3ra-185/25 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil

3ra-185/25 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în

judecată depusă de Valeriu Popînin împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova, cu privire la anularea actului administrativ

individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 01 octombrie 2024 Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 08 aprilie 2024 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

(Dosarul nr. 3ra-185/25

Nr. PIGD 2-22185534-01-3ra-28032025)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a

deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

23 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale a RM,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actului administrativ individual de respingere a solicitării

și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

organelor afacerilor interne în perioada 12 august 2002 până la 19 august

2022, iar pe parcursul activității a avut perioade cu avantaje, și anume

perioada de la 17 ianuarie 2008-03 martie 2008; de la 21 februarie 2019-19

august 2022, a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a

Comisariatului de Poliție Ungheni.

Inspectoratul de poliție Ungheni cu nr.34/54-12918 din 22 august 2022,

Valeriu Popînin a acumulat vechimea în muncă de 25 ani 05 luni, iar potrivit

art. 13 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 dispune de vechimea

necesară pentru dreptul de pensie fiind de 25 ani începând cu 01 iulie 2020.

Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni în vederea stabilirii și calculării

cuantumului pensiei cu achitarea ei în modul stabilit, însă prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni din 21 noiembrie 2022 i-a fost

respinsă cererea în vederea stabilirii pensiei.

Ungheni din 21 noiembrie 2022, s-a adresat la Casa Națională de Asigurări

Sociale cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei

nr.25/2022/25832 adoptată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni

din 21 noiembrie 2022, cu satisfacerea cerințelor invocate.

examinării cererii prealabilă a emis Decizia nr.P-2374/22 din 09 decembrie

2022, prin care a respins cererea ca neîntemeiată.

Sociale Ungheni și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale a

concluzionat că acestea sunt adoptate contrar prevederilor legii, or, art. 13

din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, prevede expres că: Dreptul la

pensie pentru vechime in serviciu îl au: a) militarii care au îndeplinit serviciul

1

prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri care la 01 iulie 2011 au o vechime in serviciu de cel puțin 20 de

ani și 6 luni. Iar, în fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează,

până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, și anume: anul 2011-

vechimea în serviciu este de 20 ani 6 luni, anul 2012- 21 ani, 2013-21 ani 6

luni, 2014- 22 ani, 2015-22 ani 6 luni, 2016- 23 ani, 2017-23 ani 6 luni, 2018-

24 ani, 2019-24 ani 6 luni, iar în anul 2020- vechimea în serviciu este de 25

ani.

1544/1993, pct.8 din Hotărârea Guvernului nr.78/1994, a solicitat anularea

Deciziei CTAS Ungheni nr.25/2022/25832 din 21 noiembrie 2022, prin care

s-a respins cererea privind stabilirea pensiei; anularea răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr. P-2374 din 09 decembrie 2022, prin care

a fost respinsă cererea prealabilă; obligarea Casei Naționale de Asigurări

Sociale să stabilească pensia și să efectueze achitarea diferenței neachitate a

pensiei, începând cu 20 august 2022, luând în considerare Certificatul

eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni cu nr. 34/54-12918 din 22 august

2022.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani s-a admis acțiunea de contencios administrativ înaintată de Popînin

Valeriu. S-a dispus anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Ungheni nr. 25/2022/25832 din 08 septembrie 2022 privind respingerea

cererii în stabilirea pensiei lui Valeriu Popînin și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. P-2374/22 din 09 decembrie 2022 de soluționare a

cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită

actul administrativ individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea

pensiei pentru vechime în muncă lui Valeriu Popînin în temeiul Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

începând cu 19 august 2022, ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 05

luni și 24 zile. S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în

beneficiul lui Valeriu Popînin, cheltuielile de asistență juridică în mărime de

6 000,00 de lei (f.d.31; 35/43).

Râșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 07 iunie

2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele

cauzei (f.d. 32).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată, împotriva

2

hotărârii din 06 iunie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care

s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin

care, cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.34).

08:54, rezultă că, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin

intermediul poștei electronice, către Casa Națională de Asigurări Sociale,

copia hotărârii motivate din 06 iunie 2023 (f.d.45).

Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea cererii de apel

împotriva hotărârii primei instanțe (f.d. 49/51).

relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 06

iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a

menținut hotărârea din 06 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

(f.d.84; 85/92).

judecătoresc în prezentul litigiu, constituie Decizia nr.25/2022/25832 din 21

noiembrie 2022 emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni

privind respingerea cererii de stabilire a pensiei și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. P-2374/22 din 09 decembrie 2022 de soluționare a

cererii prealabile.

Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și modalitatea de

confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017, art. 2, art. 48, art. 49, art.61

alin.(1) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, art. 68

din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea poliției și

statutul polițistului, art. 6 alin. (1) și (2), art. 16 alin. (2), art. 33 alin. (2) lit.

a) și b), art. 40 din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la

sistemul penitenciar (abrogat prin Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017), art.

11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la

sistemul administrației penitenciare, art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, a conchis că prima instanță corect a ajuns la concluzia despre

temeinicia acțiunii reclamantului.

