3ra-542/22 — contestarea actului administrativ

3ra-542/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-542/22

2-20154485-01-3ra-12052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G.Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, Gr.Dașchevici, Gh. Mîra)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Mihail Boldurat, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea stabilirii

pensiei,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 08 decembrie 2020 Mihail Boldurat, reprezentat de avocatul Vladimir

Kovali a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea stabilirii pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, a activat în organele afacerilor

interne până la data de 22 mai 2020.

Reclamantul a menționat că, ulterior, obținînd calitatea de pensionar al Ministerului

Afacerilor Interne, cu calculul vechimii în muncă de 24 de ani, 8 luni și 5 zile s-a adresat

cu cerere către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Criuleni în vederea stabilirii,

calculării și achitării pensiei, anexănd certificatul nr. 69 din 29 mai 2020, încheierile cu

privire la includerea în stagiul vechimii în muncă în organele afacerilor interne a

perioadelor cu avantaje și ordinele respective. Însă, prin decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020, cererea privind

stabilirea pensiei i-a fost respinsă.

Reclamantul a relevat că, nefiind de acord cu decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020, la data de 12 noiembrie 2020

s-a adresat către Casa Națională de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, prin care a

1

solicitat anularea deciziei contestate și stabilirea pensiei pentru vechime în muncă. Însă,

prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-2556/20 din 25 noiembrie 2020,

cererea prealabilă i-a fost respinsă.

Reclamantul a invocat dispozițiile articolelor 48, 49 și 54 din Legea nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, art. 21 din Legea nr. 539 din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea

terorismului (în redacția 12 octombrie 2001-20 octombrie 2017) art. 40 din Legea nr. 120

din 21 septembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea terorismului, și a

menționat că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156

din 06 noiembrie 2020 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.B-2556/20

din 25 noiembrie 2020, sunt ilegale și acestea urmează a fi anulate.

De asemenea, reclamantul a relevat că, potrivit ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 366 din 12 octombrie 2005, colaboratorilor și specialiștilor, care își satisfac,

sau și-au satisfăcut serviciul în secția tehnicoexplozivă, anterior laboratorul substanțe

tehnico-explozive, secția bombtehnică, în funcția de polițist-șofer centru al centrului

tehnic și transport al D.G.L.A. și D., întărit după autoturismul specializat al secției

tehnico-explozive a direcției tehnico criminalistice, vechimea în muncă pentru stabilirea

pensiei li se calculează conform art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu

privire la combaterea terorismului.

Reclamantul a menționat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 20 din

29 ianuarie 2014, s-a ordonat de a atribui statut de subdiviziune specializată pentru

combaterea terorismului, secției tehnico-explozive a direcției tehnicocriminalistice și

expertize judiciare centru a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. S-a menționat că,

vechimea în muncă pentru stabilirea pensiei a efectivului secției indicate în pct. 1 al

prezentului ordin, precum și polițistului – șofer, căruia i-a fost transmis pentru folosință

autovehiculul de serviciu, transmis în gestiunea serviciului nominalizat, se va calcula în

conformitate cu prevederile art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire

la combaterea terorismului.

Reclamantul a invocat că, a activat în cadrul centrului tehnico-criminalistic și

expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

și s-a concediat din funcția de șef al secției tehnico-explozive a direcției centrului

tehnico-criminalistic și expertize judiciare.

Reclamantul a solicitat declararea ilegală a răspunsului Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020; obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a-i stabili, calcula și achita pensia, începând cu data de 22 mai 2020, luându-

se în considerare certificatul eliberat de către direcția resurse umane a Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 69 din 29 mai 2020.

Prin cererea de concretizare a cererii de chemare în judecată, depusă la data de

15 ianuarie 2021, reclamantul a menționat că, este neîntemeiat argumentul Casei

Naționale de Asigurări Sociale, invocat în răspunsul nr. B-2556/20 din 25 noiembrie

2020 precum că, coeficientul 1:3 poate fi aplicat doar în cazurile aflării în misiunile sau

operațiunile internaționale. Or, perioadele nominalizate în certificatul direcției resurse

umane a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 69 din

29 mai 2020, se referă la perioadele, când era antrenat în operațiuni, care cad sub

2

incidența prevederilor art. 18 din Legea nr nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care stipulează că,

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a)

militarilor care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special

din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul timpul de îndeplinire a

serviciului în condiții deosebite, în condițiile avantajoase respectiv, în condițiile stabilite

de legislație până la intrarea în vigoare a prezentei legi.

