3ra-870/22 — anularea raspunsurilor, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-870/22 — anularea raspunsurilor, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-870/22

2-20135676-01-3ra-24082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: Ig. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

16 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oprea Nicolae împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

răspunsurilor, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova și

a fost menținută hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 30 octombrie 2020, Nicolae Oprea a formulat cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând anularea răspunsului

șefului Direcției generale pensii și alocații a Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.0-1464/20 din 03 august 2020 și răspunsul directorului general al Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr.0-2214/20 din 12 octombrie 2020; obligarea Casei Naționale

de Asigurări Sociale să adopte decizia prin care să dispună recalcularea pensiei

pentru vechime în muncă a reclamantului din 01 decembrie 2018, ținând cont de

salariul mediu lunar achitat adjunctului Procurorului General al Republicii Moldova

în exercițiu, calculat în corespundere cu prevederile Legii nr.270 din 23 noiembrie

2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare din 01

decembrie 2018, cu recalcularea pensiei în fiecare dată de întâi a lunii în care a fost

majorat salariul procurorilor în exercițiu.

În motivarea acțiunii a indicat că a activat în organele Procuraturii ale Republicii

Moldova începând cu anul 1982 până în anul 2007, acumulând o vechime

calendaristică neîntreruptă în funcția de procuror de 25 ani.

1

La momentul demisionării din organele procuraturii din funcția de adjunct al

Procurorului General, potrivit prevederilor Legii cu privire la Procuratură nr.118-XV

din 14 martie 2003, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă, în mărime de

80% din salariul mediu lunar a funcției deținute la data pensionării. Astfel, potrivit

art.34 alin.(6) din Legea enunțată, a beneficiat de dreptul la recalcularea pensiei în

dependență de majorarea salariului lunar al procurorului în exercițiu.

În context, reclamantul a menționat că Legea nr.294 din 25 decembrie 2008 cu

privire la procuratură, a menținut același principiu de calculare a pensiei, deoarece

art.73 alin.(8) din Legea menționată, stipula că, procurorii pensionați beneficiază de

recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a indemnizației viagere în cazul

majorării generale a salariului procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în

muncă se efectuează ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Recalcularea se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea

salariului procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau

nu în organele Procuraturii. Subsecvent, în corespundere cu prevederile Legii nr.37

din 07 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr.355 din 23 decembrie

2003 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, precum și cu prevederile

Legii nr.152 din 01 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, salariile procurorilor în exercițiu au fost majorate.

Dat fiind faptul că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a recalculat pensia în

concordanță cu legile menționate mai sus, s-a adresat cu o cerere prealabilă solicitând

efectuarea recalculării pensiei pentru vechime în muncă, ținînd cont de majorarea

salariului adjunctului Procurorului General în exercițiu. Însă, cererea neîntemeiat a

fost respinsă.

Respectiv, la 30 iunie 2017, s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de

chemare în judecată privind recalcularea pensiei în legătură cu majorarea salariului

procurorilor în exercițiu.

Reclamantul a mai punctat că prin hotărârea din 31 ianuarie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, acțiunea acestuia a fost admisă integral. Totodată,

menționează că hotărârea judecătorească a fost menținută prin Decizia din 31 mai

2018 a Curții de Apel Chișinău și prin încheierea din 10 octombrie 2018 a Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție.

Conform hotărârii judecătorești definitive, a fost recunoscut ca fiind neîntemeiat

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.0-864/17 din 12 iunie 2017, fiind

obligată Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensia pentru vechime în

muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat adjunctului Procurorului General în

exercițiu, cu recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, ținând cont de majorarea

salariului procurorului în funcție începând cu 05 aprilie 2013, după creșterea

salariului cu 35% și începând cu 01 august 2016, potrivit art.60 din Legea cu privire

la procuratură nr.3 din 05 februarie 2016, în vigoare din 01 august 2016.

A afirmat reclamantul că prin hotărîrea judecătorească a fost repus în dreptul

lezat, dobândit licit, dreptul la recalcularea pensiei pentru vechime în muncă în

dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu.

2

Ca urmare, în temeiul hotărârii judecătorești definitive din 31 ianuarie 2018 și în

baza cererii pentru executarea ei, afirmă că pârâtul a recalculat pensia pentru vechime

în muncă în corespundere cu prevederile Legii menționate.

