3ra-202/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului, recursul este vadit neintemeiat
3ra-202/25 — cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Victor Josanu împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova, cu privire la anularea actului administrativ
individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva deciziei din 18 decembrie 2024 Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale
a Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 10 ianuarie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
(Dosarul nr. 3ra-202/25
Nr. PIGD 2-22159455-01-3ra-10042025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a
deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: jud. L. Holevițcaia
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău: jud. Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu
04 martie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale a RM,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 noiembrie 2022, Victor Josanu, reprezentat de avocatul Dorian
Pîcălău a depus acțiunea în contencios administrativ împotriva Casei
Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea actului
administrativ individual defavorabil - decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Buiucani nr. 93/2022/41520 din 24 septembrie 2022, prin care s-a
respins cererea cu privire la stabilirea pensiei și decizia adoptată în procedura
prealabilă - decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. J-2034/22 din 20
octombrie 2022, prin care s-a respins cererea prealabilă și obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual
favorabil, prin care să stabilească și să achite lui Victor Josanu pensia pentru
vechime în muncă, conform certificatului nr. 34/20-70341257 din 06
septembrie 2022, eliberat de Direcția de poliție a mun. Chișinău, care
confirmă vechimea totală în muncă a lui Victor Josanu de 25 ani 01 luni 27
zile.
În motivarea acțiunii a invocat că în fapt, a activat în organele afacerilor
interne al IGP, MAI RM, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI. Până la
reforma MAI RM, din anul 2013, angajator direct era Ministerul Afacerilor
Interne RM, iar după reforma din anul 2013 este angajat al Inspectoratului
General de Poliție al MAI RM.
Reclamantul indică că, la data de 06 septembrie 2022 a fost pensionat
pe linia MAI RM, fiindu-i eliberat un certificat (confirmare) cu nr. 34/20-
70341257, prin care s-a indicat termenul total de muncă de activitate cu tot cu
avantaje de 25 ani, 1 luni, 27 zile.
Certificatul nominalizat a fost prezentat de către reclamant Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani, solicitând stabilirea pensiei
conform acestui act.
Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr.
93/2022/41520 din 24 septembrie 2022, s-a refuzat în calcularea pensiei
conform certificatului menționat.
La data de 07 octombrie 2022, reclamantul a expediat în adresa Casei
Naționale de Asigurări Sociale o cerere prealabilă, prin care a solicitat
anularea deciziei respective, cu emiterea unui act administrativ favorabil.
1
Reclamantul a menționat că la 20 octombrie 2022, a primit refuzul
Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr. J-2034/22. Astfel, din acest motiv
s-a adresat cu prezenta acțiune în instanța de judecată.
Reclamantul a invocat prevederile Hotărârii Guvernului RM nr. 78 din
21 februarie 1994, art. 33 alin. (2) al Legii cu privire la sistemul penitenciar
nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 21 martie 2008.
Reclamantul consideră că CNAS urma să-i calculeze vechimea în
muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă, pentru o lună de
serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul izolatorului de
detenție provizorie, din considerentele că pe perioada efectuării serviciului în
organele afacerilor interne, și anume, în subdiviziunile menționate, a fost
supus riscului sănătății și vieții având contact direct cu persoanele reținute,
inclusiv contagioase.
Astfel, riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție, pe parcursul
serviciului în cadrul izolatorului detenție preventivă a fost reflectat și de
instanțele judiciare prin hotărâri similare adoptate anterior.
Respectiv, reclamantul a solicitat obligarea CNAS, să efectueze
recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor două luni
vechime pentru o lună, în serviciu, pentru perioada activării sale în cadrul
izolatoarelor de detenție provizorie.
În conformitate cu prevederile punctului (8) lit. d) al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă
pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele
de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.
1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie 2008), vechimea
în muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar
se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare
de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la
lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.
În opinia reclamantului, din esența normelor de drept enunțate rezultă
că pentru calcularea vechimii în munca cu înlesnirile solicitate, este necesar
ca persoana să întrunească două condiții, și anume: instituția în care persoana
execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit
în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie)
și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
2
bolnavilor psihici. Pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile
solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:
instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în
pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite
serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de
detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.
