3ra-361/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-361/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de către Casa Națională
de Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de către Ana Cojocari împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, terț
Societatea cu Răspundere Limitată „Soldi” cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-361/24
NR. PIGD 2-22974246-01-3ra-23042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. Gr. Cazacu)
Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc)
12 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 26 mai 2022 Ana Cojocari a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Râșcani, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Soldi”
cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil.
În argumentarea acțiunii reclamanta a indicat că la 15 martie 2022 a
depus în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casei Teritoriale
Chișinău, Râșcani, cererea nr. 92/2022/3828 împreună cu certificatul de
naștere al copilului, cât și carnetul de muncă în original (atât cel de tip vechi
cu nr. 1024527, cât și cel de tip nou cu nr. AA 0530032), pentru acordarea
pensiei anticipată pentru carieră lungă. Iar peste câteva zile după depunerea
cererii au fost aduse și extrasele ordinelor prin care s-a acordat concediul de
maternitate (care a început din data de 19 iunie 1992), cât și extrasul actului
ce conține informația despre concediile medicale. Extrasele acestor acte
acum se află la Casa Naționale de Asigurări Sociale, Casa Teritorială
Chișinău, Râșcani. Ulterior nu a fost anunțată despre necesitatea prezentării
unor acte suplimentare. Însă, la 12 aprilie 2022 de către Casa Națională de
Asigurări Sociale, Casa Teritorială Chișinău, Râșcani, a fost emisă decizia
nr.92/2022/41314 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, din motiv
că nu a fost realizat un stagiu necesar de 35,6 ani, „având doar 31,7 ani”.
Reclamanta a explicat că, la 18 aprilie 2022, a recepționat prin
scrisoare recomandată decizia nr.92/2022/41314. Iar, la 19 aprilie 2022,
carnetul de muncă a fost retras de la Casa Națională de Asigurări Sociale,
Casa Teritorială Chișinău, Râșcani, pentru a clarifica anumite momente.
Întrucât, în decizia nr.92/2022/41314 se regăsește istoria asiguratului, care a
fost calculată greșit, deoarece: nu s-a luat în calcul perioada de asigurare din
data de 28 iunie 1994 până la data de 24 mai 1995 (10 luni și 28 de zile). Or,
această perioadă a fost inclusă incorect în termenul concediului de
maternitate, deoarece începând cu data 28 iunie 1994, a fost angajată în
1
postul de ajutor de educator la Grădinița nr.50 din mun. Chișinău și nu mai
beneficia de concediul de maternitate acordat de către compania S.A.
,,Zorile”. Aceste fapte se confirmă prin: înscrisurile din carnetul de muncă
de tip vechi de la paginile nr. 4-5; extrasele ordinelor prin care s-a acordat
concediul de maternitate de către Societatea pe Acțiuni „Zorile”, care se află
acum la Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Teritorială Rîșcani;
extrasul din ordinul nr. 134 c din 07 septembrie 1994 privind concedierea,
emis de către Societatea pe Acțiuni „Zorile”; adeverința nr. 109 din 18 mai
2022 pentru calcularea pensiei în salariu, emisă de Direcția Educație, Tineret
și Sport, sect. Rîșcani, prin care se confirmă venitul salarial din cadrul
Grădiniței nr. 50 din mun. Chișinău începând cu luna iunie a anului 1994 și
finisând cu luna august a anului 1999.
Reclamanta a afirmat că, nu s-a luat în calcul perioada de asigurare în
economia națională din data de 15 iulie 1999 până în data de 14 aprilie 2003
(3 ani și 8 luni), timp în care a fost angajată în calitate de servitoare în
magazinul ,,Cascada Azurie”, Filiala Firmei Comerciale de Producție
,,Soldi” SRL, fapt confirmat prin: înscrisurile din carnetul de muncă de tip
vechi la paginile nr. 8-9; înscrisurile din carnetul de muncă de tip nou de la
paginile nr. 10-11; confirmarea nr.26/1-03/4-21-384/1925 din 17 mai 2022
emisă de Serviciul Fiscal de Stat, prin care se confirmă că s-au obținut
venituri și au fost reținute obligații fiscale în perioada de timp cuprinsă din
data de 15 iulie 1999 până la data de 14 aprilie 2003; prin faptul că unitatea
emitentă a carnetului de muncă de tip nou a fost chiar Filiala Firmei
Comerciale de Producție (FCP) ”Soldi” în data de 10 aprilie 2001, înscris
regăsit chiar pe prima pagină a carnetului de muncă.