În continuare a relatat că, prin Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare de la 01 decembrie 2018,

a fost abrogată Legea nr.328 din 23 decembrie 2013 privind salarizarea judecătorilor

și procurorilor, concomitent fiind instituite noi criterii de salarizare a procurorilor, iar

salariile acestora fiind majorate.

Consideră că în legătură cu adoptarea Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018

privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, prin care a fost majorat

salariul procurorilor în exercițiu, a apărut motivul legal pentru efectuarea recalculării

pensiei, începând cu data de 01 decembrie 2018.

După intrarea în vigoare a Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018, Procuratura

Generală a prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale, la cererea acesteia, lista cu

salariile de funcție a procurorilor în exercițiu, recalculate în baza noii Legi, pentru

recalcularea pensiei pensionarilor organelor procuraturii.

Respectiv, în luna decembrie 2019 pârâta a efectuat recalcularea pensiei la

majoritatea pensionarilor, ținând cont de salariile procurorilor în exercițiu, calculate

în corespundere cu prevederile Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018, iar la o parte din

pensionarii vizați, inclusiv și acestuia, recalcularea pensiei nu a fost efectuată.

La caz, la data de 02 iulie 2020, a expediat în adresa Casei Naționale de

Asigurări Sociale cerere prin care a solicitat recalcularea și stabilirea pensiei pentru

vechime în muncă, ținând cont de salariul procurorului în exercițiu, calculat conform

prevederilor Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018.

Însă, prin răspunsul nr.0-1464/20 din 03 august 2020, semnat de șefa Direcției

generale pensii și alocații, cererea a fost respinsă.

Drept urmare, la 05 octombrie 2020, considerând răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale neîntemeiat și contrar prevederilor legale, a depus cerere prealabilă

către directorul Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat adoptarea

Deciziei prin care răspunsul Direcției generale nr.0-1464/20 din 03 august 2020 să fie

anulat integral, cu dispunerea efectuării recalculării pensiei și stabilirea acesteia

ținînd cont de salariul adjunctului Procurorului General în exercițiu, calculată în

corespundere cu prevederile Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Prin răspunsul directorului general al Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.0-

2214/20 din 12 octombrie 2020, cererea prealabilă a fost respinsă, fiind invocat faptul

că prin Legea nr.271/2018 pentru modificarea unor acte legislative, a fost abrogat

art.60 din Legea cu privire la procuratură nr.3/2016, care reglementa salarizarea

procurorilor. Iar, referitor la pretenția privind recalcularea pensiei de procuror ținând

cont de salariul adjunctului Procurorului General în exercițiu, stabilit prin Legea

nr.270/2018, nu există temei pentru admitere, deoarece legislația națională cât și

hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 31 ianuarie 2018, nu impune o

asemenea obligație.

3

Răspunsul pârâtei este neîntemeiat și este pasibil de a fi anulat din motiv că

pârâta nu a luat în calcul prevederile art.60 din Legea cu privire la procuratură, care

reglementează doar modalitatea de salarizare a procurorilor, iar, dreptul la

recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului procurorilor în exercițiu a

fost prevăzut de Legile cu privire la procuratură nr.118-XV din 14 martie 2003 și

nr.294 din 25 decembrie 2008. Respectiv, consideră reclamantul că argumentul pîrîtei

precum că legislația națională de pensionare nu impune obligația de a recalcula

pensia, nu are temei legal.

În acest context, reclamantul a relatat hotărârea Curții Constituționale nr.9 din

30 martie 2004 pentru controlul constituționalității unor prevederi ale art.1, pct.22 și

art.II – V din Legea nr.358 din 31 iulie 2003 pentru modificarea și completarea unor

acte legislative, unde s-a statuat că, normele privind protecția de stat, asigurarea

materială și socială, inclusiv asigurarea cu pensie, consfințite în legile anterioare, nu

pot fi anulate sau modificate. Or, dreptul subiectiv constituit în baza unei legi

anterioare nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare. Legea

nouă nu este susceptibilă aplicării unor fapte din trecut, cazurile contrare intrând în

contradicție cu art.22 din Constituție.

