest context, reclamantul a relevat că, certificatul eliberat de către direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 69 din 29 mai 2020, nu a fost contestat de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Or, nu poate fi pusă în vina sa certificatul nominalizat, dar și corectitudinea calculului. Cu atât mai mult că, pentru fiecare perioadă stabilită în certificatul menționat supra, a prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni încheierea Inspectoratului General al Poliției cu privire la includerea în stagiul vechimii în muncă în organele afacerilor interne, a perioadei respective.

În final, reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020 și a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020, ca fiind ilegale; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i stabili pensia, fiind luat în considerare certificatul eliberat de către direcția resurse umane a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 69 din 29 mai 2020, cu dispunerea efectuării calculului cuantumului și achitarea pensiei începând cu data de 22 mai 2020 (f.d. 25-28).

Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea înaintată de Mihail Boldurat împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020 cu privire la cererea prealabilă și obligarea stabilirii pensiei. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156, creată la data de 03 noiembrie 2020 (tipărită la data de 06 noiembrie 2020) și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Mihail Boldurat.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual privind calcularea și achitarea lui Mihail Boldurat a pensiei, conform vechimii în muncă, stabilite prin certificatul nr. 69 din 29 mai 2020, eliberat de direcția managementul resurselor umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie. Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 06 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea ueni noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Mihail Boldurat să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.59-60).

3 Hotărârea motivată din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la data de 20 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.80). La data de 13 august 2021, prin intermediul poștei electronice, și la data de 08 august 2021, prin intermediul oficiului postal, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.84-88; 92-96). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.107-124). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, potrivit ordinului nr. 48 ef/st din 08 septembrie 2004 al Academiei Ștefan cel Mare, în baza prevederilor ordinului rectorului Academiei „Ștefan cel Mare” nr. 135ef/st din 27 iulie 2004 „Cu privire la înmatricularea cursanților”, intimatul Mihail Boldurat a fost numit în funcția de cursant al facultății de drept, secția învățământ de zi, a Academiei „Ștefan cel Mare”, cu punerea la toate tipurile de subzistență, de la 27 iulie 2004, fiindu-i acordat gradul special „polițist” și numărul personal R-049286.

Prin ordinul nr. 366 din 12 octombrie 2005 al Ministerului Afacerilor Interne, în legătură cu modificările survenite în urma reorganizării statelor de personal, și pentru asigurarea continuității activității de dezamorsare, cercetare, ridicare, transportare, păstrare și examinare a munițiilor, dispozitivelor și substanțelor explosive, aplicate în scopuri criminale, în temeiul Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 și pct. 2.2 al Hotărârii Guvernului nr. 298-8 din 26 mai 1993, s-a ordonat că, colaboratorilor și specialiștilor, care își satisfac (și-au satisfăcut) serviciul în secția tehnico-explozivă (anterior Laboratorul Substanțe Tehnico-Explozive, secția bomb-tehnică) și în funcția de polițist-șofer al centrului tehnic și transport al D.G.L.A.

și D., întărit după autoturismul specializat al secției tehnico-explozive a D.T.C., vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei, li se calculează conform art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 20 din 29 ianuarie 2014, s-a ordonat de a atribui statut de subdiviziune specializată pentru combaterea terorismului secției tehnico-explozive a direcției tehnico- criminalistice și expertize judiciare centru a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției al MAI; vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei a efectivului secției indicate în pct. 1 al prezentului ordin, precum și polițistului-șofer, căruia i-a fost transmis pentru folosință autovehiculul de serviciu, transmis în gestiunea serviciului nominalizat, se va calcula în conformitate cu prevederile art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului.

Instanța de apel a relevat că, potrivit materialelor cauzei, începând cu data de 06 aprilie 2012, prin ordinul nr. 146 ef. al Ministerului Afacerilor Interne, locotenentul major de poliție Mihail Boldurat, a fost numit în funcția de expert criminalist al serviciului dezamorsare al secției tehnico-explozive a direcției tehnico-criminalistice a 4 departamentului de poliție, eliberându-l din funcția de expert principal criminalist al serviciului 2 (camuflare) al secției tehnico-operative a direcției tehnico-criminalistice a departamentului de poliție, la cererea personală. Instanța de apel a mențioat că, în temeiul ordinului nr. 227 ef.

din 25 mai 2020 al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, intimatul Mihail Boldurat a încetat activitatea sa din cadrul organelor afacerilor interne la data de 22 mai 2020, deținând funcția de șef al secției tehnico-explozive a direcției centru nr. 2 a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare.

Făcînd referire la pct. 7 lit. b) și pct. 8 lit. a) și c) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, și la art. 18 lit. c) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, instanța de apel a menționat că, intimatul Mihail Boldurat fiind angajat, începând cu data de 06 aprilie 2012, în cadrul serviciului dezamorsare al secției tehnico-explozive a direcției tehnico-criminalistice a departamentului poliției, ulterior fiind promovat până la numirea în funcție, în calitate de șef al secției tehnico-explozive a direcției centru nr. 2 a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare, a activat în condiții extrem de periculoase, fiind antrenat în prevenirea și combaterea acțiunilor de terorism, restabilirea ordinii de drept, astfel încât, la calcularea vechimii în muncă, legiuitorul a considerat necesar de a aplica avantaje acestor categorii de colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum că, în urma aplicării formulei de o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu s-a calculat vechimea în serviciu de 19 ani 10 luni și 28,5 de zile și că perioadele de activitate în cadrul secției tehnico-explozive a direcției centru a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar.