În acest context, reclamanta a comunicat că, la 20 aprilie 2022 în
adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casa Teritorială Râșcani, a
depus cerere prealabilă de contestare a actului administrativ, care a fost
înregistrată sub numărul 972, prin care a solicitat anularea deciziei
nr.92/2022/41314 din 12 aprilie 2022 privind respingerea cererii în stabilirea
pensiei, cât și luarea unei decizii corecte în baza cererii nr. 92/2022/3828 din
15 martie 2022. Însă, la 12 mai 2022, prin scrisoare recomandată a
recepționat decizia C-907/22 emisă în data de 10 mai 2022, adică cu
întârziere, deoarece conform art. 167 alin.(3) din Codul administrativ,
autoritatea publică emitentă soluționează cererea prealabilă în termen de 15
zile calendaristice, prin urmare decizia urma să fie emisă cel târziu în data
de 5 mai 2022, luând în considerare faptul că cererea prealabilă a fost depusă
și înregistrată în data de 20 aprilie 2022.
Reclamanta a opinat că, chiar prima frază din decizia C-907/22 e un
fals, și anume prin prezenta, Casa Națională de Asigurări Sociale, cu referire
2
la cererea prealabilă înregistrată în data de 27 aprilie 2022 cu nr. C-907/22.
La fel, și a doua frază din decizia C-907/22 face o referire greșită la art. 152
alin.(1) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de
pensii, deoarece dreptul la pensie anticipată pentru carieră lungă se acordă
persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 3 ani (dar nu
de 5 cum e menționat în decizie) pentru femei mai mare decât cel prevăzut
la art. 42 alin. (1). O altă frază care se regăsește în decizia C-907/22 și
stârnește multe nedumeriri e că la determinarea stagiului de cotizare, nu a
fost luată în calcul, perioada de activitate indicată în carnetul de muncă din
cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Soldi” iulie 1999 - aprilie 2003,
deoarece entitatea „Soldi” a prezentat declarațiile REV-5, însă calculul
salariului lipsește.
A susținut că, carnetul de muncă până la aprobarea Regulamentului
privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a
stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor nr. 165 din 21 martie 2017,
constituia documentul de bază privind activitatea de muncă a salariaților pe
teritoriul Republicii Moldova și toate înscrierile referitoare la angajare,
transfer, stimulări și recompense se efectuau în corespundere cu ordinele
(dispozițiile, deciziile, hotărârile) angajatorului. Or, salariatul, conform art.
1 din Codul muncii, e o persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o
muncă conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită
funcție, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă.
Prin urmare, e imposibil să lipsească calculul salariului, în timp ce
înscrisurile în carnetul de muncă sunt prezente. Astfel, și în decizia C-907/22
nu s-a luat în calcul perioada de asigurare în economia națională din data de
15 iulie 1999 până în data de 14 aprilie 2003, timp în care era angajată în
calitate de servitoare în magazinul „Cascada Azurie”, filiala Firmei
Comerciale de Producție ,,Soldi” Societate cu Răspundere Limitată, care la
moment magazinul e dizolvat. Or, conform prevederilor pct. 59 din
Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de
confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor nr. 165 din 21
martie 2017, la dorința solicitantului de pensie, lunile cu un număr incomplet
de zile lucrate în legătură cu încadrarea în serviciu sau concediere pot fi
considerate luni complete de lucru.
În legătură cu acest fapt, reclamanta a precizat că, a fost angajată în
data de 28 iunie 1994 în postul de ajutor de educator la Grădinița nr.50 prin
ordinul nr.95 din 28 iunie 1994 (pagina 4 din Carnetul de muncă de tip vechi
Nr.1024527). Or, conform pct. 64 din Regulamentul privind modalitatea de
calculare a pensiilor și modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare
pentru stabilirea pensiilor nr. 165 din 21 martie 2017 stagiul de cotizare se
3
exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru care sau plătit
contribuții în mărimile stabilite în Legea privind sistemul public de asigurări
sociale și împărțirea acestor sume la 12. Rezultatul obținut se rotunjește până
la o unitate după virgulă. Astfel, stagiul de cotizare de iure până în data de
28 februarie 2022 ar trebui să constituie 36,3 ani. Calculele finale țin de
competența Casei Naționale de Asigurări Sociale, Casa Teritorială Chișinău,
Rîșcani, și au fost făcute doar pentru a arăta stagiul real de cotizare.
