3ra-611/22 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea efectuarii recalcularii cuantumului pensiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea efectuarii recalcularii cuantumului pensiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-611/22 — anularea actelor administrative individuale defavorabile si obligarea efectuarii recalcularii cuantumului pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.3ra-611/22
2-21025353-01-3ra-09062022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: G. Ciobanu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
Î N C H E I E R E
05 octombrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
Ion Rău împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor
administrative individuale defavorabile și obligarea efectuării recalculării cuantumului
pensiei,
împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din
28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
c o n s t a t ă:
La 16 februarie 2021, Ion Rău a înaintat în instanța de contencios acțiune
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale solicitând anularea deciziei Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău nr.92/2020/88829 din 02
decembrie 2020 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.R-03/21 din 20
ianuarie 2021 precum și emiterea actului administrativ individual cu privire la
recalcularea și achitarea pensiei conform vechimii în muncă stabilite prin confirmarea
nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de Direcția de Poliție a
Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării corespunzătoare.
În motivarea acțiunii a indicat că, a activat în cadrul Ministerului Afacerilor
Interne începând cu 01 ianuarie 2000 și până la 27 martie 2012. Iar conform
certificatului eliberat de către Direcția de Poliție Chișinău cu nr.34/20-6267-77 din 15
februarie 2021 la data concedierii (27 martie 2012), vechimea în serviciu constituia 25
ani 11 luni comparativ cu 20 ani calculați la momentul formării pensiei.
Astfel, comunică reclamantul că, cu actele de pensionare s-a adresat la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale sect. Râșcani în vederea recalculării pensiei, însă la 02
decembrie 2020, prin decizia nr. 92/2020/88829 i-a respins cererea de recalculare a
pensiei. Considerent din care, ulterior, s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa
1
Națională de Asigurări Sociale, iar la 20 ianuarie 2021 a primit răspunsul prin care
cererea nominalizată, de asemenea, a fost respinsă.
Reclamantul consideră că, decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.
Râșcani și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale sunt neîntemeiate și
nefondate, făcând referire în acest sens la prevederile art.54 din Legea
nr.1544/23.06.93 cu privire la asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri.
În acest context, mai indică că angajatorul prin certificatul cu nr.7879 din 21 mai
2018 a constatat faptul greșelii în calculul vechimii în muncă. Iar Curtea
Constituțională în hotărârea nr.19 din 19 iulie 2016 a apreciat:” „[...] Pensiile pentru
limită de vârstă se acordă pentru munca și serviciile prestate, prin îndeplinirea unor
obligațiuni social importante. Prin natura lor social-juridică primară pensiile sunt sursa
principală și permanentă de subzistență a pensionarilor.
Totodată, reține reclamantul dispozițiile Constituției care prevede că, cetățenii au
dreptul de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile Legii
nr.156- XIV.” Iar art.10 alin.(3) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat,
indică că, dreptul la pensie este imprescriptibil. Or, Curtea a reiterat că, dreptul de
proprietate nu este unul absolut și poate fi supus unor limitări. Iar în acest context,
Curtea a reținut că o restrângere a drepturilor relative garantate de Constituție trebuie
să fie prevăzută de lege, să fie necesară în interesele menționate la art.54 alin.(2) din
Legea fundamentală, să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să nu aducă
atingere substanței dreptului de proprietate, altfel spus - să servească unui interes
public legitim.
Prin urmare, cu referire la interesul public în discuție, punând în balanță interesul
statului de a stabili anumite termene de apariție, exercitare sau apărare a drepturilor
civile în scopul asigurării certitudinii juridice, pe de o parte, și dreptul cetățenilor de a
primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile legii, aceasta fiind,
de regulă, sursa lor primară de existență, pe de altă parte, menționează reclamantul că,
Curtea a constatat că acesta din urmă prevalează.
Prin hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
admisă acțiunea Ion Rău împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea efectuării
recalculării cuantumului pensiei.
S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun.
Chișinău nr.92/2020/88829 din 02 decembrie 2020 și decizia Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr.R-03/21 din 20 ianuarie 2021 cu privire la cererea prealabilă,
adoptate în privința lui Ion Rău.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ
individual privind recalcularea și achitarea lui Ion Rău a pensiei conform vechimii în
muncă stabilite prin confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de
Direcția de Poliție a Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării
corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie (f.d.61, 67-84).
