3ra-1163/22 — contestarea actelor administrative

3ra-1163/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1163/22

2 -21008637-01-3ra-04112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh.Mîra, A.Bostan, Gr.Dașchevici)

Î N C H E I E R E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Andrian Tabarcea împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

22 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 18 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Andrian Tabarcea,

reprezentat de avocatul Roman Ocerednîi, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actelor

administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în perioada 06 martie 1995 – 05 mai

2016 a îndeplinit serviciul în cadrul subdiviziunilor Ministeruluii Afacerilor Interne.

Ulterior, în temeiul ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 252 ef din 04 mai

2016 a fost eliberat din serviciu, cu dreptul de a primi pensie pe linia Ministerului

Afacerilor Interne.

Reclamantul a menționat că, la eliberarea din serviciu i-a fost calculată vechimea

în muncă pentru stabilirea pensiei, care a constituit - 22 de ani și 8 luni, fiindu-i stabilită

pensia în mărime de 50 % din suma soldei. Însă, la calcularea vechimii în muncă, nu a

fost luată în considerare perioada de activitate în izolatorul de detenție provizorie. Or,

potrivit pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

1

special din cadrul sistemului administrației penitenciare, la calcularea vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a

sistemului penitenciar, se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Iar, conform art. 18 lit. c) din Legea

nr.1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, la calcularea vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor, care

îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, al cărui mod este prevăzut de Guvern, se ia în calcul timpul

de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite - în condiții avantajoase respective.

Reclamantul a relevat că, potrivit calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea

pensiei în perioada 17 decembrie 2010 – 05 martie 2013 a activat în funcția de polițist

pază și escortă al izolatorului de detenție provizorie al secției Instituții Speciale al

Comisariatului de Poliție mun.Bălți și în perioada 05 martie 2013 – 05 mai 2016 a

activat în funcția de polițist al serviciului de escortă al secției management operațional al

Insopectoratului de Poliție mun. Bălți al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne.

Astfel, reclamantul a invocat că, reieșind din activitatea desfășurată în cadrul

izolatorului de detenție provizorie, care presupunea paza și escortarea persoanelor

deținute, precum și cele condamnate, urma să beneficieze de unele avantaje și anume,

calcularea a unei luni de serviciu ca două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare și Legii nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la

sistemul penitenciar.

De asemenea, reclamantul a relevat că, la data de 20 martie 2018 Ministerul

Afacerilor Interne a emis ordinul nr. 96 „Cu privire la recunoașterea înlesnirilor două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu pe perioada activității în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoare de detenție provizorie”.

În acest context, reclamantul a invocat că, la data de 23 aprilie 2018 Inspectoratul

de Poliție Bălți i-a eliberat certificatul nr. 163, în care s-a menționat că, potrivit

informațiilor gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui

Andrian Tabarcea la data de 05 mai 2016, a constituit 28 de ani 0 luni și 17 zile.

Certificatul respectiv a fost eliberat în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne

nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne”, pentru a fi prezentat Casei Naționale de Asigurări

Sociale.

2

Reclamantul a invocat că, la data de 29 septembrie 2020 în adresa Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Fălești a expediat cererea, prin care a solicitat majorarea

cuantumului pensiei de la 50 % la 68 % din suma soldei, reieșind din vechimea în muncă

recalculată, începând cu data de 05 mai 2016, cu achitarea diferenței pensiei recalculate

în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu data de 05 mai 2016.

Reclamantul a relevat că, potrivit deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Fălești nr. 3067 din 15 octombrie 2020 a fost informat că, temei pentru recalcularea

pensiei nu este, deoarece ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 prevede eliberarea

confirmărilor pentru stabilirea pensiei și nu recalcularea acesteia.

Reclamantul a invocat că, la data de 28 octombrie 2020 a expediat în adresa Casei

Naționale de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin care a exprimat dezacordul cu

decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Fălești și a solicitat majorarea cuantumului

pensiei de la 50 % la 68 % din suma soldei, reieșind din vechimea în muncă recalculată,

începând cu data de 05 mai 2016, cu achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu

pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu data de 05 mai 2016.

Reclamantul a menționat că, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. T-2469/20 din 19 noiembrie 2020, a fost informat despre necesitatea înlăturării unor

neajunsuri din cererea prealabilă.

Astfel, a expediat Casei Naționale de Asigurări Sociale cerere suplimentară, prin

care a solicitat: anularea actului administrativ - a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Fălești nr.3067 din 15 octombrie 2020; majorarea cuantumului pensiei de la 50 %

la 68 % din suma soldei, începând cu data de 05 mai 2016; achitarea diferenței pensiei

recalculate în raport cu pensia primită pentru perioada anterioară, începând cu data de

05 mai 2016.

