3ra-420/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-420/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-420/22
2-20056759-01-3ra-14042022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. M. Gandrabur)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gh. Mîra, Gr. Dașchevici)
Î N C H E I E R E
15 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Vadim Sîrbu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 26 mai 2021, Vadim Sîrbu a depus cerere de chemare în judecată în procedura
contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire
la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în organele afacerilor interne
până la data de 10 februarie 2020, obținând ulterior calitatea de pensionar al Ministerului
Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 25 ani 11 luni.
A menționat că cu actele necesare s-a adresat la organul de asigurări sociale
teritoriale, care însă a respins cererea privind stabilirea pensiei, inclusiv această poziție
a fost susținută de organul național de asigurări sociale în procedura prealabilă.
Reclamantul a afirmat că întrunește condițiile de stabilire a pensiei în conformitate
cu Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, iar actele de refuz în
satisfacerea cerințelor sale sunt ilegale și pasibile anulării.
Astfel, Vadim Sîrbu a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Buiucani, mun. Chișinău nr. 93/2020/2619 din 12 martie 2020 și a răspunsului
Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-955/2020 din 15 mai 2020 cu obligarea
stabilirii și achitării pensiei începând cu data de 10 februarie 2020, luându-se în
1
considerare certificatul eliberat de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-
1619 din 13 februarie 2020.
Prin hotărârea din 30 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
admisă acțiunea depusă de către Vadim Sîrbu. S-a anulat decizia Casei Naționale de
Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Buiucani nr. 93/2020/2619 din 12 martie 2020 și
răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-955/20 din 15 mai 2020. S-a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să achite lui Vadim Sîrbu pensia
pentru vechime în muncă conform stagiului total acumulat, inclusiv cu avantaje,
reflectat în certificatul Direcției de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-1619 din 13
februarie 2020, începând cu data obținerii dreptului la pensie.
Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 2 iulie 2021, prin
intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel
nemotivat, iar la 27 iulie 2021 motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.
Prin decizia din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din 30 iunie
2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au reținut că Direcția de
Poliție a mun. Chișinău corect a efectuat calcularea vechimii în muncă cu avantaje a
reclamantului Vadim Sîrbu, stabilind prin certificatul nr. 34/20-1619 din 13 februarie
2020, că vechimea cu avantaje în serviciu al intimatului în cadrul organelor Ministerului
Afacerilor Interne, constituie 25 ani 11 luni și 09 zile.
Prin urmare, în circumstanțele în care s-a constatat că, Direcția de Poliție a mun.
Chișinău a calculat vechimea în muncă cu avantaje a lui Vadim Sîrbu cu respectarea
prevederilor legislației în vigoare, instanțele inferioare au notat că decizia Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr. 93/2020/2619 din 12 martie 2020 și
răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. CS-955/2020 din 15 mai 2020
privind refuzul stabilirii și achitării pensiei pentru vechime în muncă reclamantului, sunt
ilegale și urmează a fi anulate.
La data de 26 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 29 martie 2022 motivarea recursului
împotriva deciziei din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior
invocate, recurentul a menționat că apreciază soluția instanței de apel ca fiind eronată.
A mai menționat că soluția instanțelor ierarhic inferioare potrivit căreia recurentul a
fost obligat să recalculeze pensia intimatului pentru perioada de activitate în cadrul
izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău al
Inspectoratului General al Poliției cu includerea avantajelor de două luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu este vădit eronată, neavând o argumentare juridică.
Prin referința depusă la data de 18 aprilie 2022, Vadim Sîrbu, reprezentat de avocatul
Vladimir Kovali a solicitat declararea inadmisibilității recursului depus de către Casa
Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel
ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune
la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții
2
Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 25 ianuarie 2022,
dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la
data de 28 ianuarie 2022 (f.d.138).
Totodată, decizia motivată din 25 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentului la data de 25 martie 2022 (f.d.141 verso).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul
administrativ.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Casa Națională de
Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
3
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național
și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre
din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
4