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 03 august 2021, prin intermediul
poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul
2
administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, ulterior, la
12 august 2021, de asemenea, prin intermediul poștei electronice, a depus cererea de
apel motivată împotriva hotărârii din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să
fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.65-66, 91-94).
Prin decizia din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea din 28 iulie 2021
a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.119, 120-135).
Verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe, Completul judiciar al
instanței de apel a constatat că, hotărârea instanței de fond este întemeiată, a fost
adoptată cu aprecierea corectă a probelor administrate și aplicarea justă a normelor de
drept material și procedural.
Instanța de apel, precum și instanța de fond au reținut că, subdiviziunile în care a
activat Ion Rău, sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor și care cad sub
incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994
cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție, exercitându-și serviciu nemijlocit în Batalionul de Serviciu Escortă și
Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău, ceia ce a servit drept temei
pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 „Cu
privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de
funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea
pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în
conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie
1993.
Astfel, instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii supuse
apelului, s-a aliniat concluziei fondului care a conchis asupra netemeiniciei deciziei
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Râșcani, mun. Chișinău nr.92/2020/88829
din 02 decembrie 2020 și deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.R-03/21 din
20 ianuarie 2021 cu privire la cererea prealabilă, adoptate în privința lui Ion Rău, cu
obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ
individual privind recalcularea și achitarea lui Ion Rău, a pensiei conform vechimii în
muncă stabilite prin confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de
Direcția de Poliție a Inspectoratului General al Poliției, cu aplicarea indexării
corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la pensie.
Prin urmare, instanța de apel a notat că, Casa Națională de Asigurări Sociale
neîntemeiat i-a refuzat recalcularea pensiei, interpretând eronat că perioadele de
activitate a reclamantului/intimat de la 01 ianuarie 2000 până la 20 septembrie 2004 în
funcția de Polițist al Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General
de Poliție mun. Chișinău, precum și de la 20 septembrie 2004 până la 27 martie 2012,
în funcția de Comandant de Grupă a plutonului de Pază a Instituțiilor de expertiză
judiciară și Medico-Legală al batalionului Serviciului de escortă și Pază al CGP mun.
3
Chișinău, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 lit.d) al Hotărârii Guvernului nr.78 din
21 februarie 1994. Or, colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și
deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul de urmărire penală, în prezent, au
dreptul la calcularea vechimii în muncă, avantaje, cu calcularea a două luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu.
Totodată, instanța de apel nu a reținut, la caz, argumentul Casei Naționale de
Asigurări Sociale precum că, în urma examinării cererii lui Ion Rău s-a constatat că la
data depunerii cererii de recalculare a pensiei nu îndeplinea condițiile de recalcularea a
pensiei, deoarece perioada de activitate a intimatului/reclamant în cadrul Batalionului
serviciului Escortă și Pază al CGP nu pot fi raportate la prevederile pct.8 lit.d) al
Hotărârii Guvernului nr.78/1994. În acest context, a punctat că prin confirmarea
nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberat de Inspectoratul General de Poliție,
Direcția de Poliție mun. Chișinău se denotă întrunirea condițiilor stipulate la pct.8 lit.d)
al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și
sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție.
Instanța de apel a apreciat, ca fiind declarativ, și argumentul apelantului precum
că confirmarea nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 eliberată de către Direcția de
Poliție a mun. Chișinău al Inspectoratului General al Poliției în baza ordinului nr.96
din 20 martie 2018 emis de MAI, care a stat la baza calculării perioadei respective cu
înlesniri de 1:2, urmează a fi apreciată critic, punctând în acest sens că, prin ordinul
nr.96 din 20 martie 2018 emis de IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea
pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
MAI, reglementând raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de
escortă și pază a persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările
aplicate angajaților altor instituții ce execută atribuții analoage, iar confirmarea
nr.34/20-6267-77 din 15 februarie 2021 vine în susținerea aplicabilității ordinului emis
posterior pensionării lui Ion Rău, în raport cu vechimea în muncă deținută de către
ultimul, deci la stabilirea cuantumului pensiei urma să fie luate în calcul și înlesnirile
(avantajele) funcțiilor deținute. Prin ordinul dat s-a specificat că, eliberarea
confirmărilor privind înlesnirile prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru
stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit
serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din
subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va
fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării
subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de
către subdiviziunile, autoritățile administrative sau instituțiile din subordinea MAI,
care au devenit succesori de drepturi și obligații sau au preluat competențele
subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.