Reclamantul a relevat că, la data de 18 decembrie 2020 a recepționat decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. T-2684/20 din 15 decembrie 2020 cu privire la cererea

prealabilă, prin care i s-a comunicat că, temei pentru examinarea în fond a pretențiilor

formulate în cererea respectivă, nu există. Or, scrisoarea Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Fălești nr. 3067 din 15 octombrie 2020 nu reprezintă un act administrativ

individual în sensul art. 10 Cod administrativ.

Reclamantul consideră că decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr. T-2684/20 din 15 decembrie 2020 este una ilegală și contravine circumstanțelor de

fapt și de drept.

În acest context, reclamantul a menționat că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Fălești nr. 3067 din 15 octombrie 2020 reprezintă un act administrativ individual

defavorabil, or, prin aceasta a fost respinsă acordarea avantajului solicitat - recalcularea

pensiei conform noii vechimi în muncă. Totodată, decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Fălești nr. 3067 din 15 octombrie 2020 corespunde cerințelor stabilite de

art. 120 din Codul administrativ.

De asemenea, reclamantul a relevat că, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Fălești

a examinat în fond cererea depusă la 29 septembrie 2020 privind recalcularea pensiei.

Reclamantul a invocat că, în sensul art.10 și art.11 din Codul administrativ, decizia

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Fălești nr. 3067 din 15 octombrie 2020 reprezintă

un act administrativ și produce efecte juridice.

Făcând referire la prevederile Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

3

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri reclamantul a

menționat că, organul cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei, care la data de

04 mai 2016 era Ministerul Afacerilor Interne, în mod eronat i-a stabilit că pensia

urmează a fi calculată în mărime de 50 % din cuantumul soldei, or, această concluzie

contravine normelor legale nomunalizate.

Reclamantul a relevat că, reieșind din considerentul că, la data de 04 mai 2016,

stagiul necesar pentru stabilirea pensiei era de 22 de ani și 6 luni, iar de facto la data

depunerii cererii de pensionare avea o vechime totală în serviciu de 28 de ani și 17 zile,

Ministerul Afacerilor Interne urma să-i calculeze și să-i stabilească pensia în proporție de

68 % din cuantumul soldei.

Prin urmare, reclamantul a menționat că, din vina organului cu atribuții de stabilire

și calculare a pensiei, care la data de 04 mai 2016 era Ministerul Afacerilor Interne, i-a

fost stabilită o pensie în mărime de 50 %, deși urma să-i fie stabilită pensia în proporție

de 68 % din suma soldei, situație ce a generat achitarea unei pensii mai mici, începând cu

data de 04 mai 2016 și până în prezent.

Reclamantul a invocat prevederile art. 54 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,

art. 35 din Legea nr. 156 privind pensiile de asigurări sociale de stat, art. 14 din

Convenția pentru interzicerea discriminării și art. 1 din Protocolul 1 referitor la protecția

proprietății și a menționat că, pensia de serviciu, așa cum este în prezent reglementată, și

având cuantumul stabilit de lege, constituie un drept de proprietate în sensul Convenției

și Protocoalelor adiționale, iar reducerea prin recalculare a acestui drept, ar echivala cu o

expropriere.

Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Fălești nr. 3067 din 15 octombrie 2020, prin care a fost respinsă cererea de recalculare a

pensiei; anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-2684/20 din

15 decembrie 2020 cu privire la cererea prealabilă; obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a-i recalcula mărimea pensiei, cu stabilirea acesteia în cuantum de

65 % din suma soldei, începând cu 05 mai 2016; obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale de a efectua achitarea diferenței pensiei recalculate în raport cu pensia primită

pentru perioada anterioară, începând cu data de 05 mai 2016.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Andrian Tabarcea împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual și

obligarea autorității publice de a-i recalcula pensia. S-a anulat decizia Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Fălești nr. 3067 din 15 octombrie 2020 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. T-2684/20 din 15 decembrie 2020. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să-i recalculeze mărimea pensiei lui Andrian Tabarcea, în conformitate

cu certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți nr. 163 din 23 aprilie 2018, în

mărime totală de 28 de ani și 17 zile, în cuantum de 65 % din suma soldei, începând cu

05 mai 2016. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite lui Andrian

Tabarcea suma de bani pentru diferența de pensie recalculată, începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei (f.d.47; 54-68).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 22 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 01 octombrie 2021, prin intermediul

4

poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând

admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care acțiunea înaintată de Andrian Tabarcea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.52-

53).

Hotărârea motivată din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 15 noiembrie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d.70).