Totodată reclamanta specificat că, la 16 mai 2022, a depus o cerere la
Oficiul Fiscal Rîșcani, prin care a solicitat informația cu privire la impozitul
achitat din veniturile salariale din perioadele cuprinse între data de 28 iunie
1994-01 septembrie 1999, când a fost angajată la Grădinița nr.50 din mun.
Chișinău; și 15 iulie 1999 – 14 aprilie 2003, când a fost angajată la magazinul
„Cascada Azurie”, Filiala Firmei Comerciale de Producție „Soldi” SRL,
mun. Chișinău. Tot, în aceiași zi, a mai depus și o cerere la Direcția Educație,
Tineret și Sport, sect. Rîșcani, prin care a solicitat să i se ofere informația cu
privire la certificatele salariale din perioada cuprinsă între data de 28 iunie
1994 – 01 septembrie 1999, când a fost angajată la Grădinița nr.50 din mun.
Chișinău, iar la 18 mai 2022 a obținut extrasul din ordinul nr. 134 c din 07
septembrie 1994, prin care s-a acceptat demisia sa, din funcția de rihtuitor
încălțăminte în cadrul companiei S.A „Zorile”, în temeiul cererii personale,
cu începere din data de 06 septembrie 1994.
Reclamanta a relatat că, tot la 18 mai 2022, i-a fost oferită adeverința
nr.109 din 18 mai 2022 pentru calcularea pensiei în salariu, emisă de Direcția
Educație, Tineret și Sport, sect. Rîșcani. Prin această adeverință se confirmă
venitul salarial al său din cadrul Grădiniței nr. 50 din mun. Chișinău începând
cu luna iunie a anului 1994 și finisând cu luna august a anului 1999. Prin
urmare, acest act confirmă că stagiul de cotizare a perioadei de activitate 28
iunie 1994- 24 mai 1995 (10 luni și 28 de zile) a fost omis neîntemeiat și
ilegal de către Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Teritorială
Chișinău, Rîșcani.
Prin urmare, reclamanta a opinat că, conform deciziei nr. C-907/22
doar prezentarea acestui act era necesară pentru includerea stagiului de
cotizare a perioadei de activitate 28 iunie 1994 – 24 mai 1995, iar despre
necesitatea acestuia a fost anunțată doar după ce procedura prealabilă a luat
sfârșit.
La fel, reclamanta a notat că, la 18 mai 2022, a obținut și confirmarea
nr.26/1 -03/4-21-384/1925 din 17 mai 2022 emisă de Serviciul Fiscal de Stat.
Prin acest act se confirmă că conform datelor din Sistemul Informațional al
Serviciului Fiscal de Stat, a obținut venituri și i-au fost reținute obligații
4
fiscale din venitul obținut în perioada anilor 1998-2003. Or, Serviciul Fiscal
de Stat deține asemenea date doar începând cu anul 1998.
