3ra-573/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil

3ra-573/23 — privind anularea actului administrativ defavorabil si obligarea de a emite act administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Melnic Tudor împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale a Republicii Moldova, cu privire la contestarea actelor administrative

și obligarea emiteri actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul depus de Melnic Tudor și s-a casat integral hotărârea din 04

mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de Tudor Melnic,

(Dosarul nr. 3ra-573/23

NR. PIGD 2-21162367-01-3ra-30052023)

Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel și motivarea

insuficientă a hotărârii privind legalitatea deciziei administrative

contestate. Omisiunea de a analiza argumentele esențiale invocate de

recurent în raport cu normele imperative și cadrul legal aplicabil.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima Instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

26 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Casa Națională

de Asigurări Sociale a RM,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea actelor administrative și

obligarea emiteri actului administrativ favorabil.

afacerilor interne începând cu 01 decembrie 1991 și până la 25 martie 2019. În

perioada 25 octombrie 2004-21 iunie 2005 a avut întrerupte relațiile de muncă

cu Ministerul Afacerilor Interne al RM. Astfel în momentul obținerii dreptului

la pensie pentru vechime MAI calculul vechimii în muncă constituia 20 ani. În

temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne al RM nr.96 din 20 martie

2018 i s-au efectuat recalculări în vechimea muncă introducându-se avantajele

pentru perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și Izolatorul

de Detenție Provizorie astfel vechimea în muncă fiindu-i stabilită la momentul

ieșirii la pensie de 23 ani 09 luni, fapt care-i acordă dreptul la majorarea

cuantumului pensiei de la 50 % la 59 % din solda lunară.

august 2021 la CTAS Centru, cu cerere prin care a solicitat admiterea cererii,

cu dispunerea recalculări pensiei, însă, în termenul prevăzut de lege n-a primit

răspuns la cererea adresată. Totodată, după examinarea cererii prealabile,

CNAS i-a respins cererea.

Centru și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale sunt neîntemeiate și

nefondate și pasibile de a fi declarate ilegale și anulate în conformitate cu

prevederile art. 49, art.54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544 din 23 iunie 93, în coraport cu prevederile art. 19, art. 162, art. 164,

art.189, art. 208 din Codul administrativ.

CNAS nr.K-1919/21 din 25 octombrie 2021, și obligarea CNAS să recalculeze

cuantumul pensiei lui Tudor Melnic, cu achitarea diferenței pensiei neachitate,

începând cu 01 martie 2008, în cuantum de 59 % din solda lunară luându-se în

considerare certificatul eliberat de DP Chișinău cu nr.34/20-6267-483 din 21

iulie 2021 (f.d.3-4).

1

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ înaintată de

Melnic Tudor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova cu privire la contestarea actelor administrative și obligarea emiteri

actului administrativ favorabil (f.d.31).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Melnic, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii (f.d.36).

12 iulie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul

oficiului poștal, la adresa avocatului Vladimir Kovali, care acționează în

interesele lui Tudor Melnic, copia hotărârii motivate din 04 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.43), iar potrivit avizului poștal de

recepție nr.DS8007202452AS, anexat la actele cauzei, la 19 iulie 2022,

avocatul Vladimir Kovali, a recepționat hotărârea integrală a primei instanțe

(f.d.45), iar la 20 iulie 2022, prin intermediul poștei electronice (f.d.46), a

depus motivarea apelului (f.d. 47/53).

relevă că, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind în termen apelul depus

de Tudor Melnic, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, împotriva hotărârii

din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul depus de Melnic Tudor, s-a casat integral hotărârea din 04 mai 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o decizie nouă prin care s-a

admis acțiunea ca întemeiată. S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr.K-1919/21 din 25 octombrie 2021. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei lui Melnic Tudor, cu

achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 01 martie 2008, în cuantum

de 59 % din solda lunară luându-se în considerare certificatul eliberat de DP

Chișinău cu nr.34/20-6267-483 din 21 iulie 2021 (f.d. 74; 75/84).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

nemotivat împotriva deciziei instanței de apel, iar la 06 iunie 2023 a prezentat

motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei decizii noi

prin care să fie menținută hotărârea instanței de fond.

2

21.1. În motivarea recursului a invocat că soluția instanței ierarhic inferioare

este eronată, deoarece în consecutivitate cu solicitările înaintate în cererea de

chemare în judecată, iar în aceste sens recurenta a relatat succesiv temeiul de

fapt și de drept care confirmă netemeinicia pretențiilor invocate de către acesta.