3

Popînin a activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada 12 august

2002-19 august 2022 (f.d. 13/14, dosar administrativ) și a acumulat o

vechime în muncă de 25 ani 05 luni și 24 zile, fapt ce se atestă prin

certificatul nr.34/53-12918 din 22 august 2022, eliberat de Inspectoratul de

Poliție Ungheni al IGP, din care rezultă că Valeriu Popînin a activat în

funcția de polițist al serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de

Poliție Ungheni al IGP al MAI, de la 17 ianuarie 2008 - 03 martie 2008, și

de la 21 februarie 2019-19 august 2022, perioade care urmează a fi luate în

calcul ca vechime în muncă cu avantaje pentru stabilirea pensiei.

de partea apelantă precum că reclamantul nu poate beneficia de calcularea

vechimii în muncă cu înlesniri, este neîntemeiat, or, la caz, este evident că

intimatul întrunește condițiile necesare expuse în conținutul pct. 8 al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 pentru calcularea vechimii

în muncă cu înlesnirile prevăzute de lit. d).

faptul că Valeriu Popînin nu a activat în subdiviziunile Izolatorului de

detenție provizorie în calitate de funcționar de birou, dar a exercitat funcția

de polițist al serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție

Ungheni al IGP al MAI, fapt ce rezultă din extrasele din ordinele anexate la

dosarul administrativ (f.d. 12, 18, 19 dosar administrativ).

argumentele invocate de prima instanța în actul judecătoresc contestat și

anume faptul că, activitatea în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție

provizorie se circumscriu prevederilor art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994. Sarcinile de bază prioritare ale funcției rezidă

în predarea și primirea persoanelor escortate; asigurarea respectării regulilor

și regimului de către persoanele escortate; curmarea acțiunilor periculoase

sau interzise ale persoanelor reținute și arestate.

normelor de drept enunțate, rezultă că pentru calcularea vechimii în munca

cu înlesnirile solicitate, este necesar ca persoana să întrunească două condiții,

și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune

indicată în pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să

exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și

arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie),

au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două

4

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct.8

lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Iar, faptul că

în virtutea legislației în vigoare, sistemul penitenciar este subordonat

Ministerului Justiției al RM, iar instituțiile penitenciare sunt subordonate

entității din cadrul respectivei autorități publice centrale de specialitate, nu

anihilează dreptul de a beneficia de avantajele prescrise în Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, persoanelor care deși fac parte din

instituții distincte, realmente își îndeplinesc serviciul în cadrul instituțiilor

penitenciare și execută atribuții specifice în acest sens, or, o altă abordare

este susceptibilă să discrimineze angajații organelor afacerilor interne în

raport cu angajații sistemului penitenciar.

concluzia instanței de fond despre corectitudinea calculului vechimii în

muncă stabilit reclamantului Valeriu Popînin, reflectat în Certificatul nr.

34/53-12918 din 22 august 2022 eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni

al IGP, care a ținut cont de rigorile legislației abordate supra și a stabilit

vechimea în muncă cu avantaje, două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu, suficient pentru stabilirea dreptului la pensie pentru vechime în

muncă.

faptul că instanța de judecată a fost sesizată cu acțiune în obligare, prin

prisma prevederilor art. 206 alin. (1) lit. b) în coroborare cu art. 224 alin. (1)

lit. b) din Codul administrativ, aceasta corect a ajuns la concluzie cu privire

la admiterea pretenției reclamantului privind anularea actului administrativ

individual defavorabil, pretenție care duce la admiterea pretenției

subsecvente formulate de reclamant privind obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, și corect a hotărât obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual, prin

care să dispună stabilirea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă lui

Valeriu Popînin în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 19 august 2022, ținând cont de

vechimea în muncă de 25 ani 05 luni și 24 zile.

apelantului la Ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționări publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne al RM”, adoptat în scopul aplicării prevederilor Hotărârii

Guvernului nr. 78/1994, precum că acesta nu poate produce efecte juridice,

deoarece depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost

emis.

Instanța de judecată nu are dreptul să depășească limitele pretențiilor din

5

acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul cererilor formulate de

participanții la proces.

că odată ce Ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018, nu constituie obiect al

controlului judecătoresc în prezentul litigiu, nu poate fi pusă în discuție

legalitatea acestuia. Mai mult ca atât, apelanta nu a prezentat instanței vreun

înscris din care ar rezulta că Ordinul nominalizat a fost anulat sau abrogat,

fapt care denotă caracterul declarativ al argumentului în acest sens.

solicitarea reclamantului Valeriu Popînin, prin aplicabilitatea normei art. 96

din Codul de procedură civilă, subsecvent admiterii cerințelor principale

înaintate de reclamanți vis-a-vis de actele administrative individuale

defavorabile emise de autoritatea publică pîrîtă/apelantă, a concluzionat că

prima instanță corect a hotărât că aceasta urmează a fi admisă părții care a

avut cîștig de cauză cheltuielile de asistență juridică, în măsură în care

acestea au fost reale, necesare și rezonabile.

