3ra-944/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
- Temei legal
- recursul este vadit neintemeiat, art.246 alin.2 lit.h Cod administrativ; dezacordul recurentei cu decizia contestata nu constituie temei de casare a acesteia.
3ra-944/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Demerji Liubov împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova, terț Casa Teritorială de Asigurări Sociale
Comrat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova și menținută hotărârea din 28 iulie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Râșcani,
(Dosarul nr. 3ra-944/24
NR. PIGD 2-22027951-01-3ra-18122024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Articolul 246 alin.(2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie
temei de casare a actului judecătoresc.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: (jud. L. Holevițcaia)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, V. Sîrbu, A. Braga)
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Ion Malanciuc
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 28 februarie 2022, Demerji Liubov a depus cerere de chemare
în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că la 24 august 2021 s-
a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Comrat cu cerere, la care a
anexat actele necesare prevăzute de lege, pentru stabilirea pensiei.
La 06 decembrie 2021, a recepționat decizia nr.12/2021/17469
din 14 octombrie 2021 a CNAS, Oficiul teritorial Comrat, prin care a fost
respinsă cererea sa cu privire la stabilirea pensiei.
La 05 ianuarie 2022, a depus la CNAS cerere prealabilă,
solicitând anularea deciziei nr.12/2021/17469 din 14 octombrie 2021 a
CNAS, Oficiul teritorial Comrat, însă prin decizia CNAS nr.D-34/22 din 25
ianuarie 2022, cererea prealabilă a fost respinsă. Drept motiv de refuz în
stabilirea pensiei s-a invocat lipsa stagiului minim de cotizare în serviciul
public de 15 ani, până la 01 ianuarie 2017.
Reclamanta consideră decizia CNAS de refuz în stabilirea pensiei
neîntemeiată, contrară legii, din care motiv urmează a fi anulată, din motivele
ce succed.
La 03 februarie 1997, a fost angajată la Judecătoria Comrat, în
funcție de grefier. Ulterior, neschimbând locul de muncă de bază, în cadrul
aceleași instituții (Judecătoria Comrat) a îndeplinit diferite funcții. În perioada
01 iulie 2022 – 12 mai 2003 a deținut funcția temporară de șefa cancelariei.
În perioada 12 mai 2003 – 07 septembrie 2005, a deținut funcția de grefier. La
01 aprilie 2004, potrivit Legii serviciului public nr.443 din 04.05.1995, prin
hotărârea Comisiei de atestare a Ministerului Justiției, i-a fost atribuit gradul
de calificare – de rangul III, consilier de clasa a II-a. În perioada din 05
septembrie 2005, a fost eliberată din funcție din propria inițiativă. La 14 iulie
2006, din nou a fost angajată la Judecătoria Comrat în funcție de grefier. Din
01 aprilie 2013 – până la 04 iunie 2018, a deținut funcția de asistent judiciar.
Iar, din 04 iunie 2018 – până în prezent, deține funcția de șefa Secției
1
sistematizare, monitorizare și generalizare a practicii judiciare și relații
publice. Toate funcțiile pe care le-a deținut în cadrul Judecătoriei Comrat fac
parte din aparatul instanțelor judecătorești, care sunt autorități publice ce cad
sub incidența Legii serviciului public nr.443 din 04 mai 1995 conform anexei
nr.1 la legea respectivă (abrogată la 01.01.2009).
Potrivit art.41 alin.(2) din Legea nr.158 din 04 iulie 2008 cu
privire la funcția publică și statutul funcționarului public, vechimea în
serviciul public se calculează cumulativ, indiferent de întreruperile pe care le-
a avut funcționarul public în serviciul public.
Reieșind din prevederile art.48 alin.(3) din Legea nr.514 din 06
iulie 1995 privind organizarea judecătorească, (în redacția Legii nr.191 din 08
mai 2003), grefierul instanței judecătorești are statut de funcționar public.