Ori, potrivit certificatului nr. 69 din 29 mai 2020, Ministerul Afacerilor Interne a certificat perioadele pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020 în temeiul Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului, Legii nr. 120 din 21 septembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 431 din 12 noiembrie 2013 cu privire la atribuirea statutului de subdiviziune specializată pentru combaterea terorismului secției tehnico-explozive a direcției tehnico-criminalistice a Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările ulterioare, ordinul nr. 366 din 12 octombrie 2005; ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 20 din 29 ianuarie 2014: 06 aprilie 2012 – 13 mai 2012 cu coeficientul (1:3), iar de la 14 mai 2012 până la 30 iunie 2012 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2012 – 14 septembrie 2012 cu coeficientul (1:3), iar de la 15 septembrie 2012 până la 31 decembrie 2012 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2013-29 ianuarie 2013 cu coeficientul (1:3), iar de la 30 ianuarie 2013 până la 31 martie 2013 cu coeficientul 5 (1:1,5); 01 aprilie 2013 – 07 mai 2013 cu coeficientul (1:3), iar de la 08 mai 2013 până la 30 iunie 2013 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2013 – 23 iulie 2013 cu coeficientul (1:3),

iar de la 24 iulie 2013 până la 30 septembrie 2013 cu coeficientul (1:1,5); 01 octombrie 2013 – 17 noiembrie 2013 cu coeficientul (1:3), iar de la 18 noiembrie 2013 până la 31 decembrie 2013 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2014 – 21 ianuarie 2014 cu coeficientul (1:3), iar de la 22 ianuarie 2014 până la 31 martie 2014 cu coeficientul (1:1,5); 01 aprilie 2014 – 05 mai 2014 cu coeficientul (1:3), iar de la 06 mai 2014 până la 30 iunie 2014 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2014 – 28 iulie 2014 cu coeficientul (1:3), iar de la 20 iulie 2014 până la 30 septembrie 2014 cu coeficientul (1:1,5); 01 octombrie 2014 – 02 ianuarie 2015 cu coeficientul (1:3), iar de la 03 ianuarie 2015 până la 30 iunie 2015 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2015-16 septembrie 2015 cu coeficientul (1:3), iar de la 17 septembrie 2015 până la 31 decembrie 2015 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2016 – 12 martie 2016 cu coeficientul (1:3), iar de la 13 martie 2016 până la 30 iunie 2016 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2016 – 12 septembrie 2016 cu coeficientul (1:3), iar de la 13 septembrie 2016 până la 31 decembrie 2016 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2017- 22 martie 2017 cu coeficientul (1:3), iar de la 23 martie 2017 până la 30 iunie 2017 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2017 – 24 septembrie 2017 cu coeficientul (1:3),

iar de la 25 septembrie 2017 până la 31 decembrie 2017 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2018- 18 martie 2018 cu coeficientul (1:3), iar de la 19 martie 2018 până la 30 iunie 2018 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2018 – 27 septembrie 2018 cu coeficientul (1:3), iar de la 28 septembrie 2018 până la 31 decembrie 2018 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2019 – 23 martie 2019 cu coeficientul (1:3), iar de la 24 martie 2019 până la 30 iunie 2019 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2019 – 20 septembrie 2019 cu coeficientul (1:3), iar de la 21 septembrie 2019 până la 31 decembrie 2019 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2020 – 08 martie 2020 cu coeficientul (1:3), iar de la 09 martie 2020 până la 22 mai 2020 cu coeficientul (1:1,5).

Totodată s-a menționat că, perioadele indicate vor fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) 3 zile pentru 1 zi de serviciu (1:3) și 1 zi și jumătate pentru 1 zi de serviciu (1:1,5), conform anexelor. Iar, potrivit informațiilor gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă cu avantaje a lui Mihail Boldurat, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, la data de 22 mai 2020 a constituit 24 de ani, 8 luni și 5 zile.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a admis cerințele intimatului Mihail Boldurat, anulând actele contestate de acesta și obligând Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual privind calcularea și achitarea lui Mihail Boldurat a pensiei, conform vechimii în muncă, stabilite prin certificatul nr. 69 din 29 mai 2020, eliberat de Direcția resurselor umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie. La data de 14 februarie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii lui Mihail Boldurat (f.d.132).

6 Ulterior, la data de 05 mai 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.141-146). În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat. Recurenta a menționat că în speța dedusă judecății, nu sunt temeiuri pentru a-i calcula și achita intimatului Mihail Boldurat pensia pentru vechime în muncă.

În afară de aceasta, recurenta a invocat că, funcția deținută de intimatul Mihail Boldurat nu se încadrează în prevederile pct. 8 lit. a) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar, care ar permite calcularea vechimii în muncă pentru o lună de serviciu trei luni vechime în muncă.

Or, la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care ar confirma faptul că, pe parcursul activității în funcțiile deținute, intimatul Mihail Boldurat ar fi participat nemijlocit la operațiile antiteroriste, cum este reglementat în pct. 8 lit. a) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar. La data de 12 mai 2022 în adresa intimatului Mihail Boldurat și avocatului acestuia, Vladimir Kovali, a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.147).

Prin referința depusă la data de 16 mai 2022, Mihail Boldurat, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale de Asigurări Sociale (f.d.148-153). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 ianuarie 2022 (f.d. 106, 107-124). La data de 14 februarie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.132). Decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 21 aprilie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.137). La data de 05 mai 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.141-146). Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel, este în termen.

7 Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o 8 reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 9