3ra-361/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile accelerării judecării cauzei
3ra-361/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-361/24
2-22974246-01-3ra-23042024
Î N C H E I E R E
04 iulie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
judecători Ghenadie Eremciuc
Lilia Roic-Botezatu
examinând cererea depusă de Ana Cojocari privind accelerarea procedurii de
judecare a cauzei în ordine de recurs,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Ana Cojocari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale și
Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, terț Societatea cu Răspundere
Limitată „Soldi” cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil,
c o n s t a t ă:
La 26 mai 2022 Ana Cojocari a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Râșcani, terț Societatea cu Răspundere Limitată „Soldi” cu privire la anularea
actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
Prin hotărârea din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a
fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Ana Cojocari.
La 08 decembrie 2022 Ana Cojocari a depus cerere de apel împotriva hotărârii
din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitînd admiterea
acesteia, casarea integrală a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri
de admitere a acțiunii.
Prin decizia din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost casată
integral hotărârea din 01 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și
s-a emis o nouă decizie prin care s-a admis acțiunea depusă de către Ana Cojocari.
S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Râșcani nr.
92/2022/41314 din 12 aprilie 2022 „privind respingerea cererii în stabilirea pensiei”,
precum și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-907/22 din 10 mai
2022, emis la cererea prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-
i stabilească Anei Cojocari pensia anticipată pentru carieră lungă în baza cererii nr.
92/2022/3828 din 15 martie 2022.
La 10 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul
poștei electronice, a depus recurs nemotivat, iar la 04 februarie 2024 a prezentat
motivarea recursului împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel
1
cu menținerea hotărârii instanței de fond.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la 23 aprilie 2024, cauza nr. 3ra-361/24
(2-22974246-01-3ra-23042024) a fost repartizată automat, prin intermediul
Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului raportor, Diana
Stănilă.
Examinarea admisibilității recursului a fost fixată pentru data de 27 noiembrie
2024.
La 26 iunie 2024, Ana Cojocari a depus cerere, prin care a solicitat accelerarea
procedurii de examinare a admisibilității recursului depus de către Casa Națională
de Asigurări Sociale.
În argumentarea cererii a indicat că dreptul la un proces echitabil și într-un
termen rezonabil este garantat de Constituție și Convenția Europeană a Drepturilor
Omului. La caz amânarea examinării recursului până la 27 noiembrie 2024
constituie o încălcare a acestui drept fundamental, având în vedere perioada extinsă
de timp.
Ana Cojocari a menționat că, anterior Curtea de Apel Chișinău a recunoscut
pericolul încălcării termenilor rezonabili în acest dosar, motiv pentru care a admis
două încheieri favorabile pe 06 iunie 2023 și 05 septembrie 2023, demonstrând
astfel necesitatea urgentă de a asigura un proces echitabil.
A precizat că deși înțelege dificultățile organizaționale și volumul mare de
muncă al Curții Supreme de Justiție, aceste probleme administrative nu trebuie să
afecteze drepturile fundamentale ale justițiabililor. Este esențial ca problemele
interne, precum și numărul incomplet de judecători și demisiile recente să nu
influențeze capacitatea Curții de a oferi o soluționare rapidă și eficientă a cauzelor.
Problemele de organizare internă și agenda încărcată a instanței nu pot constitui
motive valide pentru respingerea cererilor de accelerare a procedurii. În acest sens,
instanțele ar trebui să găsească soluții adecvate pentru gestionarea volumului de
muncă fără a compromite drepturile justițiabililor.
A susținut că legislația procesual civilă și administrativă nu impune o perioadă
de așteptare între încheieri pentru a solicita repetat printr-o nouă cerere accelerarea
procedurii de examinare a cauzei în ordine de recurs. Astfel, solicită ca această
cerere să fie reevaluată în baza argumentelor prezentate.
Studiind cererea depusă de Ana Cojocari privind accelerarea procedurii de
judecare a cauzei în ordine de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în
contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.
Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu
excepția art. 169-171.
În corespundere cu art. 192 alin. (1) din Codul de procedură civilă, cauzele
civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a
termenului rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la
proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța
procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a
cauzei se asigură de către instanță.
Conform art. 192 alin. (11) și (12) din Codul de procedură civilă, în situația în
2
care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului
rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în fond
o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei.
Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de
către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează
cauza. Instanța decide asupra cererii de la alin. (11) printr-o încheiere motivată, prin
care fie obligă instanța care judecă cauza în fond să întreprindă un act procesual,
stabilind, după caz, un anumit termen pentru accelerarea procedurii, fie respinge
cererea. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.
Articolul 110 din Codul de procedură civilă, reglementează că, termen de
procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul
căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie
un ansamblu de acte.
Reieșind din prevederile art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele
de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.
Inițial, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, potrivit
informației generate de Programul Internat de Gestionare a Dosarelor, la momentul
actual în examinare în procedura judecătorului Diana Stănilă se află, în total, 674
dosare.
Pe lângă aspectul că faptul dat atestă un volum de lucru impunător al
judecătorului-raportor și al completului de judecată în ansamblu, determinat de
numărul mare de dosare aflate în procedură și de complexitatea acestora, Completul
de judecată reține că printre dosarele repartizate există și cauze care, potrivit
exigențelor legale, urmează a fi examinate de urgență și în mod prioritar.
Mai mult, conform ordinului nr. 204-c din 26 iunie 2024 a Președintelui
interimar al Curții Supreme de Justiție, judecătorul raportor Diana Stănilă în
perioada 15 iulie 2024 – 24 august 2024, se va afla în concediul anual de odihnă.
Astfel, conform disponibilității agendei judecătorului-raportor, cauza a fost
fixată spre examinare în ordine de recurs pentru data de 27 noiembrie 2024, ora
09:00, informație care se conține inclusiv și pe pagina oficială web a Curții Supreme
de Justiție, www.csj.md, la compartimentul „Agenda ședințelor de judecată”.
Luând în considerare circumstanțele stabilite în coroborare cu prevederile
legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că, la
caz, ședința pentru examinarea admisibilității recursului declarat de Casa Națională
de Asigurări Sociale, împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, a fost stabilită în cel mai proxim termen, ținând cont de sarcina de lucru și
agenda judecătorilor ce fac parte din completul de judecată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că despre acest
fapt s-a indicat anterior și în încheierile din 06 iunie 2024 și 20 iunie 2024 a Curții
Supreme de Justiție, prin care au fost respinse cererile Anei Cojocari cu privire la
accelerarea procedurii de judecare a cauzei în ordine de recurs, la momentul actual
situația fiind neschimbată.
Aici, relevant de menționat este că înaintarea cererilor repetate nejustificate
pot constitui un abuz de procedură prin faptul că pot duce la întârzieri și la
3
supraîncărcarea sistemului judiciar.
Or, în speță, Ana Cojocari pe de o parte susține că înțelege dificultățile
organizaționale și volumul mare de muncă al Curții Supreme de Justiție, iar pe de
altă parte depune cereri repetate cu privire la accelerarea procedurii de judecare a
cauzei în ordine de recurs, care nu aduc elemente noi sau semnificative, dar care
contribuie la încărcarea sarcinii de lucru a instanței.
În conformitate cu art. 27 din Codul administrativ, în cazul în care prezentul
cod sau alte legi speciale nu impun un anumit termen, autoritățile publice și
instanțele de judecată competente trebuie să acționeze într-un termen rezonabil.
La caz, se precizează că, la examinarea admisibilității cererii de recurs depusă
de Casa Națională de Asigurări Sociale nu există pericolul de încălcare a termenului
rezonabil, iar conduita instanței judecătorești este în corespundere cu esența
principiului de examinare în termen rezonabil.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține din
jurisprudența constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului - obligația
pozitivă a instanțelor judecătorești de a întreprinde toate măsurile adecvate pentru ca
procesul civil să se desfășoare în cadrul termenului rezonabil impus de dispozițiile
art. 6 paragraful 1 din CEDO, obligație ce este realizată.
Din considerentele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de Ana Cojocari privind
accelerarea procedurii de judecare a cauzei în ordine de recurs.
În conformitate cu art. 195, 230 din Codul administrativ, art. 192, 269-270 din
Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se respinge cererea privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei în
ordine de recurs depusă de Ana Cojocari, în cauza de contencios administrativ
intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ana Cojocari împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale și Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Râșcani, terț
Societatea cu Răspundere Limitată „Soldi” cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
judecători Ghenadie Eremciuc
Lilia Roic-Botezatu
4