Reclamantul a făcut referire la faptul că, colaboratorii care efectuează
serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în
izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent,
au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni
vechime în muncă, pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit.
d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul
de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea
Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar.
Reclamantul consideră că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate
pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt
entități care cad sub incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Conform art. 10 alin. (3) al Legii privind pensiile de asigurări sociale
de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, odată ce dreptul la pensie este
imprescriptibil, atât cât persistă acest drept, titularul are posibilitatea de a
iniția acțiune în vederea ajustării avantajelor ce rezultă din acest drept la
normele de drept în vigoare și la situația actuală.
Urmare, a celor menționate și în temeiul art. 166-167 din Codul de
procedură civilă, Codului administrativ, Legii privind pensiile de asigurări
sociale de stat nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, pct. 8 a Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 33 alin. (2) din Legea cu privire
la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21
martie 2008), reclamantul a solicitat admiterea acțiunii și a considera
nelegitime actele administrative emise: decizia Casei Teritoriale Asigurări
Sociale Buiucani nr. 93/2022/41520 din 24 septembrie 2022, prin care s-a
respins cererea cu privire la stabilirea pensiei și decizia adoptată în procedura
prealabilă - decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. J-2034/22 din 20
octombrie 2022, prin care s-a respins cererea prealabilă, cu obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual
favorabil, prin care să stabilească și să achite lui Victor Josanu pensia pentru
vechime în muncă, conform certificatului nr. 34/20-70341257 din 06
septembrie 2022, eliberat de Direcția de poliție a mun. Chișinău, care
confirmă vechimea totală în muncă a lui Victor Josanu de 25 ani 01 luni 27
zile.
3
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 10 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, acțiunea de contencios administrativ înaintată de către Victor Josanu,
s-a admis. S-a anulat actul administrativ individual defavorabil decizia Casei
Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani nr. 93/2022/41520 din 24
septembrie 2022, prin care s-a respins cererea cu privire la stabilirea pensiei
și decizia adoptată în procedura prealabilă a Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. J-2034/22 din 20 octombrie 2022, prin care s-a respins cererea
prealabilă și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul
administrativ individual favorabil, prin care să stabilească și să achite lui
Victor Josanu pensia pentru vechime în muncă, conform certificatului nr.
34/20-70341257 din 06 septembrie 2022, emis de Direcția de poliție a mun.
Chișinău, care confirmă vechimea totală în muncă a lui Victor Josanu de 25
ani 01 luni 27 zile.
Dispozitivul hotărârii din 10 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Râșcani a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la 23
ianuarie 2024, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele
cauzei. (f.d. 34)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 12 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d. 35), Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată, împotriva
hotărârii din 10 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin
care s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri
prin care, cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.
Potrivit scrisorii de însoțire din 05 aprilie 2024, rezultă că, Judecătoria
Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul poștei terestre, către Casa
Națională de Asigurări Sociale, copia hotărârii motivate din 10 ianuarie 2024,
fiind recepționată la 22 aprilie 2024, fapt confirmat prin avizul de recepție nr.
DS8011456246AS, anexat la materialele cauzei. (f.d. 51, 53)
La 25 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d. 55), Casa
Națională de Asigurări Sociale, a depus motivarea cererii de apel împotriva
hotărârii primei instanțe.
La acest capitol, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție,
relevă că instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 10
ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a
menținut hotărârea din 10 ianuarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani. (f.d. 69, 70-79)
4
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând criticile formulate în
cererea de apel în coraport cu materialele dosarului și normele juridice ce
guvernează raportul juridic litigios, precum și legalitatea hotărârii pronunțate
în raport cu prevederile art. 225 din Codul administrativ, art. 239 – 241 din
Codul de procedură civilă, a constatat că aceasta urmează a fi menținută, or,
instanța de fond, corect a elucidat și constatat circumstanțele cauzei, a
verificat și apreciat obiectiv probele prezentate la materialele cauzei, stabilind
corect circumstanțele de fapt și aplicând corect legislația pertinentă ce
guvernează raportul litigios.
Subsecvent, instanța de apel a relevat că actele administrative
individuale decizia CNAS OT Chișinău, Buiucani nr. 93/2022/41520 din 24
septembrie 2022 și decizia CNAS nr. J-2034/22 din 20 octombrie 2022 emisă
în procedura prealabilă, constituie acte defavorabile reclamantului, din
considerentul că prin efectul acestora lui Victor Josanu i-a fost refuzată
acordarea avantajului social – dreptul la pensie.