Prin Hotărârea Guvernului nr.1399 din 24.11.2003 cu privire la
aprobarea modificărilor și completărilor ce se operează în unele hotărâri ale
Guvernului, funcția de grefier a fost inclusă în Clasificatorul unic al funcțiilor
publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.151 din 23.01.2001.
Din prevederile art.29 alin.(2) din Legea serviciului public nr.443
din 04.05.95, în vechimea în muncă în serviciul public se includ, de asemenea,
perioadele de activitate în autoritățile administrației publice care au funcționat
pe teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a prezentei legi.
Potrivit normei date de drept legiuitorul a dat legii efectul retroactiv, calculând
în vechimea în muncă în serviciul public perioadele de activitate în autoritățile
administrației publice care au funcționat până la punerea în aplicare a Legii
privind organizarea judecătorească.
Norme analogice sunt prevăzute și în Legea privind pensiile de
asigurări sociale de stat nr.156 din 14 octombrie 1998. Astfel, articolul 47
indică că stagiul de cotizare în serviciul public include perioadele: b) de
activitate în funcții publice în autoritățile publice care până la data intrării în
vigoare a Legii serviciului public nr.443/1995, au activat pe teritoriul
Republicii Moldova conform Nomenclatorului autorităților publice și al
funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat de Guvern.
Hotărârea Guvernului nr.412 din 22 aprilie 2004 despre
aprobarea unor acte normative ce țin de stabilirea și plata pensiilor
funcționarilor publici, Capitolul III, prevede calcularea stagiului de cotizare
pentru stabilirea pensiei, în special pct.11 indică că la calcularea stagiului de
cotizare realizat în funcții publice se iau în considerare numai perioadele de
activitate reală în autoritățile administrației publice, în funcțiile asupra cărora
se extind sfera de acțiune a Legii serviciului public nr.443 din 04 mai 1995
(abrogată la 01 ianuarie 2009) și a Legii nr.158 din 04 iulie 2008 cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public.
2
În contextul enunțat, cu trimitere la prevederile art.29 alin.(2) din
Legea serviciului public nr.443/1995 (abrogată din 01.01.2009), Anexa nr.1
din Legea nominalizată, art.48 din Legea cu privire la organizarea
judecătorească, Nomenclatorului autorităților publice care au activat până la
punerea în vigoare a Legii serviciului public nr.443/1995 și al funcțiilor
publice din cadrul lor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.412 din
22.04.2004, Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.156/1998,
Demerji Liubov a solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei CNAS nr.D-
34/22 din 25 ianuarie 2022 ca fiind emisă cu încălcarea prevederilor legale și
obligarea CNAS să-i stabilească pensia de funcționar public cu stagiul de
cotizare în serviciul public pentru perioada 03.01.1999 – 01.01.2017.
La 25 iulie 2023, Demerji Liubov a depus cerere, prin care a
concretizat pretențiile din acțiune, solicitând și constatarea faptului cu valoare
juridică că a activat în funcție publică în perioada 03 decembrie 1997 – 01
ianuarie 2017.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin încheierea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost atrasă în proces în calitate de terț Casa Teritorială de
Asigurări Sociale Comrat.
Prin hotărârea din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani acțiunea depusă de Demerji Liubov a fost admisă. S-a anulat decizia
nr.D-34/22 din 25 ianuarie 2022 și s-a obligat Casa Națională de Asigurări
Sociale să emită act administrativ individual favorabil prin care să includă în
stagiul de cotizare în serviciul public perioada de la 03 februarie 1997 – până
la 31 mai 2003, în interiorul căreia Liubov Demerji a activat în calitate de
grefier în Judecătoria Comrat.
Prima instanță a motivat soluția prin faptul că la calcularea
stagiului de cotizare în serviciul public se ia în considerare activitatea în
autoritățile publice în funcțiile asupra cărora se extinde sfera de acțiune a Legii
serviciului public prevăzute în Nomenclatorul autorităților publice, care au
activat până la punerea în vigoare a Legii serviciului public nr.443 din 04 mai
1995 (01 ianuarie 1996) al funcțiilor publice în cadrul lor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.412 din 22 aprilie 2004, cu
modificările aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.611
din 29 mai 2006 și în funcțiile publice prevăzute în Clasificatorul unic al
funcționarilor publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii
Moldova nr.151 din 23 februarie 2001, cu excepția funcțiilor publice de
deservire tehnică.
