3r-10/25 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.
- Temei legal
- admiterea recursului este determinata de neverificarea de catre instanta de apel a unor circumstante importante care pot avea ca efect intentarea procedurii de apel.
3r-10/25 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
Cotună Irina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii
Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 13 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani din considerentul că motivarea apelului nu a fost
prezentată în termenul legal,
(Dosarul nr.3r-10/25
NR. PIGD 2-23070746-01-3r-17012025)
Admiterea recursului este determinată de neverificarea de către instanța de apel a unor
circumstanțe importante care pot avea ca efect intentarea procedurii de apel.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Chisilița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, Gr, Dașchevici, A. Bostan)
28 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Diana Stănilă
Ion Malanciuc, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 mai 2023, Cotună Irina s-a adresat cu cerere de chemare
în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea parțială a deciziei
nr.xxxxx din 20 februarie 2023 emisă de CNAS cu privire la stabilirea
indemnizației lunare pentru creșterea copilului pentru perioada de 24 de luni,
în partea neincluderii în calculul venitului asigurat mediu lunar a venitului
asigurat realizat de către Cotună Irina în luna iulie 2022 în mărime de xxxxx
de lei, cu includerea în calculul venitului asigurat mediu lunar a venitului
asigurat realizat în 12/2020 în mărime de xxxxx de lei; anularea răspunsului
CNAS nr.xxxxx din 10 mai 2023 prin care s-a respins cererea prealabilă
formulată de Cotună Irina împotriva deciziei nr.xxxxx din 20 februarie 2023
a Casei Naționale de Asigurări Sociale; obligarea CNAS să emită în privința
sa ca persoană asigurată a unui act administrativ individual favorabil
(decizie) privind stabilirea indemnizației lunare pentru creșterea copilului
pentru perioada de 2 ani/24 luni, cu includerea în calculul venitului asigurat
mediu lunar a venitului asigurat realizat de către reclamantă în iulie 2022
(07/2022) în mărime de xxxxx de lei; obligarea CNAS să-i achite toate plățile
restante survenite ca urmare a neincluderii în calculul venitului asigurat
mediu lunar a venitului asigurat realizat de către reclamantă în iulie 2022
(07/2022) în mărime de xxxxx de lei;
Prin hotărârea din 13 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani s-a admis acțiunea depusă de Irina Cotună. S-a anulat decizia
nr.xxxxx din 20 februarie 2023 privind stabilirea indemnizației lunare pentru
creșterea copilului pentru perioada de 24 luni, în partea neincluderii în
calculul venitului asigurat mediu lunar a venitului asigurat realizat de Cotună
Irina în luna iulie 2022, în mărime de xxxxx de lei cu includerea în calculul
venitului asigurat mediu lunar a venitului asigurat realizat în 12/2020 în
mărime de xxxxx de lei și decizia nr.xxxxxx din 10 mai 2023 emise de Casa
Națională de Asigurări Sociale. S-a obligat Casa Națională de Asigurări
Sociale să emită decizie privind stabilirea indemnizației lunare pentru
1
creșterea copilului pentru perioada de 2 ani/24 luni, cu includerea în calculul
venitului asigurat mediu lunar a venitului asigurat realizat de Irina Cotună în
iulie 2022 în mărime de xxxxx de lei, cu recalcularea și achitarea plăților
restante survenite ca urmare a neîncluderii în calculul venitului asigurat
mediu lunar a venitului asigurat realizat de Irina Cotună în iulie 2022, în
mărime de xxxxx de lei.
La 25 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii
primei instanțe, solicitând casarea hotărârii din 13 iunie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani și emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii
depuse de Irina Cotună. Totodată, apelanta a menționat că motivarea apelului
o va prezenta după ce va lua cunoștință cu hotărârea integrală a primei
instanțe.
Prin încheierea din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
s-a declarat inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ din considerentul că
apelanta nu a depus motivarea apelului în interiorul termenului prevăzut la
art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
La 19 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice,
Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva încheierii din
10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii
instanței de apel, cu adoptarea unei încheieri noi, prin care să fie primit în
procedură apelul său.