În acest context, reclamantul a relevat că, certificatul eliberat de către direcția

resurse umane a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

nr. 69 din 29 mai 2020, nu a fost contestat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Or, nu poate fi pusă în vina sa certificatul nominalizat, dar și corectitudinea calculului.

Cu atât mai mult că, pentru fiecare perioadă stabilită în certificatul menționat supra, a

prezentat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni încheierea Inspectoratului

General al Poliției cu privire la includerea în stagiul vechimii în muncă în organele

afacerilor interne, a perioadei respective.

În final, reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Criuleni nr. 32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020 și a răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020, ca fiind ilegale;

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i stabili pensia, fiind luat în

considerare certificatul eliberat de către direcția resurse umane a Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nr. 69 din 29 mai 2020, cu dispunerea

efectuării calculului cuantumului și achitarea pensiei începând cu data de 22 mai 2020

(f.d. 25-28).

Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

admisă acțiunea înaintată de Mihail Boldurat împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr.

32/2020/32156 din 06 noiembrie 2020, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie 2020 cu privire la cererea prealabilă și obligarea

stabilirii pensiei. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr.

32/2020/32156, creată la data de 03 noiembrie 2020 (tipărită la data de 06 noiembrie

2020) și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-2556/20 din 25 noiembrie

2020 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Mihail Boldurat. S-a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual privind

calcularea și achitarea lui Mihail Boldurat a pensiei, conform vechimii în muncă, stabilite

prin certificatul nr. 69 din 29 mai 2020, eliberat de direcția managementul resurselor

umane din cadrul Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării

corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 06 iulie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a

contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea ueni noi hotărâri, prin care acțiunea înaintată de Mihail Boldurat să fie

respinsă ca neîntemeiată (f.d.59-60).

3

Hotărârea motivată din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei

electronice, la data de 20 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică, anexat la materialele cauzei (f.d.80).

La data de 13 august 2021, prin intermediul poștei electronice, și la data de

08 august 2021, prin intermediul oficiului postal, Casa Națională de Asigurări Sociale a

depus motivarea apelului (f.d.84-88; 92-96).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 09 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.107-124).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, din materialele

cauzei rezultă cu certitudine că, potrivit ordinului nr. 48 ef/st din 08 septembrie 2004 al

Academiei Ștefan cel Mare, în baza prevederilor ordinului rectorului Academiei „Ștefan

cel Mare” nr. 135ef/st din 27 iulie 2004 „Cu privire la înmatricularea cursanților”,

intimatul Mihail Boldurat a fost numit în funcția de cursant al facultății de drept, secția

învățământ de zi, a Academiei „Ștefan cel Mare”, cu punerea la toate tipurile de

subzistență, de la 27 iulie 2004, fiindu-i acordat gradul special „polițist” și numărul

personal R-049286.

Prin ordinul nr. 366 din 12 octombrie 2005 al Ministerului Afacerilor Interne, în

legătură cu modificările survenite în urma reorganizării statelor de personal, și pentru

asigurarea continuității activității de dezamorsare, cercetare, ridicare, transportare,

păstrare și examinare a munițiilor, dispozitivelor și substanțelor explosive, aplicate în

scopuri criminale, în temeiul Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 și pct. 2.2 al

Hotărârii Guvernului nr. 298-8 din 26 mai 1993, s-a ordonat că, colaboratorilor și

specialiștilor, care își satisfac (și-au satisfăcut) serviciul în secția tehnico-explozivă

(anterior Laboratorul Substanțe Tehnico-Explozive, secția bomb-tehnică) și în funcția de

polițist-șofer al centrului tehnic și transport al D.G.L.A. și D., întărit după autoturismul

specializat al secției tehnico-explozive a D.T.C., vechimea în muncă pentru stabilirea

pensiei, li se calculează conform art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu

privire la combaterea terorismului.

De asemenea, instanța de apel a menționat că, prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 20 din 29 ianuarie 2014, s-a ordonat de a atribui statut de subdiviziune

specializată pentru combaterea terorismului secției tehnico-explozive a direcției tehnico-

criminalistice și expertize judiciare centru a centrului tehnico-criminalistic și expertize

judiciare al Inspectoratului General al Poliției al MAI; vechimea în muncă pentru

stabilirea pensiei a efectivului secției indicate în pct. 1 al prezentului ordin, precum și

polițistului-șofer, căruia i-a fost transmis pentru folosință autovehiculul de serviciu,

transmis în gestiunea serviciului nominalizat, se va calcula în conformitate cu prevederile

art. 21 al Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului.