Prima instanță a constatat că din 03.02.1997, Liubov Demerji a
fost angajată în calitate de secretară a ședinței de judecată (grefier) în
Judecătoria Comrat(f.d.6). În perioada: 01.07.2002 - 12.05.2003, a deținut
3
temporar funcție de șefa cancelariei; în perioada 12.05.2003 - 07.09.2005, din
nou a deținut funcția de grefier. Din 05.09.2005, a fost eliberată din funcția
deținută din propria inițiativă. La 14.07.2006, reclamanta din nou a fost
angajată la Judecătoria Comrat în funcția de grefier. Din 01.04.2013 deținea
funcția de asistent judiciar până la 04.06.2018. Începând cu 04.06.2018 - până
în prezent, reclamanta deține funcția de șefă al Secției sistematizare,
monitorizare și generalizare a practicii judiciare și relații publice (f.d.5-11).
Cu trimitere la art.5 alin.(1) și art.7 alin.(1) din Legea privind
sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998, art.42 alin.(2), art.7
alin.(1) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public
nr.158 din 04 iulie 2008, pct.11, pct.2, pct.13 lit.a) și lit.b) din Regulamentul
cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.412 din 22 aprilie 2004, pct.2 subpt.2)
din Regulamentul cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime
în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, aprobat prin Hotărârea
Guvernului pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018
privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr.1231 din 12
decembrie 2018, prima instanță a rezumat că este neîntemeiat refuzul CNAS
precum că Liubov Demerji nu are dreptul la pensie ca funcționar public cu
referire la lipsa în Nomenclatorul autorităților publice în vigoare până la 24
noiembrie 2003 a funcției de grefier, deoarece vine în contradicție cu legislația
în vigoare conform căruia funcția de grefier a fost inclusă expres de legiuitor
retroactiv în categoria funcționaților publici.
Prima instanță a dedus că reclamanta a demonstrat prin acte
justificative care confirmă un stagiu de cotizare în serviciul public de cel puțin
15 ani.
În contextul reținut, prima instanță a considerat de a anula decizia
CNAS de refuz în stabilirea pensiei Liubov Demerji ca fiind emisă contrar
prevederilor art.29 alin.(2) din Legea serviciului public nr.443 din 04 mai
1995, art.41 și art.69 lit.b) din Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public, pct.13 lit.b) din Regulamentul cu privire la modul de
stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici.
Totodată, cu referire la art.5 alin.(1), art.7 alin.(1) din Legea
privind sistemul public de pensii, art.47 lit.b) din Legea privind pensiile de
asigurări sociale de stat, prima instanță a menționat că stagiul de cotizare
însumează toate perioadele contributive. Dovada stagiului de cotizare se face
pe baza datelor din contul personal, gestionat în conformitate cu Legea privind
sistemul public al asigurărilor sociale. stagiul de cotizare în serviciul public
include perioadele de activitate în funcție publice care, până la data intrării în
vigoare a Legii serviciului public, au activat pe teritoriul Republicii Moldova
conform nomenclatorului autorităților publice și al funcțiilor publice din
cadrul lor, aprobat de Guvern. Stagiul de cotizare în serviciul public include
4
perioadele de activitate în funcții publice în autoritățile publice centrale și
locale prevăzute în anexa nr.1 la Legea serviciului public nr.443 din 4 mai
1995 și în anexa nr.1 la Legea cu privire la funcția publică și statutul
funcționarului public nr.158 din 4 iulie 2008 precum și în funcții publice în
autoritățile publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova până la
data intrării în vigoare a Legii serviciului public nr.443 din 4 mai 1995
(abrogată la 1 ianuarie 2009), conform modului stabilit de Guvern.