Astfel, reclamanta a indicat că, această confirmare incontestabil
certifică faptul că nu s-a luat în calcul perioada de asigurare în economia
națională din data de 15 iulie 1999 până în data de 14 aprilie 2003 (3 ani și 8
luni), de către Casa Națională de Asigurări Sociale, Casa Teritorială
Chișinău, Rîșcani, cât și faptul că a fost angajată legal, a achitat toate taxele
necesare la bugetul public național și nu înregistrează restanță față de bugetul
public național. Or, Casa Teritorială Chișinău, Râșcani, prin deciziile sale a
omis calculul unei perioade de asigurare în economia națională de 4 ani, 6
luni și 28 de zile. Prin urmare, deciziile Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
de refuz în stabilirea pensiei anticipată pentru carieră lungă sunt ilegale și
neîntemeiate, care încalcă dreptul la o viață decentă și la o pensie
corespunzătoare. Or, art. 46 și 47 din Constituție, prevede că, dreptul la
proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sunt garantate. Pct.14
din hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011, stabilește
că, din perspectiva art. l al Protocolului nr. l la CEDO și a jurisprudenței
CtEDO referitoare la acest subiect, drepturile care decurg din contribuțiile
de asigurări sociale, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi
patrimoniale, care intră sub protecția art.l din Protocolul nr. l CEDO (dreptul
la proprietate). Conform pct. 71 din hotărârea Curții Constituționale nr. 19
din 19 iulie 2016, Curtea subliniază că dreptul la pensie (tratat ca un drept
de proprietate în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO) nu poate fi privit
doar ca un drept subiectiv civil, ci, în primul rând, acesta face parte din
domeniul raporturilor de protecție socială, și prin natura lor social-juridică
primară, pensiile sunt sursa principală și permanentă de subzistență a
pensionarilor. Conform art. 15² alin.(1) din Legea nr.156 din 14.10.1998
privind sistemul public de pensii, dreptul la pensie anticipată pentru carieră
lungă se acordă persoanelor care au realizat un stagiu contributiv de cotizare
cu 5 ani pentru bărbați și cu 3 ani pentru femei mai mare decât cel prevăzut
la art. 42 alin. (1).
În concluzie, reclamanta a susținut că, dreptul la pensie anticipată
pentru carieră lungă se acordă solicitanților indiferent de vârstă, cu condiția
confirmării unui stagiu contributiv de cotizare, care în cazul femeilor până
în data de 30 iunie 2022 constituie 35,5 ani.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 1 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Ana
Cojocari.
5
Instanța de fond a apreciat ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către
Cojocari Ana, din motiv că ultima nu a confirmat stagiul necesar de cotizare
de 35,5 ani pentru stabilirea pensiei anticipate pentru carieră lungă în
condițiile art. 152 al Legii nr. 156/1998, astfel stagiul confirmat fiind de 31,7
ani. Iar conform informației din extrasul din cont, Societatea cu Răspundere
Limitată „Soldi” nu a prezentat informația referitor la calculul salariului
reclamantei pentru perioada iulie 1999- aprilie 2003, motiv din care această
perioadă nu poate fi inclusă la calculul stagiului de cotizare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 8 decembrie 2022 Ana Cojocari a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 1 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
solicitînd admiterea acesteia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond
cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
casată integral hotărârea din 1 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea depusă
de către Ana Cojocari. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale sectorul Râșcani nr. 92/2022/41314 din 12 aprilie 2022 „privind
respingerea cererii în stabilirea pensiei”, precum și răspunsul Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. C-907/22 din 10 mai 2022, emis la cererea
prealabilă și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească
Anei Cojocari pensia anticipată pentru carieră lungă în baza cererii nr.
92/2022/3828 din 15 martie 2022.
Pentru a decide astfel, instanța de apel contrar celor stabilite de prima
instanță a constatat, că la 15 martie 2022, când reclamanta Ana Cojocari s-a
adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Rîșcani cu cerere
prin care a solicitat stabilirea pensiei anticipate pentru carieră lungă în
condițiile art. 152 al Legii nr. 156/1998, stagiul complet de cotizare pentru
femei era de 32 ani 6 luni până la data de 1 iulie 2022. Însă, în decizia Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Râșcani nr. 92/2022/41314 din 12
aprilie 2022, nu s-a inclus perioada de asigurare:
- 15 iulie 1999 până în data de 14 aprilie 2003 (3 ani și 8 luni), timp în care
Cojocari Ana era angajată în calitate de servitoare în magazinul ,,Cascada
Azurie”, Filiala Firmei Comerciale de Producție ,,Soldi” Societatea cu
Răspundere Limitată, fapt confirmat prin: înscrisurile din carnetul de muncă
de tip vechi (f.d.16); înscrisurile din carnetul de muncă de tip nou (f.d.19);
confirmarea nr.26/1-03/4-21-384/1925 din 17 mai 2022 eliberată de
Serviciul Fiscal de Stat, prin care se confirmă că s-a obținut venituri și au
fost reținute obligații fiscale în perioada de timp cuprinsă din data de 15 iulie
6
1999 până în data de 14 aprilie 2003 (f.d.32); prin faptul că unitatea emitentă
a carnetului de muncă de tip nou a fost chiar Filiala Firmei Comerciale de
Producție (FCP) ”Soldi” în data de 10 aprilie 2001, înscris regăsit chiar pe
prima pagină a carnetului de muncă (f.d.17).