Instanța ierarhic inferioară a mai atenționat și asupra faptului că, ordinul
Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 este un act administrativ
valabil, produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător,
iar simplul dezacord al apelantului cu ordinul menționat, atât timp cât acesta nu a fost
anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.
4
Instanța de apel a opinat că, nu poate fi reținut nici argumentul apelantei precum
că, acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă doar
persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este
indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne, menționând în acest context
că, izolator de detenție provizorie urmează să se înțeleagă izolator de urmărire penală,
întrucât acest statut îi este acordat de lege, iar denumirea uzuală specificată a acestuia
nu influențează caracterul și statutul legal atribuit. Prin urmare, Casa Națională de
Asigurări Sociale, urma să-i recalculeze lui Ion Rău, care a activat în cadrul
Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun.
Chișinău, pensia pentru vechime în muncă de 25 ani, 11 luni și 04 zile, ținând cont de
confirmarea nr. 34/20-6267/77 din 15 februarie 2021 eliberată de Direcția de Poliție
mun. Chișinău al Inspectoratului General de Poliție.
În această ordine de idei, instanța ierarhic inferioară a concluzionat că prima
instanța a examinat cauza sub toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic
litigios, circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea materială
ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces, condiții obiective și
echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor procedurale, fapt ce se
încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces echitabil, garantat și asigurat prin
art.6 al Convenției Europene pentru apărarea a Drepturilor Omului, iar careva temei
legal pentru casarea hotărârii n-a fost stabilit în instanța de apel.
La 09 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 02 martie 2022 a
Curții de Apel Chișinău, ulterior, la 08 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice,
a depus recursul motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea
recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii
(f.d.140, 146-149).
În susținerea recursului a reiterat argumentele invocate în cererea de apel.
Suplimentar mai consideră că, două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciar de tip închis și nu
provizoriu, cum este indicat în ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne.
În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la
instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă
legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme
de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se
depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de
apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 02 martie 2022, în
ședință publică (f.d.119, 120-135).
Materialele cauzei atestă că, la 09 martie 2022, prin intermediul poștei
electronice, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentei Casa Națională de Asigurări
Sociale dispozitivul deciziei recurate (f.d.136).
5
La 09 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de
Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 02 martie 2022 a
Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii (f.d.140).
La 05 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casei Naționale de
Asigurări Sociale i-a fost notificată decizia instanței de apel (f.d.142).
La 08 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări
Sociale a depus recursul motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei
noi decizii (f.d.146-149).
În condițiile enunțate, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost depus în
termenul legal prevăzut la art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ.
La 13 iunie 2022 și 15 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
lui Ion Rău și avocatului acestuia – Vladimir Kovali, copia recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 02 martie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.151, 153).
Materialele cauzei atestă că la 15 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice,
Ion Rău, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a expediat referința la recursul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.155-157).
În susținerea referinței intimatul Ion Rău, reprezentat de avocatul Vladimir
Kovali, a reiterat circumstanțele invocate în cererea de chemare în judecată și susținute
pe parcursul examinării cauzei în ordine de apel.
În acest context, solicită declararea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări de Sociale, ca fiind inadmisibil.
La 28 iulie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa recurentei Casa
Națională de Asigurări Sociale copia referinței depuse de avocatul Vladimir Kovali, în
interesele lui Ion Rău, la recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
împotriva deciziei din 02 martie 2022 a instanței de apel, pentru informare (f.d.159).
Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,
completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f).
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
6
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale
de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din
Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele
expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul
de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea
căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
7
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Iurie Bejenaru
Aliona Miron
8