De asemenea, cu trimitere la art.29 alin.(2) din Legea serviciului
public nr.443/1995 (în vigoare până la 01 ianuarie 2009), prima instanță a
reținut că în vechimea în muncă în serviciul public se includ și perioadele de
activitate în autoritățile administrației publice care au funcționat pe teritoriul
Republicii Moldova până la punerea în aplicare a prezentei legi.
Prima instanță a considerat irelevante argumentele CNAS
precum că funcția de grefier a fost inclusă în categoria funcțiilor publice abia
prin Hotărârea Guvernului nr.1399 din 24.11.2003, or, în vechimea în
serviciul public se includ și perioadele de activitate în calitate de funcționar
public în autoritățile publice care au funcționat pe teritoriul Republicii
Moldova până la punerea în aplicare a legii cu privire la funcția publică și
statutul funcționarului public.
Rezumând cele relatate, prima instanță a concluzionat că decizia
contestată este pasibilă de a fi anulată, cu obligarea CNAS să emită un act
administrativ individual favorabil, prin care să includă în stagiul de cotizare
în serviciul public perioada de la 03.02.1997 până la 31.05.2003, în interiorul
căreia Liubov Demerji (*****) a activat în calitate de grefier în Judecătoria
Comrat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 25 august 2023, în interiorul termenului legal prevăzut la
art.232 din Codul administrativ, prin intermediul poștei electronice, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus apel motivat împotriva hotărârii primei
instanțe, solicitând casarea hotărârii din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani și emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse de
Liubov Demerji.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-
a respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut
hotărârea din 28 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.
Instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe de
admitere a acțiunii depuse de Liubov Demerji, care a elucidat și a constatat
circumstanțele importante ale cauzei, a verificat și apreciat obiectiv probele
5
prezente la materialele cauzei, a stabilit corect circumstanțele de fapt și a
aplicat corect legislația pertinentă ce guvernează raportul litigios.
Instanța de apel a precizat că la calcularea stagiului de cotizare în
serviciul public se ia în considerare activitatea în autoritățile publice în
funcțiile asupra cărora se extinde sfera de acțiune a Legii serviciului public
prevăzute în Nomenclatorul autorităților publice, care au activat până la
punerea în vigoare a Legii serviciului public nr.443 din 04.05.1995
(01.01.1996) al funcțiilor publice în cadrul lor, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.412 din 22.04.2004 cu modificările aprobate prin hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr.611 din 29.05.2006 și în funcțiile publice
prevăzute în Clasificatorul unic al funcționarilor publice, aprobat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.151 din 23.02.2001, cu excepția
funcțiilor publice de deservire tehnică.
Instanța de apel a reținut că potrivit pct.11 din Regulamentul cu
privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor publici, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr.412 din 22.04.2004, condițiile de stabilire
prevăzute de prezentul Regulament se aplică funcționarilor publici care, la
01.01.2017, au realizat stagiul de cotizare de 33 de ani bărbați și de 30 de ani
femei și de cel puțin 15 ani în serviciul public, în conformitate cu prevederile
Capitolelor V și VI din Legea nr.156-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de
asigurări sociale de stat, în vigoare până 01.01.2017. Iar, potrivit pct.2 din
Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor
publici, asigurații cu statut de funcționar public, care îndeplinesc condițiile
prevăzute la pct.11, au dreptul la pensie la atingerea vârstei de pensionare
prevăzute în tabelul nr. 1 și confirmarea stagiului de cotizare prevăzut în
tabelul nr. 2.
La fel, instanța de apel a notat că potrivit pct.13 lit.a) și b) din
Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor
publici, stagiul de cotizare în serviciul public include perioadele de activitate:
a) în funcții publice în autoritățile publice centrale și locale prevăzute în anexa
nr.1 la Legea serviciului public nr.443-XIII din 04.05.1995 (abrogată la
01.01.2009) și în anexa nr.1 la Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public; b) în funcții publice în
autoritățile publice care au activat pe teritoriul Republicii Moldova până la
data intrării în vigoare a Legii serviciului public nr.443-XIII din 04.05.1995
(abrogată la 01.01.2009), conform modului stabilit de Guvern.