În corespundere cu prevederile art.140 din Constituție, „hotărârile organului de

jurisdicție constituțională sunt acte oficiale și executorii pentru toate autoritățile

publice, persoane fizice si juridice”, inclusiv și pentru pârât.

Conform regulii generale, legea nouă nu poate modifica regimul juridic a

dreptului anterior. Prin refuzul pârâtului de a recalcula pensia, se încalcă un drept

legal, drept dobândit de reclamant legal la momentul stabilirii pensiei, confirmat prin

Hotărârile judecătorești irevocabile și, care nu poate fi anulat în viitor de alte acte

legislative.

În speță, a afirmat că pârâtul a ignorat și faptul că prin Hotărârea judecătorească

definitivă acesta a fost repus în dreptul lezat dobândit licit: dreptul la recalcularea

pensiei în dependență de majorarea salariului procurorilor în exercițiu. În așa fel,

obligația pârâtului de a recalcula pensia reiesă și din prezenta Hotărâre

judecătorească. De asemenea, în opinia reclamantului, pârâtul nu a luat în

considerație nici prevederile art.30 alin.(2) din Codul administrativ, care prevede

expres că: „Autoritățile publice nu pot întreprinde măsuri care să afecteze situațiile

juridice definitive sau drepturile dobândite, decât în situațiile în care, în condițiile

stabilite de lege, acest lucru este absolut necesar pentru interesul public”.

Astfel, normele legale care erau în vigoare la data când reclamantul a început să

beneficieze de pensie, determină expres dreptul acestuia de a beneficia și de

recalcularea pensiei, în dependență de majorarea salariului procurorilor în exercițiu.

Mai mult, dreptul de a beneficia de recalcularea pensiei a fost confirmat și prin

hotărârile judecătorești definitive și irevocabile, fiind atribuit acest drept conform

majorărilor salariului procurorilor în exercițiu ce existau la momentul dobândirii

acestui drept. Iar, luând în considerație faptul că Legea nr.270, la fel, prevede

majorarea salariului procurorilor în exercițiu, se implică în așa fel dreptul

reclamantului de a beneficia de recalcularea pensiei, ținînd cont de salariul

procurorului în exercițiu, calculat conform prevederilor Legii nr.270.

4

Prin răspunsul directorului general al Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.111/120-19 din 20 noiembrie 2019, expediat pensionarului organelor procuraturii

Vasile Solomon, ultimului i s-a comunicat că, „la data de 01 decembrie 2018 a intrat

în vigoare Legea nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.

Legea menționată stabilește noile condiții de salarizare a procurorilor. Astfel, având

în vedere că există o multitudine de hotărâri judecătorești irevocabile, prin care s-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze pensiile procurorilor în

legătură cu majorarea salariului procurorului în exercițiu, Casa Națională a solicitat

toate dosarele de pensionare ale acestora ce se aflau în casele teritoriale, pentru

efectuarea recalculărilor. La moment, procedura recalculării pensiilor se află în

derulare. Având în vedere că exercițiul recalculării pensiilor este unul complex se

implică minuțiozitate, procesul în cauză durează în timp. Respectiv, în viitorul

apropiat plata recalculată a pensiei va fi efectuată concomitent pentru toate

persoanele vizate”.

Astfel, reclamantul consideră că în așa fel pârâtul a recunoscut practic dreptul

acestuia la recalcularea pensiei și chiar a indicat despre posibila achitare a pensiei în

baza Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018, iar acțiunea sa urmează a fi admisă integral.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe

prevederile art.art.9 alin.1), (2), 10 alin.(l), 19, 20, 30 alin.(2), 164 alin.(l), (4), 189

alin.(l), 206 alin.(l) lit.b), 208 alin.(l),(3), 209 alin.(l) lit. a), b), 211 - 212, 224 alin.(l)

lit.a), b) Cod administrativ; art.5, 6, 33, 38, 85 alin.(l), 118, 166-167 Cod procedură

civilă; Legea nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar cu anexa nr.4.

Prin hotărârea din 13 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă acțiunea depusă de Nicolae Oprea.