În susținerea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a
invocat că soluția instanței de apel de declarare a apelului său inadmisibil
este greșită, deoarece încă la data de 26 noiembrie 2024, la adresa
electronică a Curții de Apel Chișinău (cac@justice.md), cu respectarea
termenului prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ, a depus
apelul motivat. Mai mult ca atât, la 27 noiembrie 2024 Curtea de Apel
Chișinău i-a comunicat că cauza intentată la acțiunea Cotună Irina
împotriva CNAS nu se regăsește ca înregistrată pe rolul Curții, în
Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, iar apelul CNAS a fost
expediată la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani pentru a fi cusut la dosar.
Recurenta consideră că s-a conformat prevederilor art.232
alin.(2) din Codul administrativ, prezentând instanței de apel cererea de
apel motivată în interiorul termenului legal.
2
La 17 ianuarie 2025, Curtea Supremă de Justiție, întru
respectarea dreptului părților la un proces echitabil, a expediat pentru
cunoștință în adresa intimatei Cotună Irina copia recursului depus de
CNAS, cu înștiințarea despre prezentarea obligatorie a referinței (f.d.112),
cu toate acestea ultima nu și-a realizat acest drept procedural și nu a depus
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În conformitate cu art.241 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs,
separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Potrivit art.242 din Codul administrativ:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de
judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea
încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva
încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să
soluționeze recursul.”
Conform art.243 alin.(2) din Codul administrativ:
„(2) Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor
judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă
poate cita participanții la proces.”
Articolul 243 alin.(1) lit.c) din Codul administrativ:
„(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una
dintre următoarele decizii: c) anulează încheierea și adoptă o nouă încheiere.”
Conform art.231 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Hotărârile judecătoriilor adoptate în contenciosul administrativ pot fi
contestate cu apel.”
Potrivit art.232 alin.(1) și (2) din Codul administrativ:
„(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în
termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește
un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite
neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de
apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de
la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea
apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
În conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul
administrativ:
„(2) Apelul se declară inadmisibil în special când: motivarea apelului nu a fost
depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.232 alin.(2).”
Din prevederile art.195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului
de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă:
3
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane
legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori
să încheie un ansamblu de acte.”
Conform art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”
Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage
după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede
altfel.”
Reieșind din prevederile art.33 din Codul administrativ:
„Comunicarea interinstituțională și comunicarea cu participanții sau cu publicul
în cadrul procedurii administrative se face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax,
poștă electronică etc.), acordându-se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare
eficiență, rapiditate și economie de costuri, în special mijloacelor electronice de
comunicație.”
Conform art.223 din Codul administrativ:
„Hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și
numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.”
Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă
se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Articolul 97 alin.(3) din Codul administrativ statuează că:
„(3) Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:
a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării;
b) notificare prin poștă cu act de notificare;
c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată;
d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație
dedicate.”
Potrivit art.1101 alin.(1), (5) din Codul administrativ:
„(1) Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care
urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă
de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă
din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă
adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă
electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia
poștală.
(5) Notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor
mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării
este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată.
Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional
sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.”
Articolul 114 din Codul administrativ statuează că:
„Dacă o notificare a înscrisului, care îndeplinește condițiile de formă, nu poate
fi probată sau dacă înscrisul a ajuns cu încălcarea prevederilor obligatorii de
4
notificare, atunci acesta se consideră notificat din momentul în care într-adevăr a ajuns
la persoana care urma să fie notificată.”
Conform art.47 alin.(1)-(6) din Legea nr.124 din 19 mai 2022
privind identificarea electronică și serviciile de încredere:
„(1) Documentul electronic poate fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor
informaționale și de comunicații electronice și/sau al purtătorilor materiali.
(2) Documentul electronic se expediază într-un mod ce permite păstrarea și
utilizarea acestuia de către destinatar.