De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit pct.2 subpct.2)
din Regulamentul cu privire la modul de determinare a perioadei de vechime
în muncă pentru stabilirea treptelor de salarizare, aprobat prin HG pentru
punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar
de salarizare în sectorul bugetar nr.1231 din 12.12.2018, la determinarea
perioadei de vechime în muncă pentru stabilirea treptei de salarizare pentru
6
funcționarii publici, inclusiv cei cu statut special din cadrul Serviciului Fiscal
de Stat, Serviciului Vamal, Serviciului diplomatic, Autorității Naționale de
Integritate și Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, se ia în
considerare vechimea în serviciul public, care include perioadele de activitate
în calitate de funcționar public în autoritățile publice care au funcționat pe
teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a Legii nr.158/2008
cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.
Cu trimitere la prevederile legale precitate, instanța de apel a
constatat că reclamanta Liubov Demerji la 03.02.1997, în baza Ordinului
nr.3/3 din 03.02.1997, a fost angajată în calitate de secretară a ședinței de
judecată (grefier) în Judecătoria Comrat (f.d.6). În perioada: 01.07.2002 -
12.05.2003, Demerji Liubov a deținut temporar funcția de Șefă a cancelariei,
iar în perioada 12.05.2003 - 07.09.2005, din nou a deținut funcția de grefier.
La 05.09.2005, Demerji Liubov a fost eliberată din funcția deținută din propria
inițiativă, iar la data de 14.07.2006, din nou a fost angajată la Judecătoria
Comrat, în funcția de grefier. În perioada 01.04.2013 - 04.06.2018, Demerji
Liubov a deținut funcția de asistent judiciar, iar începând cu 04.06.2018 și
până în prezent, ultima deține funcția de șefă a Secției sistematizare,
monitorizare și generalizare a practicii judiciare și relații publice (f.d.5-11).
În circumstanțele constatate, instanța de apel a considerat că
instanța de fond corect a conchis asupra temeiniciei revendicărilor formulate
de reclamantă în prezenta acțiune, or, autoritatea emitentă CNAS neîntemeiat
a refuzat Demerji Liubov stabilirea pensiei ca funcționar public, or,
reclamanta a confirmat un stagiu de cotizare în serviciul public pentru
perioada 03.02.1997 – 01.01.2017 și prin urmare, este în drept să beneficieze
de pensia corespunzătoare.
Instanța de apel nu a reținut argumentul CNAS precum că
conform legislației în vigoare Demerji Liubov nu are dreptul la pensie ca
funcționar public cu referire la lipsa în nomenclatorul autorităților publice în
vigoare până la 24.11.2003 a funcției de grefier, deoarece vine în contradicție
cu legislația în vigoare potrivit căreia funcția de grefier este inclusă expres de
legiuitor retroactiv în categoria funcționaților publici.
Instanța de apel a dedus că la depunerea cererii pentru stabilirea
pensiei ca funcționar public, Demerji Liubov a probat un stagiu de cotizare în
serviciul public de cel puțin 15 ani, iar refuzul autorității emitente de a admite
cererea ultimei este contrar prevederile exprese statuate la art.29 alin.(2) din
Legea serviciului public nr.443 din 04.05.1995, art.41, art.69 lit. b) din Legea
cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și pct.13 lit.b) din
Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a pensiilor funcționarilor
publici.
7
Distinct, instanța de apel a subliniat că în accepțiunea art.5
alin.(1) din Legea privind sistemul public de pensii, în sistemul public, stagiul
de cotizare însumează toate perioadele contributive, iar potrivit art.7 alin.(1)
din aceeași lege, dovada stagiului de cotizare se face pe baza datelor din contul
personal, gestionat în conformitate cu Legea privind sistemul public al
asigurărilor sociale.
