3ra-611/22 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea efectuarii recalcularii cuantumului pensiei

Dosarul nr.3ra-611/22 2-21025353-01-3ra-09062022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 05 octombrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Rău împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea efectuării recalculării cuantumului pensiei, împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 16 februarie 2021, Ion Rău a înaintat în instanța de contencios acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Râșcani, mun. Chișinău nr.92/2020/88829 din 02 decembrie 2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.R-03/21 din 20 ianuarie 2021 precum și emiterea actului administrativ individual cu privire la recalcularea și achitarea pensiei conform vechimii în muncă stabilite prin confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de Direcția de Poliție a Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare. În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne începând cu 01 ianuarie 2000 și până la 27 martie 2012. Iar conform certificatului eliberat de către Direcția de Poliție Chișinău cu nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 la data concedierii (27 martie 2012), vechimea în serviciu constituia 25 ani 11 luni comparativ cu 20 ani calculați la momentul formării pensiei.

Astfel, comunică reclamantul că, cu actele de pensionare s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani în vederea recalculării pensiei, însă la 02 decembrie 2020, prin decizia nr. 92/2020/88829 i-a respins cererea de recalculare a pensiei. Considerent din care, ulterior, s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa 1 Națională de Asigurări Sociale, iar la 20 ianuarie 2021 a primit răspunsul prin care cererea nominalizată, de asemenea, a fost respinsă. Reclamantul consideră că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale sunt neîntemeiate și nefondate, făcând referire în acest sens la prevederile art.54 din Legea nr.1544/23.06.93 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

În acest context, mai indică că angajatorul prin certificatul cu nr.7879 din 21 mai 2018 a constatat faptul greșelii în calculul vechimii în muncă. Iar Curtea Constituțională în hotărârea nr.19 din 19 iulie 2016 a apreciat:” „[...] Pensiile pentru limită de vârstă se acordă pentru munca și serviciile prestate, prin îndeplinirea unor obligațiuni social importante. Prin natura lor social-juridică primară pensiile sunt sursa principală și permanentă de subzistență a pensionarilor. Totodată, reține reclamantul dispozițiile Constituției care prevede că, cetățenii au dreptul de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile Legii nr.156- XIV.” Iar art.10 alin.(3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, indică că, dreptul la pensie este imprescriptibil.

Or, Curtea a reiterat că, dreptul de proprietate nu este unul absolut și poate fi supus unor limitări. Iar în acest context, Curtea a reținut că o restrângere a drepturilor relative garantate de Constituție trebuie să fie prevăzută de lege, să fie necesară în interesele menționate la art.54 alin.(2) din Legea fundamentală, să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să nu aducă atingere substanței dreptului de proprietate, altfel spus - să servească unui interes public legitim.

Prin urmare, cu referire la interesul public în discuție, punând în balanță interesul statului de a stabili anumite termene de apariție, exercitare sau apărare a drepturilor civile în scopul asigurării certitudinii juridice, pe de o parte, și dreptul cetățenilor de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile legii, aceasta fiind, de regulă, sursa lor primară de existență, pe de altă parte, menționează reclamantul că, Curtea a constatat că acesta din urmă prevalează. Prin hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost admisă acțiunea Ion Rău împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea efectuării recalculării cuantumului pensiei.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău nr.92/2020/88829 din 02 decembrie 2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.R-03/21 din 20 ianuarie 2021 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Ion Rău. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual privind recalcularea și achitarea lui Ion Rău a pensiei conform vechimii în muncă stabilite prin confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de Direcția de Poliție a Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie (f.d.61, 67-84).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 03 august 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul 2 administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, ulterior, la 12 august 2021, de asemenea, prin intermediul poștei electronice, a depus cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.65-66, 91-94). Prin decizia din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.119, 120-135).

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Completul judiciar al instanței de apel a constatat că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de drept material și procedural. Instanța de apel, precum și instanța de fond au reținut că, subdiviziunile în care a activat Ion Rău, sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor și care cad sub incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, exercitându-și serviciu nemijlocit în Batalionul de Serviciu Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, ceia ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993. Astfel, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, s-a aliniat concluziei fondului care a conchis asupra netemeiniciei deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.