Astfel, actele cauzei atestă că potrivit certificatului (confirmare) nr.
34/20-70341257 din 06 septembrie 2022, eliberat de Inspectoratul General al
Poliției, Victor Josanu a îndeplinit serviciul neîntrerupt în cadrul
subdiviziunilor afacerilor interne în perioada de la 01 februarie 1993 (ordinul
comandantului BSPS nr. 5 Buiucani al DP mun. Chișinău nr. 62 din 09 aprilie
1993) până la 26 ianuarie 1994 (ordinul CC nr. 3 ef. din 26 ianuarie 1994); de
la 31 mai 1996 (ordinul DIP MJ nr. 56 ef. din 03 iunie 1996) până la 13
octombrie 1999 (ordinul DPS al MAI nr. 70 ef. din 15 octombrie 1999); de la
16 martie 2010 (ordinul penitenciarului nr. 16 al DIP MJ nr. 27 ef. din 16
martie 2010) până la 22 octombrie 2015 (ordinul penitenciarului nr. 16 al DIP
MJ nr.112 ef. din 22 octombrie 2015), de la 02 iunie 2016 (ordinul IGP al
MAI nr. 323 ef. din 02 iunie 2016) până la 03 septembrie 2022 (ordinul IGP
al MAI nr. 463 ef. din 25 august 2022), vechimea calendaristică în serviciu în
cadrul MAI, la data concedierii (03 septembrie 2022) din subofițer superior
al Serviciului escortă și pază al batalionului detenție și escortă al Direcției de
poliție a municipiului Chișinău a IGP al MAI, (ultimul grad special deținut
fiind de agent-șef), pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) și
b) al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993,
constituie: 16 (șaisprezece) ani, 02 (două) luni și 14 (patrusprezece) zile.
Conform aceluiași certificat, în calculul vechimii în serviciu pentru
stabilirea pensiei urmează a fi inclusă perioada îndeplinirii serviciului militar
în termen, în conformitate cu prevederile legii asigurării cu pensii a militarilor
și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, perioada de la 20 iunie 1989 până la 20
iunie 1991 care a constituit: 02 (doi) ani, 00 (zero) luni, 00 (zero) zile. Temei:
livret militar HO nr. 5516734 din 20 iunie 1989 eliberat de către Comisariatul
Militar Teritorial Telenești și adeverința nr. 19 din 26 ianuarie 2021 eliberată
de Centrul Militar Teritorial Orhei.
5
Din același certificat rezultă și faptul că, Victor Josanu, dispune de
perioade de serviciu care urmează a fi luate în calculul vechimii în muncă cu
înlesniri (avantaje): de la 16 martie 2010 (ordinul penitenciarului nr. 16 al DIP
MJ nr. 27 ef. din 16 martie 2010) până la 22 octombrie 2015 (ordinul
penitenciarului nr. 16 al DIP MJ nr. 112 ef. din 22 octombrie 2015), în temeiul
lit. a) art. 33 (29) al Legii cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036-XII din
17 decembrie 1996 vechimea în muncă calculată (două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu în perioada efectuării serviciului) pentru stabilirea
pensiei, în conformitate cu prevederile Legii asigurări cu pensii militarilor și
a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
nr. 1544 din 23 iunie1993, constituie 11 (unsprezece) ani 02 (două) luni, 12
(douăsprezece) zile. De la 26 aprilie 2021 până la 03 septembrie 2022, în
funcția de subofițer superior al Serviciului escortă și pază al Batalionului
detenție și escortă al Direcției de poliție a municipiului Chișinău a IGP al
MAI, în temeiul (ordinului MAI nr. 96 ef. din 20 februarie 2018), vechimea
în muncă calculată (două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în
perioada efectuării serviciului), pentru stabilirea pensiei în conformitate cu
prevederile Legii asigurări cu pensii militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993,
constituie 02 (doi) ani, 08 (opt) luni, 14 (paisprezece) zile.
Astfel, potrivit informațiilor gestionate de către Ministerul Afacerilor
Interne, vechimea în muncă cu avantaje a lui Victor Josanu pentru stabilirea
pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) și b) al Legii asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, la data de 03 septembrie 2022 a
constituit 25 (douăzeci și cinci) ani, 01 (unu) luni și 27 (douăzeci și șapte)
zile.
