3ra-827/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-827/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Andrei Glodin împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-
a menținut hotărârea din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani,
(Dosarul nr. 3ra-827/23
NR. PIGD 2-22084124-01-3ra-09082023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;
Redarea circumstanțelor de fapt și de drept în recurs nu poate constituit temei de
admisibilitate.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Ig. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)
09 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 iunie 2022, avocatul Constantin Cojocari, acționând în interesele
lui Andrei Glodin, a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recunoașterea
ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G -1047/22 din
02 iunie 2022, anularea Deciziei șefului Oficiului Teritorial - Dubăsari a Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. 06/2022/6784 din 04 mai 2022, obligarea
Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească și să achite pensia lui
Andrei Glodin pentru vechimea în muncă, conform calculului din Certificatul
nr. 34/20-7034/376 din 07 aprilie 2022, eliberat de Direcția de Poliție a mun.
Chișinău a IGP al MAI și încasarea din contul pârâtei Casa Națională de
Asigurării Sociale, în beneficiul lui Andrei Glodin, cheltuielile de asistență
juridică.
În motivarea acțiunii a indicat că prin ordinul șefului Inspectoratului
General al Poliției al Ministrului Afacerilor Interne al RM nr. 151 ef. din 30
martie 2022, începând cu data de 30 martie 2022 din motiv că a încetat raportul
de serviciu al funcționarului public cu statut special Glodin Andrei, agent-șef
subofițer superior al Serviciului detenție al Batalionului detenție și escortă al
Direcției de Poliție mun. Chișinău, conform art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea
nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după acumularea vechimii în muncă ce
permite dreptul la pensie.
Prin cererea cu nr. 06/2022/523 din 19 aprilie 2022 depusă în temeiul art.
49 alin. (1) din Legea 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, dl Glodin Andrei, s-a adresat către Oficiului Teritorial -
Dubăsari, a Casei Naționale de Asigurării Sociale solicitând stabilirea și
achitarea pensiei, conform calculului din Certificatul nr. 34/20-7034/376 din
07 aprilie 2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul Chișinău a IGP al
MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din
21 februarie, care la data de 30 martie 2022 vechimea în muncă a constituit 25
(douăzeci și cinci) ani, 02 (două) luni, 00 (zero) zile, potrivit căruia în perioada
16 iunie 1998 – 10 noiembrie 1999 (temei livretul militar HO nr. 5934823 din
16 iunie 1998), a îndeplinit serviciul militar în termen - vechimea constituie 01
(unu) ani, 04 (patru) luni, 24 (douăzeci și patru) zile, în perioada 15 martie
2000 (ordinul IP nr. 8ef din 15 martie 2000) până 14 decembrie 2006 (ordinul
1
CPR Dubăsari nr . 300 ef din 05 februarie 2006), de la 19 iulie 2013 (ordinul
IGP nr. 271ef din 19.07.2013) până la 30 martie 2022 (ordinul IGP nr. 151ef
din 30 martie 2022) a activat neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor Ministerului
Afacerilor Interne al RM, vechimea constituind 15 (cincisprezece) ani, 05
(cinci) luni, 10 (zece) zile;
Totodată, a mai notat că reclamantul Andrei Glodin dispune de perioade
de serviciu care urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri
(avantaje) pentru stabilirea pensiei și anume:
a) două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu de la 15 martie 2000
până la 04 iulie 2000, în calitate de polițist al grupei escortă și pază a secției
organizare analiză și evidență al Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, mun.
Chișinău, de la 30 octombrie 2015 până la 01 septembrie 2016, în calitate de
polițist al Serviciului de gardă al Izolatorului de detenție provizorie al Direcției
de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, de la 01 septembrie 2016 până la 05
septembrie 2017, în calitate de inspector inferior al Serviciului de gardă al
Izolatorului de detenție provizorie al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP
al MAI, de la 05 septembrie 2017 pînă la 04 aprilie 2020, în caliatate de
subofițer al Serviciului de gardă al Izolatorului de detenție provizorie al
Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, de la 01 aprilie 2020 pînă
la 30 iulie 2020, în calitate de subofițer superior al Serviciului de gardă
Izolatorului de detenție provizorie al subdiviziunii subordonate Direcției de
poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI, de la 30 iulie 2020 pînă la 30 martie
2022, în calitate de subofițer superior al Serviciului Detenție al Batalionului
detenție și escortă al Direcției de poliție a mun. Chișinău a IGP al MAI,
vechime constituie 13 (treisprezece) ani, 05 (cinci) luni, 08 (opt) zile.
b) o lună și jumătate vechime în muncă pentru o lună de serviciu de la 29
septembrie 2003 pînă la 14 decembrie 2006, în calitate de polițist al Serviciului
patrulă și santinelă al Sectorului de poliție Coșnița al Comisariatului de poliție
Dubăsari a IGP al MAI, astfel, vechime constituind 04 (patru) ani, 09 (nouă)
luni, 22 (douăzeci și două) zile.