S-a anulat în tot Decizia Casei Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova exprimată prin răspunsul nr.O-1464/20 din 03 august 2020, precum și

Decizia Casei Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, exprimată prin

răspunsul nr.O-2214/20 din 12 octombrie 2020, adoptată în procedura prealabilă. S-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite pensia pentru

vechime în muncă lui Nicolae Oprea, reieșind din salariul mediul lunar achitat

adjunctului Procurorului General al Republicii Moldova în exercițiu, cu recalcularea

acestuia în cazul majorării generale a salariului adjunctului Procurorului General al

Republicii Moldova în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la

pensie, recalcularea urmând a fi efectuată începând cu 01 decembrie 2018, și pe toată

perioada de pensionare.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 26 octombrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 noiembrie 2021 a fost

prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii din 13

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi decizii.

Prin decizia din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 13

octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.150, 151-159).

5

Instanța de apel a apreciat soluția primei instanțe ca fiind una legală și

întemeiată, aceasta având la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul

dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită.

Instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că Casa Națională de Asigurări

Sociale neîntemeiat nu a efectuat recalcularea pensiei lui Nicolae Oprea, lipsindu-l de

dreptul la recalcularea pensiei, prin stabilirea mărimii acesteia ținând cont de salariul

procurorului în exercițiul funcției stabilit prin Legea nr.270/218 privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar.

În lumina celor relatate, instanța de apel a opinat că dreptul reclamantului în

calitatea sa de procuror pensionar la recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă,

odată cu majorarea generală a salariului procurorului în exercițiu, a fost dobândit în

modul prevăzut de lege și nu este susceptibil de a fi anulat, prin urmare, a apreciat ca

fiind justă concluzia primei instanțe, care a conchis că decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova exprimată prin răspunsul nr.O-1464/20 din

03 august 2020, precum și Decizia Casei Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova exprimată prin răspunsul nr.O-2214/20 din 12 octombrie 2020, adoptată în

procedura prealabilă, sunt neîntemeiate și urmează a fi anulate. Iar, în condițiile în

care s-a stabilit temeinicia pretenției reclamantului cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil, subsecvent este corectă și soluția instanței de

fond, care a dispus și admiterea pretenției cu privire la obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să adopte decizia, prin care să dispună recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă a reclamantului din 01 decembrie 2018, ținând cont de salariul mediu

lunar achitat adjunctului Procurorului General al Republicii Moldova în exercițiu,

calculat în corespundere cu prevederile Legii nr.270 din 23 noiembrie 2018 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare din 01 decembrie 2018, cu

recalcularea pensiei în fiecare dată de întâi a lunii în care a fost majorat salariul

procurorilor în exercițiu.

La 26 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la 26 iulie

2022, prin intermediul poștei electronice, a prezentat motivarea recursului solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu

emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii (f.d.163, 172-175).

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Chișinău a aplicat eronat legislația ce reglementează litigiul, cât și o tratare arbitrară a

probatoriului.

Totodată, în consolidarea opiniei, recurenta a reiterat circumstanțele de fapt și de

drept invocate în cererea de apel și susținute pe parcursul examinării cauzei în ordine

de apel.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

6

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 aprilie 2022, în

ședință publică (f.d.150, 151-159).

Materialele cauzei atestă că la 11 mai 2022, prin intermediul poștei electronice,

Curtea de Apel Chișinău a notificat părților participante la proces copia dispozitivului

deciziei contestate (f.d.160).

La 26 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel (f.d.163).

Din materialele cauzei rezultă că la 08 iulie 2022, Casei Naționale de Asigurări

Sociale i-a fost notificată, prin intermediul poștei electronice, decizia integrală din 19

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.161).

La 26 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de

Asigurări Sociale a prezentat motivarea recursului solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei

decizii noi de respingere a acțiunii (f.d.172-175).

În condițiile enunțate, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

împotriva deciziei din 19 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în

termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 24 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Nicolae

Oprea copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței, notificată ultimului la 01 septembrie 2022

(f.d.180).

La 02 septembrie 2022, Nicolae Oprea a depus referința la recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale solicitând respingerea recursului.

În susținerea referinței a opinat că cererea de recurs depusă de Casa Națională de

Asigurări Sociale este contrară prevederilor legale.

Totodată, consideră că decizia instanței de apel este una legală și întemeiată și în

mod corect a apreciat circumstanțele cauzei.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141,§39).

8

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9