(3) În cazul în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră
expediat dacă: a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori
de către un intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în
numele semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul
informațional utilizat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este
adresat în mod corespunzător sau este direcționat în sistemul informațional indicat de
destinatar; c) este redat într-o formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul
informațional indicat de destinatar; d) intră într-un sistem informațional ce nu este
controlat de către semnatar sau de către creatorul sigiliului electronic ori de către
intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul
electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.
(4) În cazul în care semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au
convenit altfel, documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă
acesta: a) intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă
documentele electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o
formă accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv.
(5) Documentul electronic se consideră neexpediat în cazul în care destinatarul
știa sau trebuia să știe că: a) persoana indicată în documentul electronic ca semnatar
nu este semnatarul acestuia; b) semnatarul nu este inițiatorul expedierii documentului
electronic; c) documentul electronic este recepționat de către destinatar cu modificări
sau fără semnătură electronică.
(6) Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă persoana care l-a
recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.”
Articolul 48 alin.(1) din Legea nr.124/2022 privind
identificarea electronică și serviciile de încredere:
„(1) Dacă semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul
documentului electronic nu au convenit altfel, moment al expedierii documentului
electronic se consideră momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu
este controlat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către
intermediarul în circulația electronică a documentelor care expediază documentul
electronic în numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.”
Conform art.24 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1)Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios
administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu
bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Ține de menționat că la 13.06.2024, Parlamentul Republicii
Moldova a adoptat Legea nr.135 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată în Monitorul Oficial al RM nr.271-
274 din 27 iunie 2024, în vigoare din 27 decembrie 2024, au fost operate
modificări la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea
5
judecătorească și la Legea nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la
reorganizarea instanțelor judecătorești.
Potrivit art.III alin.(2) pct.2) din Legea nr.135/2024:
„(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se
redenumește în Curtea de Apel Centru.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS
Cu referire la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Curtea de Apel
Chișinău (în prezent Curtea de Apel Centru) a emis încheierea contestată la
10 decembrie 2024.
Din actele cauzei rezultă că copia încheierii a instanței de apel
a fost expediată la 13 decembrie 2024, la adresa electronică a Casei
Naționale de Asigurări Sociale (secretariat@cnas.gov.md), fapt ce rezultă
din scrisoarea anexată la dosar (f.d.102).
Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus la 19
decembrie 2024 recursul în interiorul termenului legal prevăzut la art.242
din Codul administrativ.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că
în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează
legalitatea încheierii din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a fost declarat
inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii din 13 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din
considerentul că apelanta nu a prezentat motivarea apelului în interiorul
termenului legal prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
Completul de judecată reține că termenele legale sunt termene
prestabilite de către legislator, la caz, de Codul administrativ, reglementate
în mod exhaustiv, conținute și în normele legislației procesual-civile, care
nu pot fi modificate prin voința subiecților relațiilor procesuale.
Pornind de la prevederile legale precitate supra, termenele
procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o
modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a
securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său
nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor
termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este
posibilă.
Din actele cauzei rezult că la 13 iunie 2024, Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani a pronunțat hotărârea (dispozitivul), prin care a
admis integral acțiunea depusă de Cotună Irina împotriva CNAS (f.d. 71).
La 25 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii
6
din 13 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând
casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere
integrală a acțiunii depuse de Cotună Irina. Totodată, apelanta a indicat că
ulterior va prezenta motivarea apelului după ce va lua cunoștință cu
hotărârea integrală a primei instanțe.
Ține de menționat că potrivit informației conținute pe Portalul
Național al Instanțelor de Judecată, la 29 octombrie 2024, Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani a publicat pe pagina sa oficială web
(https://jc.instante.justice.md), la compartimentul „Hotărârile Instanței”,
hotărârea integrală (motivată) din 13 iunie 2024.
Totodată, potrivit lucrărilor dosarului, la 28 octombrie 2024,
ora 11:30, prin intermediul poștei electronice, Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani a notificat la adresa electronică a Casei Naționale de Asigurări
Sociale (secretariat@cnas.gov.md) hotărârea integrală (motivată) din 13
iunie 2024 (f.d.90).