În continuare a susținut că în temeiul Ordinului MAI nr. 96ef din 20
martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei
anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
Ministerului facerilor Interne” vechimea în muncă calculată două luni vechime
în muncă pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului în cadrul
subdiviziunilor de pază, escortare și detenție a persoanelor reținute și arestate
în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie), care
urmează fi luate în considerare la calcularea vechimii în muncă pentru
stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544-XII din 23 iunie
1993 “asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne”.
A menționat că în pofida celor menționate, cu toate că la data încetării
raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, la 30 martie
2
2022 vechimea în muncă cu avantaje în privința lui Andrei Glodin a constituit
25 ani (douăzeci și cinci) ani, 02 (două) luni, 00 (zero) zile, prin Decizia șefului
Oficiul Teritorial - Dubăsari al Casei Naționale de Asigurării Sociale nr.
06/2022/6784 din 04 mai 2022, eliberată la data de 06 mai 2022 s-a refuzat în
stabilirea pensiei în baza Legii nr. 1544/1993 pe motiv că: „perioada de
activitate în cadrul Batalionului Serviciului de escortă a Inspectoratului de
Poliție mun. Chișinău nu poate fi raportată la prevederile art. 8 din Hotărârea
Guvernului nr. 78/1994”.
În acest sens, a susținut la 20 mai 2022, Andrei Glodin s-a adresat cu
cerere prealabilă către organul ierarhic superior a Casei Naționale de Asigurări
Sociale, prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 06/2022/6784 din 04 mai
2022, stabilirea și achitarea pensiei conform calculului din Certificatul nr. nr.
34/20-7034/376 din 07 aprilie 2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul
Chișinău a IGP al MAI, în legătură cu eliberarea din serviciu.
Prin răspunsul directorului general al Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. G-1047/22 din 02 iunie 2022, s-a respins cererea prealabilă
invocând că „perioada de activitate în cadrul Batalionului Serviciului de
escortă a Inspectoratului de Poliție mun. Chișinău nu poate fi raportată la
prevederile art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994”.
În context, a considerat că Decizia nr. 06/2022/6784 din 04 mai 2022 și
răspunsul cu nr G-1047/22 din 02 iunie 2022 al Casei Naționale de Asigurări
Sociale ca fiind vădit neîntemeiate și ilegale. Or, actele prezentate Casei
Naționale de Asigurări Sociale, inclusiv calculul din Certificatul nr. 34/20-
7034/376 din 07 aprilie 2022 denotă indubitabil că reclamantul Andrei Glodin
în perioada de la 15 martie 2000 până la 14 decembrie 2006 și de la 19 iulie
2013 până la 30 martie 2022 a activat neîntrerupt în cadrul subdiviziunilor
Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv în cadrul Izolatorului de detenție
provizorie al Direcției de Poliție Chișinău, perioadă, care conform prevederilor
pct. 8 al Hotărârii Guvernului n. 78 din 21 februarie 1994 urmează a fi luată în
calculul vechimii în muncă cu înlesniri, fiind recunoscută ca vechime în muncă
cu avantaj, însă, Oficiul Teritorial - Dubăsari al Casei Naționale de Asigurări
Sociale eronat a interpretat prevederile legislației la care a făcut trimitere în
decizia sa, or, solicitantul Andrei Glodin a acumulat 25 ani, 2 luni, 00 zile
vechime totală în muncă cu înlesniri, care îi permite dreptul la stabilirea și
achitarea pensiei, iar, reprezentanții Oficiul Teritorial - Dubăsari al Casei
Naționale de Asigurări Sociale au ignorat aceste prevederi, nejustificat au
refuzat în stabilirea pensiei lui Andrei Glodin.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, (corectată prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani), s-a admis parțial acțiunea de contencios
administrativ înaintată de către avocatul Constantin Cojocari în interesele lui
Andrei Glodin. S-a anulat în tot Decizia CTAS Dubăsari nr.06/2022/6784 din
3
04 mai 2022 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, precum și Decizia
CNAS exprimată prin răspunsul nr. G-1047/22 din 02 iunie 2022 adoptată în
procedura prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a
emite Decizie cu privire la stabilirea pensiei lui Andrei Glodin, în baza
calculului vechimii în muncă stabilit prin Certificatul eliberat de către
Inspectoratul General al Poliției, Direcția de poliție a mun. Chișinău nr.34/20-
7034/376 din 07 aprilie 2022. S-a dispus încasarea de la Casa Națională de
Asigurări Sociale în beneficiul lui Andrei Glodin suma de 3 000,00 de lei cu
titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind
neîntemeiată (f.d.73, 79/105).