La data de 19 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.71-75).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 22 septembrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 22 septembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.108; 109-119).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, prima instanță

întemeiat a stabilit că inițial, organul cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei

reclamantului/intimat Andrian Tabarcea, și anume Ministerul Afacerilor Interne, eronat i-

a calculat vechimea în muncă. Or, la calcularea pensiei, nu au fost luate în considerare

înlesnirile pentru activitatea acestuia în izolatorul de detenție provizorie.

Instanța de apel a menționat că, ulterior, prin certificatul nr. 163 din 23 aprilie 2018,

vechimea totală în muncă a lui Andrian Tabarcea a fost recalculată, fiind inclusă perioada

cu avantaje.

În acest context, instanța de apel a relevat că, sunt întemeiate concluziile instanței

de fond precum că, nu poate fi imputată reclamantului/intimat Andrian Tabarcea eroarea

organului cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei, care a condus la situația în care

ultimului, începând cu data stabilirii pensiei și până în prezent, i-a fost achitată o pensie

mai mică. Iar, în astfel de circumstanțe eroarea respectivă urmează a fi corectată, ca

urmare a prezentării certificatului nr. 163 din 23 aprilie 2018, cu indicarea corectă a

vechimii în muncă.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a relevat că, prima instanță întemeiat a

conchis că pretenția cu privire la obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

efectueze recalcularea vechimii în muncă și a pensiei pentru vechime în muncă lui

Andrian Tabarcea, este întemeiată. Astfel, în situația în care persoana nu a primit la timp

suma cuvenită a pensiei din vina organului care a stabilit pensia, aceasta are dreptul de a

pretinde la achitarea diferenței de pensie neachitată pentru perioada precedentă, fără

limită de timp, asta deoarece dreptul la pensie, se referă la drepturi incluse în categoria

drepturilor sociale. Iar, caracteristica conceptuală a drepturilor sociale constă în faptul că

ele nu au un caracter necondiționat și că pot fi solicitate numai în limitele prevăzute de

lege. Această caracteristică acordă legiuitorului autoritatea de a stabili condiții specifice

pentru exercitarea drepturilor sociale. În același timp, implementarea prevederilor legale

nu poate fi în conflict cu principiile constituționale, astfel încât normele legale relevante

nu pot nega și nici stinge drepturile sociale garantate constituțional. La punerea în

aplicare a dispozițiilor constituționale ce garantează drepturile sociale, legiuitorul trebuie

să respecte art. 54 alin. (4) din Constituția Republicii Moldova, care prevede că, la

angajarea dispozițiilor referitoare la restrângerea drepturilor și a libertăților

5

fundamentale, existența și substanța acestor drepturi și libertăți trebuie să fie păstrată,

concluzie ce a fost reiterată în Hotărârea Curții Constituționale nr. 5 din 10 aprilie 2012,

Astfel, instanța de apel a conchis că este întemeiată aprecierea stării de fapt și de

drept a instanței de fond precum că, prin sumele plătite sub forma contribuțiilor la

bugetul asigurărilor sociale, persoana practic își câștigă dreptul de a primi o pensie în

cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitații. Dreptul la pensie este un

drept preconstituit încă din perioada activă a vieții persoanei, acesta fiind obligat prin

lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual raportat la nivelul

venitului realizat. Corelativ, se naște obligația statului că în perioada pasivă a vieții

individului să-i plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul

contributivitații, acestea fiind intrinsec și indisolubil legate.

Cu referire la data din care urmează a fi efectuată recalcularea pensiei, instanța de

apel a menționat că, instanța de fond întemeiat a reținut că art. 54 din Legea nr.1544-XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General

de Carabinierinr prevede expres că, sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor

care au stabilit sau care plătesc pensia, se achită pentru perioada precedentă fără limite în

timp.

Mai mult, instanța de apel a relevat că, practica judiciară uniformă, care a fost

conturată pe cauze similare cu cauza dedusă judecății, este aptă să confere

reclamantului/intimat Andrian Tabarcea certitudine juridică și securitate în raporturile

juridice sub auspiciile art. 6 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, precum și siguranța că în situații asemănătoare atitudinea și

tratamentul autorităților publice să fie identică, conduita contrară ar constitui o

discriminare inadmisibilă. Cu titlu de principiu, jurisprudența trebuie să fie unitară și

constantă, în special la nivelul instanței supreme trebuie evitate deciziile contradictorii și

asigurată coerența jurisprudenței (cauza Beian contra României, 2007). Prin urmare,

elementele pe care se bazează principiul securității juridice sunt certitudinea și

predictibilitatea dreptului. Acestea sunt necesare pentru a menține încrederea legitimă a

cetățenilor în activitatea instanțelor de judecată. Jurisprudența clară a instanțelor în sensul

confirmării pentru alte persoane aflate într-o situație similară cu cea a reclamantei a unui

drept prevăzut de legislația națională constituie o speranță legitimă (cauza Weissman

contra României, 2006).