Instanța de apel a relevat că, potrivit materialelor cauzei, începând cu data de

06 aprilie 2012, prin ordinul nr. 146 ef. al Ministerului Afacerilor Interne, locotenentul

major de poliție Mihail Boldurat, a fost numit în funcția de expert criminalist al

serviciului dezamorsare al secției tehnico-explozive a direcției tehnico-criminalistice a

4

departamentului de poliție, eliberându-l din funcția de expert principal criminalist al

serviciului 2 (camuflare) al secției tehnico-operative a direcției tehnico-criminalistice a

departamentului de poliție, la cererea personală.

Instanța de apel a mențioat că, în temeiul ordinului nr. 227 ef. din 25 mai 2020 al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, intimatul Mihail

Boldurat a încetat activitatea sa din cadrul organelor afacerilor interne la data de 22 mai

2020, deținând funcția de șef al secției tehnico-explozive a direcției centru nr. 2 a

centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare.

Făcînd referire la pct. 7 lit. b) și pct. 8 lit. a) și c) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și

sistemului penitenciar, și la art. 18 lit. c) al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, instanța

de apel a menționat că, intimatul Mihail Boldurat fiind angajat, începând cu data de

06 aprilie 2012, în cadrul serviciului dezamorsare al secției tehnico-explozive a direcției

tehnico-criminalistice a departamentului poliției, ulterior fiind promovat până la numirea

în funcție, în calitate de șef al secției tehnico-explozive a direcției centru nr. 2 a centrului

tehnico-criminalistic și expertize judiciare, a activat în condiții extrem de periculoase,

fiind antrenat în prevenirea și combaterea acțiunilor de terorism, restabilirea ordinii de

drept, astfel încât, la calcularea vechimii în muncă, legiuitorul a considerat necesar de a

aplica avantaje acestor categorii de colaboratori ai Ministerului Afacerilor Interne.

Astfel, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele Casei Naționale de

Asigurări Sociale, precum că, în urma aplicării formulei de o lună și jumătate vechime în

muncă pentru o lună de serviciu s-a calculat vechimea în serviciu de 19 ani 10 luni și

28,5 de zile și că perioadele de activitate în cadrul secției tehnico-explozive a direcției

centru a centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al Inspectoratului General al

Poliției, nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și sistemului

penitenciar.

Ori, potrivit certificatului nr. 69 din 29 mai 2020, Ministerul Afacerilor Interne a

certificat perioadele pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019, 2020 în

temeiul Legii nr. 539-XV din 12 octombrie 2001 cu privire la combaterea terorismului,

Legii nr. 120 din 21 septembrie 2017 cu privire la prevenirea și combaterea terorismului,

în baza ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 431 din 12 noiembrie 2013 cu privire

la atribuirea statutului de subdiviziune specializată pentru combaterea terorismului secției

tehnico-explozive a direcției tehnico-criminalistice a Ministerului Afacerilor Interne, cu

modificările ulterioare, ordinul nr. 366 din 12 octombrie 2005; ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 20 din 29 ianuarie 2014: 06 aprilie 2012 – 13 mai 2012 cu

coeficientul (1:3), iar de la 14 mai 2012 până la 30 iunie 2012 cu coeficientul (1:1,5);

01 iulie 2012 – 14 septembrie 2012 cu coeficientul (1:3), iar de la 15 septembrie 2012

până la 31 decembrie 2012 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2013-29 ianuarie 2013 cu

coeficientul (1:3), iar de la 30 ianuarie 2013 până la 31 martie 2013 cu coeficientul

5

(1:1,5); 01 aprilie 2013 – 07 mai 2013 cu coeficientul (1:3), iar de la 08 mai 2013 până la

30 iunie 2013 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2013 – 23 iulie 2013 cu coeficientul (1:3),

iar de la 24 iulie 2013 până la 30 septembrie 2013 cu coeficientul (1:1,5); 01 octombrie

2013 – 17 noiembrie 2013 cu coeficientul (1:3), iar de la 18 noiembrie 2013 până la

31 decembrie 2013 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2014 – 21 ianuarie 2014 cu

coeficientul (1:3), iar de la 22 ianuarie 2014 până la 31 martie 2014 cu coeficientul