Instanța de apel a remarcat că potrivit art.47 lit.b) din Legea
privind pensiile de asigurări sociale de stat, în virtutea căruia, stagiul de
cotizare în serviciul public include perioadele de activitate în funcții publice
care, până la data intrării în vigoare a Legii serviciului public, au activat pe
teritoriul Republicii Moldova conform nomenclatorului autorităților publice
și al funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat de Guvern. Stagiul de cotizare
în serviciul public include perioadele de activitate în funcții publice în
autoritățile publice centrale și locale prevăzute în anexa nr.1 la Legea
serviciului public nr.443 din 04.05.1995 și în anexa nr.1 la Legea cu privire la
funcția publică și statutul funcționarului public nr.158 din 04.07.2008, precum
și în funcții publice în autoritățile publice care au activat pe teritoriul
Republicii Moldova până la data intrării în vigoare a Legii serviciului public
nr.443 din 04.05.1995 (abrogată la 01.01.2009), conform modului stabilit de
Guvern.
La fel, instanța de apel a accentuat că potrivit art.29 alin.(2) din
Legea serviciului public nr.443 din 04.05.1995 (în vigoare până la
01.01.2009), în vechimea în muncă în serviciul public se includ, de asemenea,
și perioadele de activitate în autoritățile administrației publice care au
funcționat pe teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a
prezentei legi.
Pe cale de consecință, instanța de apel a rezumat că în vechimea
în serviciul public se includ inclusiv perioadele de activitate în calitate de
funcționar public în autoritățile publice care au funcționat pe teritoriul
Republicii Moldova, până la punerea în aplicare a legii cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public.
În contextul enunțat, instanța de apel a conchis că Casa Națională
de Asigurări Sociale la emiterea deciziei nr.D-34/22 din 25.01.2022 nu a
aplicat corect legea, restricționând nejustificat reclamanta/intimată în dreptul
său la stabilirea pensiei ca funcționar public.
Pe final, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a
dispus anularea deciziei nr.D-34/22 din 25.01.2022, cu obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale să emită act administrativ individual favorabil,
prin care să includă în stagiul de cotizare în serviciul public perioada
03.02.1997 - 31.05.2003, în interiorul căreia, Liubov Demerji (Cîssa), a
activat în calitate de grefier în cadrul Judecătoriei Comrat.
8
Prin încheierea din 18 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
a fost corectată eroarea mecanică strecurată în decizia din 25 septembrie 2024
a Curții de Apel Chișinău în parte ce ține de numele intimatei/reclamante, prin
substituirea sintagmei greșite „Dermenji” Liubov cu cea corectă „Demerji”
Liubov.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 07 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus recurs motivat împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții
de Apel Chișinău, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii depuse
de Liubov Demerji.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a
indicat că potrivit art.44 din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de
pensii, în vigoare până la 01.01.2017, asiguratul (femeie) cu statut de
funcționar public care a realizat un stagiu de cotizare total de 33 ani, confirmă
un stagiu de cotizare în serviciul public de cel puțin 15 ani beneficiază de
dreptul la pensie anticipat, vârsta de pensionare pentru femei fiind în perioada
01.07.2016 - 30.06.2017 - 55 ani, care ulterior în fiecare an se majorează cu
06 luni până va constitui 63 ani, (pentru femei de la 01.07.2019 până la
01.07.2020 constituie 56 ani 6 luni). Pensia se calculează în mărime de 75%
din venitul mediu lunar asigurat determinat pentru ultimele 60 de luni
consecutive de activitate în funcții publice.
Prin Legea nr.290/2016 pentru modificarea și completarea Legii
nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, a fost abrogat capitolul VI,
unde erau prevăzute normele de stabilire a pensiei de funcționar public.