Dispozitivul hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani, a fost notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale la 15
noiembrie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele
cauzei (f.d.74).
La 15 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.75),
avocatul Constantin Cojocari, acționând în interesele lui Andrei Glodin, a
depus cerere cu privire la corectarea greșelilor din hotărâre (f.d.76/76).
Prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a corectat greșeala strecurată în dispozitivul hotărârii din 07
noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, și anume ce ține de
numele reclamantului, care a fost indicat greșit – Constantin Cojocari, pe când
corect este Andrei Glodin (f.d. 80/80 verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.82/83),
Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat, împotriva
hotărârii din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin
care s-a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie
respinsă ca neîntemeiată (f.d.84/85).
La 28 ianuarie 2023, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, a expediat
prin intermediul poștei electronice pentru notificare Casei Naționale de
Asigurări Sociale, copia hotărârii motivate a primei instanțe, fapt confirmat
prin extrasul din poșta electronica anexat la materialele cauzei (f.d. 98).
La 24 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.104), Casa
Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii
primei instanțe (f.d. 105/106).
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus
de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 07 noiembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
4
Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 07 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
(f.d.119; 120/139).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând legalitatea hotărârii
pronunțate în raport cu prevederile art.225 din Codul administrativ; în coraport
cu prevederile art. 239 – 241 din Codul de procedură civilă, constată că aceasta
urmează a fi menținută, or, instanța de fond, corect a elucidat și constatat
circumstanțele pricinii, a verificat și apreciat obiectiv, probele prezente la
materialele cauzei, stabilind corect circumstanțele de fapt și aplicând corect
legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.
În continuare, instanța de apel analizând prevederile art.10, art.11,
art.17, art.19, art, 20, art. 39, art. 162, art. 191, art.196, art.208 și art.209 din
Codul administrativ, precum și circumstanțele de fapt ale cauzei, a
concluzionat că acțiunea înaintată de Andrei Glodin la 14 iunie 2022, a fost
depusă în instanța de contencios administrativ în termen, cît și cu respectarea
procedurii prealabile, din care motive, instanța de fond corect a conchis asupra
admisibilității acțiunii și a reținut spre examinare fondul cerințelor formulate
în acțiune.
Cu referire la fondul cauzei, instanța de apel analizând prevederile
art.206, art.224 din Codul administrativ, prevederile art.47 din Constituția RM,
prevederile art. 2 alin. (1), art.13 lit.a), art.14 lit.a), art.18 lit.c), art.48, art.49
alin.(3), art.54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 (în vigoare
la data apariției dreptului la pensionare), precum și prevederile pct.7 lit.g) din
hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și
funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare, la circumstanțele faptice ale pricinii, instanța de apel a reține ca
fiind stabilită certitudinea faptului că, potrivit calculului din Certificatul nr.
34/20-7034/376 din 07 aprilie 2022, eliberat de Direcția de Poliție a municipiul
Chișinău a IGP al MAI, în temeiul prevederilor pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie, urmează că la data de 30 martie 2022
vechimea în muncă a reclamantului/intimat a constituit 25 (douăzeci și cinci)
ani, 02 (două) luni, 00 (zero) zile.
Or, potrivit pct. 8 lit. d) hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994
,,Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului
administrației penitenciare”, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea
5
pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de
ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție și a funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului
administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: d) două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu; în instituții penitenciare de tip
închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate
pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum
și la lucrări de subteran.
La acest capitol, instanța de apel a notat că din esența normei de drept
enunțate rezultă că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate
este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în
care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a
hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul
nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici. Deci, penitenciarele de tip închis, izolatoarele
de urmărire penală (izolatoarede detenție provizorie) și instituțiile destinate
pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt
entitățile care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994”.
Cu raportare la speța în cauză, instanța de apel a reținut că prima instanță
just a statuat că în perioada, pentru care se solicită calcularea vechimii în
muncă cu avantaje, Andrei Glodin întrunește condițiile legale ca să beneficieze
de calcularea pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru
perioada de referință, în sensul solicitărilor formulate de către intimat.