Din pretențiile înaintate în cererea de chemare în judecată, se constată că

intimatul a solicitat declararea ilegalității refuzului CNAS în examinarea

cererii prealabile și obligarea CNAS la recalcularea cuantumului pensiei, cu

achitarea pensiei începând cu 01 martie 2008, în cuantum de 59 % din solda

lunară, luându-se în considerare Certificatul nr.34/20-6267-483 din 21 iulie

2021.

21.2. În acest sens, recurenta a susținut că perioada de activitate a intimatului

în cadrul batalionului serviciului escortă și pază al CGP al mun. Chișinău nu

oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje. Or, batalionul

serviciului escortă și pază al CGP al mun. Chișinău nu face parte din instituțiile

penitenciare care se regăsesc la art.6 alin.(2) din Legea nr.1036/1996 și

respectiv, se deduce faptul că pretențiile apelantului sunt neîntemeiate și nu au

bază legală de admitere.

21.3. Subsecvent a susținut că prevederile pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din

Hotărârea Guvernului nr.78/1994, prevăd expres circumstanțele în care la

calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele

de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

21.4. Respectiv, a considerat că instanța de apel, spre deosebire de instanța

de fond care corect a apreciat ca fiind neîntemeiată solicitarea

intimatului/reclamantului cu privire la stabilirea, calcularea cuantumului și

achitarea pensiei începând cu 01 martie 2008, în cuantum de 59 % din solda

lunară, nu au verificat totalitatea circumstanțelor relevate mai sus, emițând o

decizie neîntemeiată, ceea ce în temeiul art.244-245 din Codul administrativ,

servește drept temei de declarare a recursului.

proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare prin

intermediul poștei terestre în adresa intimatului Tudor Melnic, iar prin

intermediul poștei electronice, în adresa avocatului Vladimir Kovali, copia

cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale a RM, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.96). Însă, până la

examinarea recursului intimatul cât și reprezentantul acestuia nu au făcut uz de

dreptul procedural de a depune referințe referitor la argumentele recursului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

unor acte normative, prevede următoarele:

3

„Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii

Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 1

septembrie 2023. ”

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

2023) prevedea următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

relevă că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile

de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești,

completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil

să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide,

prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea participanților

la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1) lit. b) și d).

Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru a se

pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: d) admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.”

„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„(1) Un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în parte

cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.

(2) Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri prealabile

– de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

4

(3) Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor sociale

legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a dovedit a fi

incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale corespunzătoare,

atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil, se anulează în tot sau în

parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se aplică dacă actul administrativ

se bazează în esență 6 pe date eronate sau incomplete, pe care persoana defavorizată le-a

prezentat intenționat sau din neglijență gravă.

(4) Dacă un act administrativ individual este retras conform alin.(3) cu efect pentru

trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare pentru

o perioadă de cel mult 3 ani pînă la retragere. Dacă retragerea se face la cerere, calcularea

perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se face din momentul

depunerii cererii.” „(5) Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt

întrunite condițiile stabilite la art.147 alin.(3).”

„(1) Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru

perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și

nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”

„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile acestora

și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani

premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor

care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în

timp. ”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat

decizia contestată la data de 29 martie 2023 (f.d.74).

martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de

Asigurării Sociale a RM, prin intermediul poștei electronice la data de 30

martie 2023, ora 15:08, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică

anexat la materialele cauzei (f.d.85).

notificată Casei Naționale de Asigurării Sociale a RM, la fel, prin intermediul

poștei electronice, la data de 16 mai 2023, ora 10:16, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.89).

menționează că Casa Națională de Asigurării Sociale a RM, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat, cât și motivarea recursului

5

în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01

septembrie 2023).

consideră că recursurile sunt depuse cu respectarea prevederilor art. 245 din

Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării lor).

prezentate de părți și determinate de instanțele de judecată în fazele procesuale

anterioare denotă următoarele:

muncă în temeiul Legii nr. 1544/1993 stabilită de către Ministerul Afacerilor

Interne începând cu data de 01 marrtie 2008, în cuantum de 53 % din solda

lunară, pentru o vechime totală în muncă confirmată la data concedierii de 21

ani 01 luni 11 zile(f. 11, dosar administrativ).

nr.34/20-6267-483 din 21 iulie 2021, rezultă că, reclamantul a activat în

organele afacerilor interne începând cu 01 decembrie 1991 și până la 29

februarie 2008. Astfel, în temeiul ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018 i s-

au efectuat recalculări în vechimea muncă introducându-se avantajele pentru

perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și Izolatorul de

Detenție Provizorie, fiindu-i stabilită vechimea în muncă la momentul ieșirii la

pensie (01 martie 2008) de 23 ani 09 luni 23 zile (f.d. 6).

privind recalcularea pensiei luând în considerație vechimea în muncă

confirmată prin certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău

nr.34/20-6267-483 din 21 iulie 2021 (f.d. 5).

reclamantul a depus cerere prealabilă în adresa CNAS cu privire la examinarea

cererii depuse și emiterea actului administrativ solicitat (f.1, dosar

administrativ).