Recurenta a remarcat că prevederile Legii nr.290/2016 nu se vor
aplica funcționarilor publici care la momentul intrării în vigoare a prezentei
legi au realizat stagiul de cotizare de 33 ani femeii și de cel puțin 15 ani în
serviciul public. Astfel, pentru realizarea dreptului la pensie ca funcționar
public, la data depunerii cererii asiguratul, urmează să întrunească
următoarele condiții pentru stabilirea pensiei: vârsta de pensionare, stagiul
total, stagiul special și statutul de funcționar public. Perioada de activitate în
funcție de translator și grefier al instanței judecătorești se consideră funcție
publică doar începând cu 31.05.2003, data intrării în vigoare a Hotărârii
Guvernului nr. 1399/2003 prin care au fost incluse în Clasificatorul unic al
funcțiilor publice. La calcularea stagiului de cotizare în serviciul public se i-a
în considerare activitatea în autoritățile publice în funcțiile asupra cărora se
extinde sfera de acțiune a Legii nr.443/1995 serviciului public, în vigoare de
la 01.01.1996 și abrogată în 2008. Articolul 29 alin.(1) al respectivei Legi
stipulează, că vechimea în muncă în serviciul public include perioadele de
9
activitate în funcții publice în autoritățile publice centrale și locale, prevăzute
de Anexa nr.1 al Legii (autoritățile publice care cad sub incidența Legii
serviciului public), iar alin.(2) al aceluiași articol menționează că în vechimea
în muncă în serviciul public se includ perioadele de activitate în autoritățile
administrativ publice care au funcționat pe teritoriul Republicii Moldova până
la aplicarea Legii nr.443/1995.
Recurenta a notat că la moment în Republica Moldova vechimea
în muncă ca funcționar public se stabilește prin două acte normative și anume:
Clasificatorul unic al funcțiilor publice adoptat prin Hotărârea Guvernului
nr.151/2001 și Nomenclatorul autorităților publice care au activat până la
punerea în vigoare a Legii nr.433/1995 și al funcțiilor publice din cadrul lor
adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.412/2004.
Recurenta a subliniat că Clasificatorul unic al funcțiilor publice
nu are efect retroactiv și se răsfrânge asupra activităților stabilite din
momentul adoptării lui, pe când Nomenclatorul autorităților publice care au
activat până la punerea în vigoare a Legii Nr.433/1995 și al funcțiilor publice
din cadrul lor are efect retroactiv pe perioadele indicate în el. De asemenea,
art.47 lit.b) din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii,
stipulează că stagiul de cotizare în serviciul public include perioadele de
activitate în funcții publice în autoritățile publice care, până la data intrării în
vigoare a Legii nr.443/1995 serviciului public, au activat pe teritoriul
Republicii Moldova conform Nomenclatorului autorităților publice și al
funcțiilor publice din cadrul lor, aprobat de Guvern. Legea nr.514/1995
privind organizarea judecătorească prevede, că grefierul instanței
judecătorești are statut de funcționar public (modificată prin Legea Nr.
191/2003). Ulterior, a fost modificată și Hotărârea Guvernului nr.151/2001
prin Hotărârea Guvernului nr.1399/2003 prin care, funcția de grefier al
instanței judecătorești a fost inclusă în Clasificatorul unic al funcțiilor publice.
La 24.08.2021, intimata Demerji Liubov a depus cerere la CTAS
Comrat privind stabilirea pensiei ca funcționar public. Conform documentelor
prezentate, nu au fost întrunite condițiile necesare pentru stabilirea pensiei ca
funcționar public, deoarece la situația de 01.01.2017, reclamanta a confirmat
numai 13 ani 8 luni și 08 zile de activitate în serviciu public, necesar fiind 15
ani.
Recurenta consideră că Nomenclatorul aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr.412/2004 nu prevede funcția de grefier a instanței judecătorești
ca activitate în serviciul public, iar activitatea intimatei Demerji Liubov din
03.02.1997 - până la 01.07.2002 nu poate fi considerată ca funcție publică.
Perioada de activitate în funcție de grefier al instanței judecătorești până la
31.05.2003, este funcție raportată la categoria de lucrători care efectuează
deservirea tehnică ce asigură funcționarea autorităților publice (poziția 11 a
Nomenclatorului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 151/2001).
10
Mai mult ca atât, conferirea gradului de funcționar public s-a
acordat abia din 02 aprilie 2004. Or, tuturor funcționarilor publici care erau în
funcție publică, li s-a conferit gradul de funcționar public pe parcursul anului
1999.