În acest sens, instanța de apel a menționat că concluzia dată derivă și din
Avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de Justiție din 29 septembrie
2014, care statuează expres că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate
pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt
entități care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
La fel, instanța de apel a stabilit că potrivit ordinului nr. 96 din 20 martie
2018, Ministerul Afacerilor Interne a ordonat: acordarea înlesnirilor două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri din cadrul
subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea
Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și
militarilor din cadrul MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de
pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), care urmează a fi luate în
considerare la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în
6
conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
nr. 1544 din 23 iunie 1993. Eliberarea confirmărilor privind înlesnirile
prevăzute la pct. l al prezentului ordin la calcularea vechimii în muncă pentru
stabilirea pensiei pentru funcționarii publici cu statut special și militarii care
și-au îndeplinit serviciul în cadrul Serviciilor de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de
detenție provizorie), se va realiza la cererea acestora, de către autoritățile și
instituțiile din subordine prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane,
conform competenței, care va fi determinată după ultimul loc de muncă al
solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții în care
solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către
subdiviziunile, autoritățile administrative au instituțiile din subordinea MAI,
sau au devenit succesorul de drepturi și obligații sau au preluat competențele
subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.
Prin urmare, instanța de apel a constatat că aplicabilitatea Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și ordinului MAI nr. 96 din 20 martie
2018, este deja determinată de angajator, care doar urma să fie reținută de către
autoritatea pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile corespunzătoare de calculare
a vechimii în muncă și prin urmare, a mărimii pensiei în privința reclamantului/
intimat Andrei Glodin.
Subsecvent, instanța de apel a notat că ordinul MAI nr. 96 din 20 martie
2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei
anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne este un act administrativ normativ valabil, care
produce efectele juridice de rigoare și urmează a fi aplicat corespunzător.
În continuare, instanța de apel a considerat necesar de reitera prevederile
art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544-XII din 23 iunie
1993, care prevede că, pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au
îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de
protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național
Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa
Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.
La fel, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că în
corespundere cu prevederile pct.6 din Hotărârea Guvernului cu privire la
modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și
funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației
penitenciare nr. 78 din 21 februarie 1994, pensiile militarilor în termen, ale
militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, ale funcționarilor
7
publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, ale
ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului
Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către
Casa Națională de Asigurări Sociale.
În circumstanțele descrise supra, instanța de apel a constatat ca fiind
neîntemeiate alegațiile autorității publice apelante care a dedus că activitatea
reclamantului care au fost calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la
prevederile pct. 8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78/1994. Or, potrivit actelor
prezentate, se atestă certitudinea faptului că, Andrei Glodin a făcut parte din
categoria de colaboratori care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere
a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare
de detenție provizorie), considerent din care, acesta are dreptul la calcularea
vechimii în muncă cu avantaje.
Drept urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță întemeiat a
anulat Decizia CTAS Dubăsari nr.06/2022/6784 din 04 mai 2022 privind
respingerea cererii în stabilirea pensiei, precum și Decizia CNAS exprimată
prin răspunsul nr. G-1047/22 din 02 iunie 2022 adoptată în procedura
prealabilă și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite Decizie
cu privire la stabilirea pensiei lui Andrei Glodin, în baza calculului vechimii în
muncă stabilit prin Certificatul eliberat de către Inspectoratul General al
Poliției, Direcția de poliție a mun. Chișinău nr.34/20-7034/376 din 07 aprilie
2022.
În continuare, instanța de apel analizând prevederile art.82, art.90 și
art.96 din Codul de procedură civilă, în coraport cu cerința cu privire la
compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000,00 de lei
solicitată de reclamant spre a fi încasată din contul Casei Naționale de
Asigurări Sociale, a conchis că din înscrisurile probatorii anexate, corect au
fost apreciate de instanța de fond și anume că nu au un caracter necesar și
rezonabil, ținând cont de complexitatea litigiului, prestația avocatului, motiv
pentru care, întemeiat a dispus încasarea de la Casa Națională de Asigurări
Sociale în beneficiul lui Andrei Glodin suma de 3 000,00 de lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică.
Totodată, instanța de apel a menționat că admiterea parțială a solicitării
cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată pentru asistența juridică, în
nici un caz nu este ingerința instanței de apel în raporturile de drept instituite
între Andrei Glodin și avocatul Constantin Cojocari și nu este modificarea
condițiilor contractuale stabilite între ultimii prin contractul încheiat pentru
acordarea asistenței juridice în prezenta cauză.