În aceiași zi – 28 octombrie 2024, ora 11:31, Secretariatul
Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, a
confirmat recepționarea hotărârii integrale (motivate) din 13 iunie 2024
emisă de Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (f.d.91).
Cele menționate supra denotă faptul că prima instanță -
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, folosind cel mai eficient și rapid
mijloc de comunicație cum ar fi poșta electronică, și-a îndeplinit
corespunzător obligația pozitivă de notificare a actului judecătoresc
participanților la proces, inclusiv apelantei CNAS, iar termenul de 30 de
zile prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ pentru prezentarea
motivării apelului, a început să curgă din 29 octombrie 2024, ziua imediat
următoare de la data notificării, la poșta electronică a CNAS, a hotărârii
integrale a primei instanțe, și care a expirat la data de 27 noiembrie 2024
(miercuri) inclusiv.
Drept urmare, prin încheierea din 10 decembrie 2024, în
temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, Curtea de Apel
Chișinău (în prezent Curtea de Apel Centru) a concluzionat de a declara
inadmisibil apelul depus de Casa Națională de Asigură Sociale din motiv
că apelanta în termenul legal (30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate – 28.10.2024) prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ,
care a expirat la data de 27 noiembrie 2024, nu a depus motivarea apelului.
Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele
recursului și cadrul legal aplicabil speței, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră pripită soluția instanței de apel de declarare
ca inadmisibilă a cererii de apel depusă de Casa Națională de Asigurări
Sociale, fără a verifica dacă întradevăr apelanta/recurentă în termenul-
limită (până la 27 noiembrie 2024) a prezentat apelul motivat, în contextul
în care ultima în cererea de recurs ferm pretinde că s-a conformat
7
prevederilor legale, depunând încă la data de 26 noiembrie 2024, la adresa
electronică a Curții de Apel Chișinău (în prezent Curtea de Apel Centru)
(cac@justice.md), apelul motivat, precum și că la 27 noiembrie 2024
instanța de apel i-a comunicat că prezenta cauză nu se regăsește ca fiind
înregistrată pe rolul Curții, în Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor
(PIGD), iar apelul său a fost expediat la Judecătoria Chișinău, sediul
Râșcani pentru a fi anexat (cusut) la dosar.
Completul de judecată subliniază că la materialele dosarului
(până la emiterea încheierii contestate și ulterior emiterii acesteia), cât și la
cererea de recurs a Casei Naționale de Asigurări Sociale, nu se regăsește
apelul motivat al ultimei și nici dovada de expediere a respectivului act prin
mijloacele electronice de comunicație (e-mail), deși în recurs la rubrica
„Anexe”, recurenta a specificat că atașează respectivele înscrisuri, care însă
lipsesc.
Cu toate acestea, pentru a nu da dovadă de un formalism prea
excesiv din partea instanței judecătorești și întru elucidarea aspectelor sus-
nominalizate invocate de recurenta CNAS, precum și a nu aduce atingere
nejustificată dreptului de acces la justiție, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră oportun și necesar de a admite recursul Casei
Naționale de Asigurări Sociale, de a anula încheierea din 10 decembrie
2024 a Curții de Apel Chișinău și de a adopta o încheiere nouă, prin care
cauza să fie trimisă în instanța de apel, în același complet de judecată, la
etapa depunerii cererii de apel.
Adoptarea soluției în sensul dat se impune, având în vedere
necesitatea verificării de către Curtea de Apel Centru a circumstanțelor
menționate de recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale în cererea de
recurs și anume, dacă cererea de apel motivată într-adevăr a fost depusă de
către ultima la data de 26 noiembrie 2024, la adresa electronică a Curții de
Apel Chișinău (în prezent Curtea de Apel Centru) (cac@justice.md),
precum și dacă apelul motivat a fost expediat la Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani pentru a fi cusut la dosar.
În conformitate cu art.243 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul
administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova.
Anulează încheierea din 10 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
Cotună Irina împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii
Moldova cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil
și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, cu trimiterea
8
cauzei la Curtea de Apel Centru, în același complet de judecată, la etapa
depunerii cererii de apel.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9