La caz, instanța de apel a reținut că s-a demonstrat cu certitudine faptul
că Victor Josanu dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate în
calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, și
anume, perioada 16 martie 2010 – 22 octombrie 2015 în cadrul
Penitenciarului nr. 16-Pruncul, și 26 aprilie 2021 – 03 septembrie 2022, în
care ultimul a activat în funcția de subofițer superior al Serviciului escortă și
pază al Batalionului detenție și escortă al Direcției de poliție a municipiului
Chișinău a IGP al MAI, perioade ce urmează a fi luate în calcul – două luni
vechime de muncă pentru o lună de serviciu, întrucât Serviciul escortă și pază
al Batalionului detenție și escortă al Direcției de poliție a municipiului
Chișinău a IGP al MAI are menirea deținerii persoanelor reținute sau arestate
și care fac parte din categoria instituțiilor penitenciare prevăzute la art. 6 alin.
(2) al Legii nr. 1036/ 1996 și respectiv urmează a fi raportat la prevederile pct.
8 al HG nr. 78/1994.
În acest sens, instanța de apel a menționat că penitenciarele de tip
închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
6
bolnavilor psihici sunt entități care cad sub incidența reglementărilor de la pct.
8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Respectiv, instanța întemeiat a ajuns la concluzia că este ilegală decizia
privind refuzul stabilirii și achitării pensiei a Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova în conformitate cu Legea nr. 1544-XII din 23
iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, în privința lui Victor
Josanu.
Prin urmare, aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie
1994 este deja determinată de angajator, care doar urma să fie reținută de către
Casa Națională de Asigurări Sociale și, respectiv, efectuate acțiunile
corespunzătoare de calculare a vechimii în muncă în privința lui Victor
Josanu.
Instanța de apel a reținut că, urmează a fi supuse criticii argumentele
Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, subdiviziunile de pază,
escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
detenție provizorie nu cad sub incidența pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr.
78 din 21 februarie 1994, întrucât acestea contravin normelor menționate, în
sensul cărora pentru unele categorii de persoane este prevăzut calcularea
vechimii de muncă conform – două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu, faptul dat fiind reglementat de art. 33 alin. (2), (3) lit. a) al Legii cu
privire la sistemul penitenciar nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 (art. 53
Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017), pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 02 ianuarie 2025, prin intermediul poștei electronice (f.d. 83), Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de recurs împotriva deciziei din
18 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărârii prin
care să fie respinsă integral acțiunea de contencios administrativ depusă de
Victor Josaru.
În motivarea recursului recurenta a indicat motivele de drept și de fapt
invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță și instanța de apel,
suplimentar invocându-se că decizia Curții de Apel Chișinău este
neîntemeiată și absolut nemotivată deoarece instanței de apel a interpretat în
mod eronat normele de drept material pertinent speței, fapt ce a succedat
emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate pe cauza dată, motiv din care
urmează a fi casat și emisă o nouă hotărâre legală și întemeiată.
La 10 aprilie 2025, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui
proces echitabil în ordine de recurs, a expediat prin intermediul poștei terestre,
pentru notificare în adresa lui Victor Josanu, copia cererii de recurs depusă de
7
Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin scrisoarea
anexată la materialele dosarului. (f.d. 91)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ, relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ, prevede că:
,,(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de
către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, reglementează că:
,,(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție reține că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la 18 decembrie 2024, în ședință publică. (f.d. 69)
Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2024, a
fost notificată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la
27 martie 2025, ora 12:05, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
anexat la materialele cauzei. (f.d. 80)
8
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat
prevederilor legale și a depus cererea de recurs în termenul prevăzut de art.
245 din Codul administrativ.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că din analiza prevederilor art. 2451 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare
ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de apel și nu relevă
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în referință și cererea de apel, care au
fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
9
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând
nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel,
ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
La fel, completul de judecată al Curții Supreme de justiție a considerat
necesar de a menționa faptul că CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează
că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea cauza Botten vs. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea cauza Helmers vs. Suediei 09 octombrie 1991, §
31, Seria A, nr. 212-A).
10
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
a Republicii Moldova împotriva deciziei din 18 decembrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
11