probatoriului administrat, se atestă cu certitudine că Vladimir Kovali în baza

mandatului avocațial seria/numărul MA1961851 de reprezentare a

intereselor clientului său/reclamantul Valeriu Popînin (f.d. 8), a reprezentat

interesele acestuia acționând din numele ultimului, atît la etapa inițierii

procedurii administrative inițiată prin adresarea cererilor din numele lui

Valeriu Popînin către Casa Națională de Asigurări Sociale, cât și la etapa

inițierii procesului administrativ în instanța de judecată competentă.

asistență juridică acordată de către avocatul Vladimir Kovali reclamantului

Valeriu Popînin, se confirmă prin bonurile de plată anexate, și anume: bonul

de plată seria/numărul EH 339019 în sumă de 6 000,00 de lei.

cadrului normativ incident raportat la probatoriul administrat la materialele

cauzei, instanța de apel a conchis de a respinge ca neîntemeiat argumentul

apelantului că hotărârea primei instanțe este una neîntemeiată.

că hotărârea primei instanțe este una legală, motivată și bine argumentată,

făcând referire la normele de drept material și procedural, dând o apreciere

probelor prezentate de către părți, determinând circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei, care au fost stabilite, apreciind corect

caracterul raportului juridic dintre părți, aplicând legea aplicabilă soluționării

cauzei și admisibilitatea acțiunii, având o motivație și o analiză clară.

în susținerea poziției sale, nu pot fi reținute, deoarece se combat cu cele

invocate mai sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și

6

elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care

au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural

și susținute de normele de drept material.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 17 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi

hotărârii prin care să fie respinsă integral acțiunea de contencios

administrativ depusă de Valeriu Popînin (f.d.96/98).

motivele de drept și de fapt invocate pe parcursul examinării cauzei în prima

instanță și instanța de apel, suplimentar invocându-se că decizia Curții de

Apel Chișinău este neîntemeiată și absolut nemotivată deoarece instanței de

apel a interpretat în mod eronat normele de drept material pertinent speței,

fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată,

motiv din care urmează a fi casat și emisă o nouă hotărâre legală și

întemeiată.

36.1. De asemenea, Casa Națională de Asigurări Sociale a arătat că

instanțele de fond și de apel au apreciat în mod arbitrar și nejustificat

cuantumul cheltuielilor de asistență juridică, fără a verifica realitatea,

necesitatea și caracterul rezonabil al sumei solicitate. A susținut că partea

intimată nu a demonstrat aportul efectiv al avocatului la soluționarea cauzei,

timpul și munca depusă, complexitatea litigiului sau eventualele limitări ale

activității avocatului în alte dosare.

36.2. În acest sens, Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat

hotărârea explicativă a Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 28 iunie

2004 și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora

cheltuielile de judecată pot fi compensate doar în măsura în care sunt

dovedite, necesare și rezonabile, fiind obligatorie prezentarea de acte

justificative și de argumente privind complexitatea cauzei, aportul avocatului

și timpul efectiv lucrat.

unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei

electronice, pentru notificare în adresa avocatului Vladimir Kovali, care

acționează în interesele lui Valeriu Popînin, copia cererii de recurs depusă

de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin extrasul din

poșta electronică anexată la materialele dosarului (f.d.103/104).

avocatul Vladimir Kovali, acționând în numele lui Valeriu Popînin a depus

referință prin care a solicitat ca recursul declarat de Casa Națională de

7

Asigurări Sociale împotriva deciziei din 17 decembrie a Curții DE Apel

Chișinău, să fie considerat inadmisibil (f.d.107/111).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la 17 decembrie 2024, în ședință publică (f.d.84).

fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la

12 martie 2025, ora 14:56, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică

anexat la materialele cauzei (f.d.93).

8

menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat

prevederilor legale și a depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art.

245 din Codul administrativ.

menționează că din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ,

rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească

în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile

Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate

Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de apel și nu

relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept

material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de

fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care

au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

9

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă și

anume în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea

litigiilor de încasare a datoriei rezultate din contractele de credit/împrumut

încheiate între persoanele fizice și organizațiile de creditare nebancare să

verifice inclusiv din oficiu caracterul abuziv al anumitor clauze care poate

atrage nulitatea acestora, cu atât mai mult când caracterul abuziv este pretins

de debitor. La caz, urmează a fi amintite cauzele: Gherman Oleg vs Casa

Națională de Asigurări Sociale - încheierea nr. 3ra-760/24 din 02 iulie 2025

a Curții Suprem de Justiție; Andrei Delev vs Casa Națională de Asigurări

Sociale – încheierea nr. 3ra-931/24 din 07 mai 2025; Corduneanu Sergiu vs

Casa Națională de Asigurări Sociale - încheierea nr. 3ra-1233/2023 din 02

aprilie 2025 a Curții Supreme de Justiție.

necesar de a menționa faptul că CtEDO în jurisprudența sa constantă

statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise [cauza Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; cauza

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

10

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință

de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem (a se vedea cauza Botten vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea cauza Helmers vs. Suediei 09 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

a Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Munteanu

11