La data de 02 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.123-124).

Ulterior, la data de 12 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.127-131).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că, potrivit dosarului de pensionare al intimatului Andrian

Tabarcea, începând cu data de xxxxx, acesta este beneficiar de pensie pentru vechime în

muncă stabilită de Ministerul Afacerilor Interne, în temeiul Legii nr.1544-XII din 23

6

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,

fiind anexate acte confirmative pentru realizarea dreptului solicitat și anume, demersul

Inspectoratului General al Poliției al Inspectoratului de Poliție Bălți, certificatul privind

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei și certificatul despre întreținerea

bănească.

Recurenta a invocat că, confirmând vechimea în muncă de 22 de ani și 8 luni,

intimatului Andrian Tabarcea, i-a fost calculată pensia în mărime de 50% din suma

soldei.

Făcând referire la art.16 alin.(1) și (2) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu

privire la actele normative, recurenta consideră că instanțele de judecată ierarhic

inferioare neîntemeiat au admis cerințele intimatului Andrian Tabarcea, deoarece

certificatul nr. 163 din 23 aprilie 2018, eliberat de Inspectoratul de Poliție Bălți, în

temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, prin care

intimatul Andrian Tabarcea ar confirma o vechime în muncă de 28 de ani și 17 zile, este

ilegal. Or, neîntemeiat în calculul nominalizat a fost inclusă perioada cu înlesniri două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada de activitate a

intimatului Andrian Tabarcea și anume: 17 decembrie 2010– 05 mai 2016, în funcția de

polițist pază și escortă al izolatorului de detenție provizorie al Serviciului Inspectoratului

de Poliție al Comisariatului de Poliție mun. Bălți.

Recurenta a relevat că, prevederile actelor normative ale autoritățile administrației

publice centrale de specialitate și autoritățile publice autonome se aplică numai în partea

în care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior, pentru executarea

căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor respective.

Recurenta consideră că ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul

Afacerilor Interne în conformitate cu prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost

emis. Or, hotărârea nominalizată nu conține prevederile prevăzute în ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 și anume, perioada de activitate în cadrul

subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie).

Recurenta a menționat că, prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

7

sistemului penitenciar stipulează expres circumstanțele, în care la calcularea vechimii în

muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în

instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și

la lucrări de subteran. Astfel, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se

acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu, cum este

indicat în ordinul enunțat supra.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată a intimatului

Andrian Tabarcea să fie respinsă ca neîntemeiată.

La data de 07 noiembrie 2022 în adresa intimatului Andrian Tabarcea și avocatului

acestuia Roman Ocerednîi a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Plicul cu avizul, prin care a fost expediată intimatului Andrian Tabarcea copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a fost restituit cu mențiunea

„plecat” (f.d.136-137).

Este de notat că pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016

pentru aprobarea Regulilor privind prestarea serviciilor poștale, definește trimiterea

nereclamată ca fiind o trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului

din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Iar, punctul 104 al aceleiași Hotărâri prevede că, trimiterile poștale interne

nedistribuite se înapoiază expeditorului, iar cele internaționale nedistribuite se înapoiază

către administrația poștală a țării de origine ale cărei mărci de francare figurează pe

trimitere. Înainte de înapoiere, oficiul de destinație trebuie să indice pe trimitere cauza

nedistribuirii: "Necunoscut" ("Inconnu"), "Refuzată" ("Refusé"), "Mutat" ("Déménagé"),

"Nereclamată" ("Non réclamé"), "Adresă incompletă" ("Adresse insuffisante") sau altă

cauză, să înscrie pe fața trimiterii mențiunea "Retur" ("Retour") și să aplice ștampila sa

de zi pe versoul scrisorii sau pe fața cărților poștale.

Drept urmare, faptul că destinatarul Andrian Tabarcea nu a solicitat ridicarea de la

oficiul poștal a plicului expediat de către Curtea Supremă de Justiție, nu poate fi imputată

instanței de judecată.

Astfel, fiind eludată posibilitatea intimatului Andrian Tabarcea de a recepționa copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 12 iulie 2022 (f.d.

108; 109-119).

La data de 02 august 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 12 iulie 2022 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.123-124).

8

Decizia motivată din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată,

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la

data de 07 octombrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la

materialele cauzei (f.d. 121 verso ).

La data de 12 octombrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.127-131).

Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei

din 12 iulie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

9

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din

19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

10