3r-299/24 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil
- Temei legal
- Omisiunea depunerii motivarii apelului in termenul prevazut de art 232 alin 2 din Codul administrativ
3r-299/24 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
Tricolici Ion către Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova
cu privire la anularea actelor administrative individuale și obligarea autorității
publice de a emite act administrativ individual favorabil,
împotriva încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale a RM, împotriva hotărârii din 07 mai 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
(Dosarul nr. 3r-299/24
NR. PIGD 2-23074281-01-3r-17122024)
Neprezentarea motivării cererii de apel în termenul stabilit de art.232 alin.(2) din Codul
administrativ. Omisiunea respectării condițiilor de înaintare a cererii privind repunerea în
termenul de prezentare a motivării apelului stipulate la art. 65 din Codul administrativ.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( Gh. Mîra, Gr. Grigore, A. Bostan)
12 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale a RM,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 24 mai 2023, Tricolici Ion a înaintat acțiunea în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actelor administrative individuale și obligarea autorității publice de
a emite act administrativ individual favorabil.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 07 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
s-a admis acțiunea în contencios administrativ înaintată de Tricolici Ion către
Casa Națională de Asigurări Sociale a RM cu privire la anularea actelor
administrative individuale și obligarea autorității publice de a emite act
administrativ individual favorabil. S-a anulat Decizia CTAS Călărași cu nr.
10/2023/15846 din 11 aprilie 2023 și răspunsul CNAS cu nr. 950/23 din 10
mai 2023. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii
să emită act administrativ individual favorabil prin care să efectueze
recalcularea cuantumului pensiei a lui Tricolici Ion, cu achitarea pensiei
neachitate în cuantum de 75% din solda lunară, luându-se în considerare
Certificatul nr. 34/20-7531431 din 30 martie 2023. S-a încasat din contul
Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM în beneficiul lui Tricolici Ion
suma de 6 000,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
EXERCITAREA CĂI DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 05 iunie 2024, prin
intermediul poștei electronice (f.d.40), Casa Națională de Asigurări Sociale
a RM a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii din 07 mai 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Totodată, menționând că argumentele
detaliate vor fi prezentate suplimentar după luarea cunoștinței cu partea
motivată a hotărârii contestate (f.d.41).
Ulterior, la 31 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice
(f.d.59), Casa Națională de Asigurări Sociale a RM a depus motivarea
apelului împotriva hotărârii din 07 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei
instanțe cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care acțiunea depusă de
Tricolici Ion să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.60/62).
1
Prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
declarat inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale a
RM, împotriva hotărârii din 07 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
EXERCITAREA CĂI DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.70), Casa
Națională de Asigurări Sociale a RM a depus recurs împotriva încheierii din
05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d.72/73).
6.1. În motivarea recursului a invocat că din considerentul că
reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, pe cauza dedusă
judecății, în perioada 28 octombrie – 30 octombrie 2024, s-a aflat în concediu
anul de odihnă, apelul motivat a fost depus la data de 31 octombrie 2024.
6.2. Astfel, recurenta a susținut că depunerea motivării apelului peste
termen, a avut loc din motive independente de voința sa, or, la caz, Casa
Națională de Asigurări Sociale a RM, a fost în imposibilitate de a respecta
termenul de depunere a cererii de apel.
6.3. În continuare, recurenta a notat că pornind de la respectarea dreptului
la un proces echitabil, care include și dreptul de acces la justiție, garantat de
art. 6 § 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a libertăților
fundamentale, art. 20 al Constituției Republicii Moldova și art. 5 din Codul
de procedură civilă, precum și dreptul la un remediu efectiv conform art.13
CEDO, circumstanțele relatate generează casarea încheierii contestate. Or, în
caz contrar, partea apelantă ar fi lipsită de posibilitatea de a-și valorifica
drepturile procedurale conform normelor în vigoare, garantate atât de
legislația națională, cât și de Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale.”
6.4. În final, recenta a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii
contestate cu emiterea unei noi încheierii prin care Casa Națională de
Asigurări să fie repusă în termenul de declarare a apelului.
La 17 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
poștei electronice (f.d.80), a expediat în adresa avocatului Vladimir Kovali,
care acționează în interesele lui Ion Tricolici copia recursului declarat de Casa
Națională de Asigurari Sociale a RM, cu înștiințarea despre necesitatea
depunerii referinței.
La 18 decembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.81)
avocatul Vladimir Kovali, acționând în interesele lui Ion Tricolici a depus
referința împotriva recursului declarat de de Casa Națională de Asigurări
Sociale a RM, împotriva încheierii din 05 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, prin care a solicitat respingerea acestuia ca inadmisibil (f.d.82/84).
2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, prevede că:
„Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ, stipulează că:
„Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată
care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii
judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis
încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești
împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”
Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ, prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a
deciziilor și a încheierilor curților de apel.”
Art. 232 din Codul administrativ, reglementează că:
„Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de
30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai
mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul
împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data
notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, prevede că:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără
ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„(1) Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii:
b) respinge recursul.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează că:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează
în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al
costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată
obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, prevede că:
„Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma
stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de
notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu
act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă
electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.”
Art. 109 din Codul administrativ, reglementează că:
3
,,un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.
Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”
Art. 24 din Codul administrativ, prevede că:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Participantul care își exercită drepturile
procesuale în mod abuziv și nu își îndeplinește obligațiile procesuale cu bună-credință
răspunde potrivit legii pentru prejudiciile materiale și morale cauzate.”