- 28 iunie 1994 până în data de 24 mai 1995 (10 luni și 28 zile)- timp în
care Cojocari Ana era angajată în calitate de educător la Grădinița nr. 50 din
mun. Chișinău, fapt confirmat prin: însrisurile din Carnetul de muncă de tip
vechi (f.d.14) precum și Adeverința nr. 109 din 18 mai 2022 pentru
calcularea pensiei în salariu, emisă de Direcția Educație, tineret și Sport
sectorul Râșcani, prin care se confirmă venitul salarial al Anei Cojocari din
cadrul Grădiniței nr. 50 din mun. Chișinău, începând cu luna iunie a anului
1994 și finisând cu luna august a anului 1999 (f.d.31-31 verso).
- 15 iulie 1999 până în data de 14 aprilie 2003 (3 ani și 8 luni)- timp în care
Cojocari Ana era angajată în calitate de servitoare în magazinul ,,Cascada
Aurie” filiala Firmei Comerciale de Producție ,,Soldi” Societate cu
Răspundere Limitată, fapt dovedit prin: confirmarea nr. 26/1-03/4-21-
384/1925 din 17 mai 2022 eliberată de Serviciul Fiscal de Stat, prin care se
confirmă că s-au obținut venituri și au fost reținute obligații fiscale în
perioada de timp cuprinsă din data de 15 iulie 1999 până în data de 14 aprilie
2003 (f.d.32), înscrisurile din Carnetul de muncă de tip vechi cât și de tip
nou (f.d.16, 19), precum și faptul că unitatea emitentă a carnetului de muncă
de tip nou a fost chiar Filiala Firmei Comerciale de producție (FCP)- ,,Soldi”,
în data de 10 aprilie 2001, înscris regăsit chiar pe prima pagină a carnetului
de muncă (f.d.17).
În acest context, instanța de apel a constatat că, contrar argumentelor
pârâtei, actele prezentate de Cojocari Ana permit stabilirea pensiei anticipate
pentru carieră lungă.
Curtea de Apel Chisinău a apreciat ca neîntemeiat argumentul Casei
Naționale de Asigurări Sociale, susținut de către instanța de fond precum că
Cojocari Ana nu confirmă stagiul necesar de cotizare de 35,5 ani, iar la
determinarea stagiului de cotizare, nu a fost luată în calcul perioada de
activitate indicată în carnetul de muncă din cadrul Societății cu Răspundere
Limitată „Soldi” iulie 1999 – aprilie 2003, deoarece entitatea „Soldi” a
prezentat declarațiile REV-5, însă calculul salariului lipsește.
Instanța de apel a menționat că întrucât, carnetul de muncă până la
aprobarea Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și
modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor
nr. 165 din 21 martie 2017 constituia documentul de bază privind activitatea
de muncă a salariaților pe teritoriul Republicii Moldova și toate înscrierile
referitoare la angajare, transfer, stimulări și recompense se efectuau în
corespundere cu ordinele (dispozițiile, deciziile, hotărârile) angajatorului, iar
7
astfel, este imposibil să lipsească calculul salariului, în timp ce înscrisurile
în carnetul de muncă sunt prezente.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin
intermediul poștei electronice, a depus recurs nemotivat, iar la 4 februarie
2024 a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 25 octombrie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea
integrală a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond.
În motivarea recursului s-a indicat că în stagiul de cotizare al intimatei
nu a fost inclusă în calcul perioada de activitate indicată în carnetul de muncă
din cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Soldi” iulie 1999 – aprilie
2003, deoarece entitatea „Soldi” a prezentat declarațiile REV-5, însă calculul
salariului intimatei lipsește, astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale nu
cunoaște care ar fi salariul intimatei pentru perioada respectivă, pentru a fi
inclus în calcul pensiei. Respectiv, conform datelor din contul personal de
asigurări sociale ale persoanelor asigurate, nu se confirmă activitatea și
venitul asigurat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
8
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că,
”recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia instanței de apel a
fost pronunțată la data de 25 octombrie 2023. Astfel, recursul depus la data
de 10 noiembrie 2023 este în termen.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
9
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în prima instanță, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla
trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
10
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 230 și art. 246
alin.(2) lit. h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
11