Melnic i s-a comunicat că asupra solicitărilor înaintate, Casa Națională de

Asigurări Sociale a RM s-a expus deja prin răspunsurile nr.M-2158/19 din 11

octombrie 2019 și nr.M-2345/19 din 23 octombrie 2019, respectiv, temei de

examinare a cererii înaintate nu este.

în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale a RM cu privire la contestarea actelor

administrative și obligarea emiteri actului administrativ favorabil.

solicitată prin cererea din 26 august 2021, cu aplicarea coeficientului de 59 %

din solda lunară, începând cu 01 martie 2008, luându-se în considerare

certificatul eliberat de DP Chișinău cu nr.34/20-6267-483 din 21 iulie 2021.

6

în fond, prin hotărârea din 04 mai 2022, a respins ca neîntemeiată acțiunea de

contencios administrativ înaintată de Melnic Tudor împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor

administrative și obligarea emiteri actului administrativ favorabil (f.d.31).

Tudor Melnic. A casat integral hotărârea din 04 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani și a emis o decizie nouă prin care a admis acțiunea

depusă de Tudor Melnic. A anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.K-1919/21 din 25 octombrie 2021. A obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale să recalculeze cuantumul pensiei lui Melnic Tudor, cu achitarea

diferenței pensiei neachitate, începând cu 01 martie 2008, în cuantum de 59 %

din solda lunară luându-se în considerare certificatul eliberat de DP Chișinău

cu nr.34/20-6267-483 din 21 iulie 2021 (f.d. 74; 75/84).

alin.(1)-(2), art.11, art.16 alin.(1) și (2), art.18, art.19, art.20, art.21 alin.(2) și

(3), art.31, art.32 alin.(1)-(2), art.119 alin.(1) – (3), art.225 alin.(1) –(2) din

Codul administrativ, prevederile art.1, art.7, art.8 alin.(1) și (2), art.10, art. 40

alin. (1), (2) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din

14 octombrie 1998, prevederile art.1 alin. (1) art.13, art.14 din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 în coraport cu

probatoriul administrat la dosarul cauzei, a reținut că, penitenciarele de tip

închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și

bolnavilor psihici, sunt entitățile care cad sub incidența reglementărilor pct.8

al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.

cumulativă a două condiții, pentru calcularea vechimii în munca, cu acordarea

înlesnirilor reglementate de lit. d) pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994: solicitantul să-și execute serviciul într-o instituție

subdiviziunea căreia este în pct. 8 a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate

pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

materialele cauzei instanța de apel a constatat că Tudor Melnic întrunește

condițiile menționate, iar subdiviziunile în care a activat reclamantul, cad sub

incidența prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, iar argumentele intimatei invocate în acest sens sunt neîntemeiate.

din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

7

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar nr. 78 din 21

februarie 1994, art. 44 alin. (2), art. 48, art. 49 și art. 54 din Legea asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, a reținut că Casa

Națională de Asigurări Sociale a RM urmează să achite reclamantului/apelant,

Tudor Melnic, diferența pensiei neachitate, stabilite prin încheierea din 01

aprilie 2008, or, din certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău

nr.34/20-6267-483 din 21 iulie 2021, rezultă că reclamantul a activat în

organele afacerilor interne începând cu 01 decembrie 1991 și până la 29

februarie 2008. Astfel, în temeiul ordinului MAI nr.96 din 20 martie 2018 i s-

au efectuat recalculări în vechimea muncă introducându-se avantajele pentru

perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și Izolatorul de

Detenție Provizorie, fiindu-i stabilită vechimea în muncă la momentul ieșirii la

pensie (01 martie 2008) de 23 ani 09 luni 23 zile.

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993, prevede expres că, sumele pensiei neprimite la timp din vina

organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada

precedentă fără limite în timp.

pârâtei/intimate, Casa Națională de Asigurări Sociale a RM, urmează a fi

respinse, or, prin lege, aceasta este obligată să calculeze și să stabilească pensia

reclamantului din momentul ce a căpătat acest drept. În caz contrar,

respingerea acestei cerințe va duce la încălcarea dreptului de proprietate al

reclamantului asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca un drept

constituțional al acestuia.

Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.K-1919/21 din 25 octombrie

2021 cu privire la cererea prealabilă, reclamantul/apelant a fost vătămat în

drepturi, motiv din care acestea urmează a fi anulată.

acțiunii reclamantului/apelant, iar drept urmare actul administrativ contestat,

urmând a fi anulat ca fiind emis contrar legii, cu obligarea intimatului să emită

actul administrativ individual favorabil prin care să recalculeze cuantumul

pensiei, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 01 martie 2008,

în cuantum de 59 % din solda lunară luându-se în considerare certificatul

eliberat de Direcția de Poliție Chișinău din cadrul IGP al MAI al RM cu

nr.34/20-6267-483 din 21 iulie 2021.

de Justiție conchide că acesta este admisibil și întemeiat, or, decizia instanței

de apel este afectată de deficiențe esențiale, inclusiv omisiunea de a analiza

8

argumentele recurentei, aplicarea eronată a normelor de drept material și lipsa

unei motivări clare și suficiente.

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate, or, instanța de apel nu a analizat în ce măsură recalcularea

dispusă respectă limitele prevăzute de lege, în special art. 54 și 61 din Legea

nr. 1544/1993, care reglementează perioada pentru care poate fi efectuată

recalcularea pensiei.

fi efectuată doar în anumite condiții: dacă CNAS este vinovată de neacordarea

recalculării, pensia poate fi achitată pentru întreaga perioadă restantă, fără

limită temporală; dacă refuzul recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a

legislației și nu pe o inacțiune nejustificată a CNAS, recalcularea poate fi

aplicată doar pentru 12 luni anterioare solicitării.

menționează că prin decizia din 29 martie 2023, instanța de apel a conchis

asupra temeiniciei acțiunii înaintate de Tudor Melnic și a decis anularea

deciziei CNAS nr.K-1919/21 din 25 octombrie 2021, cu obligarea CNAS să

recalculeze cuantumul pensiei lui Tudor Melnic, cu achitarea diferenței pensiei

neachitate, începând cu 01 martie 2008, în cuantum de 59 % din solda lunară

luându-se în considerare certificatul eliberat de DP Chișinău cu nr.34/20-6267-

483 din 21 iulie 2021, având în susținere prevederile Legii nr. 1544 din 23

iunie 1993. Însă, în esență, instanța de apel nu a analizat dacă refuzul

recalculării de către CNAS a fost determinat de o eroare administrativă sau de

aplicarea unei norme legale. Această distincție este esențială pentru stabilirea

întinderii obligației CNAS și pentru aplicarea corectă a prevederilor legale.

întreaga perioadă începând cu 01 martie 2008, fără a verifica dacă această

aplicare retroactivă este justificată de culpa CNAS. O astfel de analiză este

necesară pentru respectarea principiului legalității și pentru determinarea

corectă a drepturilor reclamantului. În lipsa acestei analize, soluția instanței de

apel nu poate fi menținută, fiind necesară casarea deciziei și rejudecarea

cauzei.

Supreme de Justiție conchide că soluția instanței de apel nu poate fi menținută,

fiind necesară o rejudecare a cauzei, cu următoarele obligații pentru instanța

de apel: Să examineze temeinic aplicabilitatea art. 54 și 61 din Legea nr.

1544/1993 și să motiveze clar în ce măsură recalcularea pensiei pentru

perioada din 01 martie 2008 până în prezent este permisă sau limitată de lege.

Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă și anume

în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea litigiilor ce

vizează asigurarea socială (pensiile) în temeiul Legii asigurării cu pensii a

9

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-

XII din 23 iunie 1993. La caz, urmează a fi amintite cauzele: Mandraburcă

Victor vs Casa Nationala de Asigurari Sociale, decizia nr.3ra-306/24 din 20

noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție; Căprițe Igor vs Casa Națională

de Asigurări Sociale, decizia nr.3ra-214/24 din 27 noiembrie 2024 a Curții

Supreme de Justiție; Zaitev Fiodor vs Casa Naționala de Asigurări Sociale,

decizia nr. 3ra-560/23 din 19 februarie 2025 a Curții Supreme de Justiție, etc.

consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din

Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative

(revizuirea hărții judiciare), publicată la 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr.

271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la

data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția

prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea

judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care

intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se

redenumește în Curtea de Apel Centru.

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova.

Casează integral decizia din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Melnic Tudor împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova, cu privire la contestarea actelor administrative și

obligarea emiteri actului administrativ favorabil, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10