La caz, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că în cazul
în care Andrei Glodin conform condițiilor contractuale stabilite cu
reprezentantul său, a achitat ultimului costul mai mare a asistenței juridice
decât cel care i-a fost compensat, atunci acesta este dreptul său și este realizarea
condițiilor contractului de asistența juridică încheiat cu avocatul respectiv.
8
Urmare a constatărilor detaliate supra vis-a-vis de circumstanțele faptice
ale cazului dedus judecării în ordine de apel, instanța de apel a concluzionat că
argumentele expuse de către Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de
apel sunt lipsite de substanță obiectivă, iar instanța de fond - reieșind din
cumulul probelor administrate, a soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și
de drept, în consecință hotărârea emisă fiind legală și întemeiată, în
corespundere cu art. 130 din Codul de procedură civilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 13 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.147), Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 27 iunie
2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea
deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi decizii prin care să fie respinsă
integral acțiunea de contencios administrativ depusă de Andrei Glodin (f.d.
148/149).
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar
invocându-se că decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe le
consideră neîntemeiate, ce rezultă din interpretarea în mod eronată a legii
materiale aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.
78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,
stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor
Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.
38.1. Suplimentar a ținut să menționeze faptul că instanța de apel a emis o
decizie pripită fapt ce se datorează lipsei analizării argumentelor invocate de
recurentă în cererea de apel și anume analizării legalității Certificatul nr.34/20-
7034/376 din 07 aprilie 2022, eliberat de către Direcția de poliție a mun.
Chișinău, în care se reflectă vechimea în muncă a intimatului calculată cu
înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu conform
pct. 8 lit. d) al H.G. nr. 78/1994, pentru activitatea din cadrul Batalionului
serviciului de escortă, pentru perioada 15 martie 2000-04 iulie 2000, și pentru
perioada 30 octombrie 2015-30 martie 2022.
38.2. A mai susținut că, la caz, instanța de apel a confundat activitatea
militarilor dintr-o instituție penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr.
300/2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr.
1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 care
garantează expres acordarea înlesnirilor respective cu activitatea militarilor în
cadrul Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție
care nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr.
320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care la rândul
său nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o
lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul izolatorului de
detenție provizorie.
9
38.3. În concluzie, a menționat faptul că instanța de apel nu a elucidat pe
deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, a aplicat
eronat normele de drept material și prin urmare solicităm instanței de recurs
admiterea cererii de recurs în sensul formulat, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă ca neîntemeiat.
La 17 august 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei terestre
cât și prin intermediul poștei electronice, pentru notificare în adresa intimatului
și reprezentantului acestuia, copia cererii de recurs depusă de Casa Națională
de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție și extrasul din
poșta electronică anexate la materialele dosarului (f.d.154/155).
La 23 august 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.156),
avocatul Constantin Cojocari, acționând în interesele lui Andrei Glodin a depus
referință la cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale,
împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat respingerea recursului cu menținerea în vigoare a deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond, ca fiind legale și întemeiate (f.d.157/162).
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023), reglementează că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței
de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.”
Din materialele cauzei, rezultă că, Curtea de Apel Chișinău, a pronunțat
decizia contestată la 27 iunie 2023 (f.d.119), iar dispozitivul deciziei a fost
notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei
electronice la data de 29 iunie 2023, ora 13:17, fapt confirmat prin extrasul din
poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.140).
Decizia motivată din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale, la fel, prin intermediul poștei
electronice la data de 05 iulie 2023, ora 11:20, fapt confirmat prin extrasul din
poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d, 141).
La 13 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d.147), Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus cererea de recurs, împotriva deciziei
din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 148/149).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
10
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023),
a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,
inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul
administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși,
art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași
considerente de deduc și din interpretarea art.195 din Codul administrativ în
coroborare cu prevederile art.3 alin. (3) din Codul de procedură civilă către
stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară
conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător
prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea
procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile
procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori
stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.
În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la
examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului
administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevedea următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ (în redacția
în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează
din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se
declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile
enumerate la literele a)-f).
11
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma
„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și
în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile
de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de
consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în
completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument
rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.
(2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului).
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului
și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în
asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
12
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața
instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea cauza Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale, or, redarea circumstanțelor de fapt și de drept
în recurs nu poate constituit temei de admisibilitate.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
13