Art. 237 alin.(1) din Codul administrativ, prevede că:
„(1) Prevederile art.65 alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în
termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”
Art.65 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, reglementează că:
„(1) Dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un
termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal
sau împuternicit se atribuie reprezentatului.
(2) Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea
impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se
întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
constată că încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, prin poșta electronică,
la adresa e-mail: secretariat@cnas.gov.md, la data de 12 noiembrie 2024, ora
13:47, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele
cauzei (f.d.68). Astfel, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
a RM, la 25 noiembrie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.70), este
în termenul prevăzut de art. 242 din Codul administrativ.
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
analizând prevederile art. 243 alin. (2) din Codul administrativ (a se vedea
pct. 16), a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților
la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în
cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite
instanței examinarea acesteia.
Cu referire la situația din speță, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că, prin hotărârea din 07 mai 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru s-a admis acțiunea în contencios administrativ
înaintată de Tricolici Ion. S-a anulat Decizia CTAS Călărași cu nr.
10/2023/15846 din 11 aprilie 2023 și răspunsul CNAS cu nr. 950/23 din 10
mai 2023. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii
să emită act administrativ individual favorabil prin care să efectueze
recalcularea cuantumului pensiei a lui Tricolici Ion, cu achitarea pensiei
neachitate în cuantum de 75% din solda lunară, luându-se în considerare
4
Certificatul nr. 34/20-7531431 din 30 martie 2023. S-a încasat din contul
Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM în beneficiul lui Tricolici Ion
suma de 6 000,00 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică (f.d. 34).
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 05 iunie 2024, prin
intermediul poștei electronice (f.d. 40), Casa Națională de Asigurări Sociale
a RM a depus apel (nemotivat) împotriva hotărârii din 07 mai 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care acțiunea
depusă de Tricolici Ion să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d. 41).
Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.07-6-2-11017
din 19 septembrie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin
intermediul oficiului poștal, la adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale a
RM și anume: mun. Chișinău, str. Gh. Tudor nr.3, copia hotărârii motivate
din 07 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.53), iar potrivit
avizului poștal de recepție nr.DS8020222225AS (f.d.54), a fost recepționată
la 30 septembrie 2024.
Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din
Codul administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a
actelor judecătorești (a se vedea pct.16).
Conform art. 63, alin. (1) din Codul administrativ, calcularea
termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu
prevederile art. 259-266 din Codul civil (în redacția actuală a Codului civil
art. 383-390).
La rândul său, art. 385 din Codul civil prescrie în alin. (1) că, dacă
începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului
sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
Astfel, cele menționate supra denotă faptul că, Judecătoria Chișinău,
sediul Râșcani și-a îndeplinit corespunzător obligația pozitivă de notificare a
actului judecătoresc, iar termenul de 30 de zile prevăzut la art.232 alin.(2) din
Codul administrativ, pentru prezentarea motivării apelului, a început să curgă
din 01 octombrie 2024, ziua imediat următoare de la data notificării
reprezentantului apelantului a hotărârii integrale a primei instanțe, care a
expirat la data de 30 octombrie 2024 (zi de miercuri), inclusiv.
Însă, distinct acestor circumstanțe, Casa Națională de Asigurări Sociale
a RM a prezentat Curții de Apel Chișinău motivarea apelului la 31 octombrie
2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.59).
Drept urmare, prin încheierea din 05 noiembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale a RM, împotriva hotărârii din 07 mai 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, pe motiv că motivarea apelului a fost depusă după
expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.
5
Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și
cadrul legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă soluția
instanței de apel de declarare în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul
administrativ a cererii de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale
a RM ca inadmisibilă, deoarece ultima nu s-a conformat prevederilor legale
imperative și nu a prezentat instanței de apel cererea de apel motivată în
termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul administrativ.
Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei instanțe
a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, încă la data de
30 septembrie 2024, însă apelanta până la expirarea termenului-limită (30
octombrie 2024, inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel Chișinău apelul
motivat, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia inadmisibil în
conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.
La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul
administrativ, care stipulează că, participanții la procedura administrativă și
procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să
își îndeplinească obligațiile cu bună credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele
prevăzute de lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul
administrativ, este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,
astfel că nerespectarea acestuia atrage ca consecință după sine decăderea
părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Totodată, conform art.237 din Codul Administrativ, prevederile art.65
alin.(1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel
și în termenul de prezentare a motivării apelului.
La rândul său, art.65 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează expres
că dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta
un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen.
Din materialele dosarului rezultă că autoritatea publică recurentă nu a
beneficiat de dreptul prevăzut la art. 65 alin. (1) din Codul administrativ și nu
a solicitat instanței de apel repunerea în termenul de declarare a apelului, ori
o asemenea solicitare în apelul motivat, depus peste termen, nu este inserată.
Sub acest aspect Colegiul notează că legiuitorul a instituit termen
imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea
raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă
îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate de
relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea
exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a
6
principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție
inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.
Cu referire la solicitarea din cererea de recurs a recurentei de repunere
în termenul de prezentare a motivării apelului, având în vedere normele legale
menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o consideră,
la etapa dată, inadmisibilă, deoarece o astfel de cerere urma a fi depusă la
instanța de apel care este competentă de a o examina.
Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt
neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este
compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din
CEDO.
În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale
Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice
contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În
practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și
dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea
Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune
administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a
căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp
vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul
fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține
încheierea contestată.
Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b)
și alin. (2) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova, împotriva încheierii din 05 noiembrie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7