(1:1,5); 01 aprilie 2014 – 05 mai 2014 cu coeficientul (1:3), iar de la 06 mai 2014 până la

30 iunie 2014 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2014 – 28 iulie 2014 cu coeficientul (1:3),

iar de la 20 iulie 2014 până la 30 septembrie 2014 cu coeficientul (1:1,5); 01 octombrie

2014 – 02 ianuarie 2015 cu coeficientul (1:3), iar de la 03 ianuarie 2015 până la 30 iunie

2015 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2015-16 septembrie 2015 cu coeficientul (1:3), iar

de la 17 septembrie 2015 până la 31 decembrie 2015 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie

2016 – 12 martie 2016 cu coeficientul (1:3), iar de la 13 martie 2016 până la 30 iunie

2016 cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2016 – 12 septembrie 2016 cu coeficientul (1:3), iar

de la 13 septembrie 2016 până la 31 decembrie 2016 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie

2017- 22 martie 2017 cu coeficientul (1:3), iar de la 23 martie 2017 până la 30 iunie 2017

cu coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2017 – 24 septembrie 2017 cu coeficientul (1:3), iar de la

25 septembrie 2017 până la 31 decembrie 2017 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2018-

18 martie 2018 cu coeficientul (1:3), iar de la 19 martie 2018 până la 30 iunie 2018 cu

coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2018 – 27 septembrie 2018 cu coeficientul (1:3), iar de la

28 septembrie 2018 până la 31 decembrie 2018 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2019

– 23 martie 2019 cu coeficientul (1:3), iar de la 24 martie 2019 până la 30 iunie 2019 cu

coeficientul (1:1,5); 01 iulie 2019 – 20 septembrie 2019 cu coeficientul (1:3), iar de la

21 septembrie 2019 până la 31 decembrie 2019 cu coeficientul (1:1,5); 01 ianuarie 2020

– 08 martie 2020 cu coeficientul (1:3), iar de la 09 martie 2020 până la 22 mai 2020 cu

coeficientul (1:1,5).

Totodată s-a menționat că, perioadele indicate vor fi luate în calculul vechimii în

muncă cu înlesniri (avantaje) 3 zile pentru 1 zi de serviciu (1:3) și 1 zi și jumătate pentru

1 zi de serviciu (1:1,5), conform anexelor. Iar, potrivit informațiilor gestionate de

Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă cu avantaje a lui Mihail Boldurat,

pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, la data de 22 mai 2020 a constituit 24 de ani, 8 luni și 5 zile.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a admis cerințele

intimatului Mihail Boldurat, anulând actele contestate de acesta și obligând Casa

Națională de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual privind

calcularea și achitarea lui Mihail Boldurat a pensiei, conform vechimii în muncă, stabilite

prin certificatul nr. 69 din 29 mai 2020, eliberat de Direcția resurselor umane din cadrul

Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu

data apariției dreptului la pensie.

La data de 14 februarie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii lui Mihail Boldurat (f.d.132).

6

Ulterior, la data de 05 mai 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

motivarea recursului (f.d.141-146).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că în speța dedusă judecății, nu sunt temeiuri pentru a-i

calcula și achita intimatului Mihail Boldurat pensia pentru vechime în muncă.

În afară de aceasta, recurenta a invocat că, funcția deținută de intimatul Mihail

Boldurat nu se încadrează în prevederile pct. 8 lit. a) al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și

sistemului penitenciar, care ar permite calcularea vechimii în muncă pentru o lună de

serviciu trei luni vechime în muncă. Or, la materialele cauzei nu sunt anexate probe, care

ar confirma faptul că, pe parcursul activității în funcțiile deținute, intimatul Mihail

Boldurat ar fi participat nemijlocit la operațiile antiteroriste, cum este reglementat în

pct. 8 lit. a) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului National Anticorupție și sistemului penitenciar.

La data de 12 mai 2022 în adresa intimatului Mihail Boldurat și avocatului acestuia,

Vladimir Kovali, a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.147).

Prin referința depusă la data de 16 mai 2022, Mihail Boldurat, reprezentat de

avocatul Vladimir Kovali a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul Casei Naționale

de Asigurări Sociale (f.d.148-153).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 ianuarie 2022

(f.d. 106, 107-124).

La data de 14 februarie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.132).

Decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 21 aprilie 2022, fapt confirmat

prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.137).

La data de 05 mai 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea

recursului (f.d.141-146).

Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel, este în termen.

7

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

8

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

9