Râșcani, mun. Chișinău nr.92/2020/88829 din 02 decembrie 2020 și deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.R-03/21 din 20 ianuarie 2021 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Ion Rău, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual privind recalcularea și achitarea lui Ion Rău, a pensiei conform vechimii în muncă stabilite prin confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de Direcția de Poliție a Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie. Prin urmare, instanța de apel a notat că, Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat i-a refuzat recalcularea pensiei, interpretând eronat că perioadele de activitate a reclamantului/intimat de la 01 ianuarie 2000 până la 20 septembrie 2004 în funcția de Polițist al Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, precum și de la 20 septembrie 2004 până la 27 martie 2012, în funcția de Comandant de Grupă a plutonului de Pază a Instituțiilor de expertiză judiciară și Medico-Legală al batalionului Serviciului de escortă și Pază al CGP mun. 3 Chișinău, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent, au dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Totodată, instanța de apel nu a reținut, la caz, argumentul Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, în urma examinării cererii lui Ion Rău s-a constatat că la data depunerii cererii de recalculare a pensiei nu îndeplinea condițiile de recalcularea a pensiei, deoarece perioada de activitate a intimatului/reclamant în cadrul Batalionului serviciului Escortă și Pază al CGP nu pot fi raportate la prevederile pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78/1994. În acest context, a punctat că prin confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberat de Inspectoratul General de Poliție, Direcția de Poliție mun.

Chișinău se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție. Instanța de apel a apreciat, ca fiind declarativ, și argumentul apelantului precum că confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de către Direcția de Poliție a mun.

Chișinău al Inspectoratului General al Poliției în baza ordinului nr.96 din 20 martie 2018 emis de MAI, care a stat la baza calculării perioadei respective cu înlesniri de 1:2, urmează a fi apreciată critic, punctând în acest sens că, prin ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 vine în susținerea aplicabilității ordinului emis posterior pensionării lui Ion Rău, în raport cu vechimea în muncă deținută de către ultimul, deci la stabilirea cuantumului pensiei urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute.

Prin ordinul dat s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Instanța ierarhic inferioară a mai atenționat și asupra faptului că, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 este un act administrativ valabil, produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al apelantului cu ordinul menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

4 Instanța de apel a opinat că, nu poate fi reținut nici argumentul apelantei precum că, acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă doar persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne, menționând în acest context că, izolator de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală, întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia nu influențează caracterul și statutul legal atribuit. Prin urmare, Casa Națională de Asigurări Sociale, urma să-i recalculeze lui Ion Rău, care a activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău, pensia pentru vechime în muncă de 25 ani, 11 luni și 04 zile, ținând cont de confirmarea nr. 34/20-6267/77 din 15 februarie 2021 eliberată de Direcția de Poliție mun. Chișinău al Inspectoratului General de Poliție. În această ordine de idei, instanța ierarhic inferioară a concluzionat că prima instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului, iar careva temei legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit în instanța de apel.

La 09 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, ulterior, la 08 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, a depus recursul motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii (f.d.140, 146-149). În susținerea recursului a reiterat argumentele invocate în cererea de apel. Suplimentar mai consideră că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciar de tip închis și nu provizoriu, cum este indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 martie 2022, în ședință publică (f.d.119, 120-135).

Materialele cauzei atestă că, la 09 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale dispozitivul deciziei recurate (f.d.136). 5 La 09 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii (f.d.140). La 05 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casei Naționale de Asigurări Sociale i-a fost notificată decizia instanței de apel (f.d.142). La 08 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recursul motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii (f.d.146-149).

În condițiile enunțate, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ. La 13 iunie 2022 și 15 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ion Rău și avocatului acestuia – Vladimir Kovali, copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.151, 153). Materialele cauzei atestă că la 15 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ion Rău, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a expediat referința la recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.155-157).

În susținerea referinței intimatul Ion Rău, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a reiterat circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată și susținute pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel. În acest context, solicită declararea recursului depus de Casa Națională de Asigurări de Sociale, ca fiind inadmisibil. La 28 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa recurentei Casa Națională de Asigurări Sociale copia referinței depuse de avocatul Vladimir Kovali, în interesele lui Ion Rău, la recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 02 martie 2022 a instanței de apel, pentru informare (f.d.159). Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de 6 inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 7 al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8