La caz, aplicarea Clasificatorului unic al funcțiilor publice nu
prevede retroactivitatea aplicării normei date.
Recurenta a dedus că conform normelor generale legea se aplică
din momentul intrării în vigoare al legii (31.05.2003 - momentul publicării în
Monitorul Oficial al RM).
Distinct, art.3 din Codul de procedură civilă statuează că
instanțele judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data
judecării cauzei civile, efectuării actelor de procedură sau executării actelor
instanței judecătorești (hotărâri, încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a
actelor unor alte autorități în cazurile prevăzute de lege. Noua lege
procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca rezultat
al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a
noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede
altfel. Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce
drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor
drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere
retroactivă.
În sensul celor expuse, recurenta consideră că temei legal de
anulare a deciziei CTAS Comrat din 14 octombrie 2021, lipsește.
La 18 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa intimatei Liubov Demerji copia recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a
referinței în termenul stabilit, sub sancțiunea decăderii din acest drept, cu toate
acestea intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus
referință (f.d.122).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
Articolul 244 alin.(1) din Codul administrativ statuează că:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Articolul 245 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justitie în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Articolul 2451 alin.(1), (2) și (3) din Codul administrativ prevede
că:
11
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Articolul 246 alin.(1) și (2) lit.h) din Codul administrativ
reglementează că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit
neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 25 septembrie 2024.
La 02 noiembrie 2024, Curtea de Apel Chișinău a notificat
participanților la proces, inclusiv Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin
intermediul poștei electronice, copia deciziei integrale (motivată) din 25
septembrie 2024 (f.d.81).
Recursul (motivat) a fost depus de CNAS, prin intermediul poștei
electronice, la 07 noiembrie 2024.
În condițiile enunțate, recursul a fost depus în interiorul
termenului legal prevăzut la art.245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă
că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel,
normele precitate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
12
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că recursul depus de CNAS conține obiecții de fapt și de drept similare celor
expuse în cadrul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel, care
au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei
în prima instanță, în modul în care este garantat de art.6§1 al CEDO.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare
corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de
natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
13
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct.45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Pe lângă acestea, nu orice dezacord cu soluția instanței inferioare
echivalează cu o încălcare a principiilor de drept sau cu o hotărâre arbitrară.
Din punct de vedere jurisprudențial, noțiunea de „hotărâre
arbitrară” trebuie înțeleasă în lumina interpretărilor date de Curtea Europeană
a Drepturilor Omului.
Astfel, în cauza Bochan v. Ucraina (nr.2), 5 februarie 2015, §62,
Curtea a reținut că o decizie judecătorească este arbitrară dacă nu are nicio
bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură logică între faptele
litigiului, norma juridică aplicabilă și soluția adoptată. În plus, în cauza
Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, §75, s-a subliniat că o hotărâre
este afectată de o „eroare vădită” atunci când conține o eroare de drept sau de
fapt atât de gravă încât niciun judecător rezonabil nu ar fi putut să o comită și
care are potențialul de a compromite echitatea procesului.
Aplicând aceste repere la cauza dedusă judecății, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea instanței de apel a
fost pronunțată în temeiul probelor legal administrate și al unei interpretări
conforme a normelor legale incidente. Hotărârea contestată nu este lipsită de
fundament juridic, iar raționamentele instanței de apel sunt clare și coerente,
reflectând o legătură directă între situația de fapt și dispozițiile legale
aplicabile.
În contextul celor enunțate, dezacordul recurentei cu soluția
instanței de apel nu constituie în sine un temei de casare. Potrivit regimului
juridic al recursului, acesta are un caracter devolutiv limitat și vizează exclusiv
legalitatea hotărârii atacate (nu și temeinicia în fapt), fiind admisibil doar în
limitele restrânse ale art. 245¹ din Codul administrativ.
14
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează de a declara inadmisibil recursul depus de
Casa Națională de Asigurări Sociale.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art.230 și art.246 alin.(2)
lit.h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI:
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
15