3ra-165/24 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-165/24 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contenciosului administrativ, intentată la acțiunea depusă

de Gheorghe Morari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

autorității publice de a recalcula pensia,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-165/24

nr. PIGD 2-21137586-01-3ra-14022024)

Examinarea superficială a cauzei de către instanța de apel și motivarea

insuficientă a hotărârii privind legalitatea deciziei administrative contestate.

Omisiunea de a analiza argumentele esențiale invocate de recurent în raport

cu normele imperative și cadrul legal aplicabil.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu

Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

16 aprilie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

prin care a solicitat anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu nr.M-1470/2021 din 11 august 2021 cu obligarea efectuării

recalculării cuantumului pensiei lui Gheorghe Morari, luându-se în

considerare două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru

perioada 24 iunie 1991-21 februarie 1997, 01 iunie 1999-24 ianuarie 2003 în

calitate de polițist al Batalionului Serviciului Separat de Escortă și Pază al

Inspectoratului de Poliție Chișinău, cu achitarea diferenței neachitate din

momentul obținerii dreptului la pensie 24 ianuarie 2003, luându-se în

considerație majorările și indexările ce au avut loc, în temeiul confirmării

Direcției de Poliței a mun. Chișinău din 18 iunie 2019 cu nr.34/20-9627.

nr.1386 din 12 decembrie 2002, Comisia medico-militară Centrală a

Ministerului Afacerilor Interne a constatat că în perioada serviciului în

organele afacerilor interne a obținut o maladie care l-a făcut inapt pentru

serviciul militar, astfel fiind silit să demisioneze pe motiv de boală.

Gheorghe Morari a menționat că, la eliberarea sa din serviciu Ministerul

Afacerilor Interne i-a efectuat calculele pentru pensie reieșind din vechimea

în serviciu de 13 ani 07 luni 01 zile.

o cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea și includerea în vechimea

în muncă a perioadelor de activitate în calitate de polițist al Batalionului

Serviciului Separat de Escortă și Pază al Inspectoratului de Poliție Chișinău,

cu avantaje și anume 24 iunie 1991-21 februarie 1997 și 01 iunie 1999-24

ianuarie 2003.

Centru Ministerul Afacerilor Interne a fost obligat să recalculeze vechimea

în muncă pentru perioada 24 iunie 1991-21 februarie 1997 și 01 iunie 1999-

24 ianuarie 2003, luându-se în considerare două luni vechime în muncă

pentru o lună lucrată în calitate de polițist al Batalionului Serviciului Separat

de Escortă și Pază al Inspectoratului de poliție Chișinău. Prin încheierea

Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2019, recursul declarat de Ministerul

Afacerilor Interne a fost considerat inadmisibil.

1

Sociale a avut calitatea de intervenient accesoriu și era în drept să conteste

hotărârile judecătorești. Astfel, având toate actele necesare, s-a adresat către

Casa teritorială de Asigurări Sociale Botanica pentru executarea hotărârii

instanței de judecată, însă prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu nr.M-1470/21 din 11 august 2021, i s-a recomandat să se

conformeze art.48-51 din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993.

Sociale este ilegal și pasibil de a fi anulat, deoarece autoritatea socială

incorect a reținut că la momentul eliberării din organele de interne nu

obținuse dreptul la pensia pentru vechime în muncă prevăzut de art.13 din

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne.

vechimea în serviciu la data de 24 ianuarie 2003, constituie 23 ani, 04 luni și

25 zile, fapt care îi permite dreptul la pensie pentru vechime în serviciu în

cuantum de 59 % din solda lunară.

Rîșcani s-a admis integral acțiunea lui Gheorghe Morari, s-a anulat răspunsul

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr.M-1470/2021 din 11 august 2021,

s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale în condițiile legii să emită

act administrativ individual favorabil, prin care să efectueze recalcularea

cuantumului pensiei lui Gheorghe Morari, luându-se în considerare două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada 24 iunie 1991-

21 februarie 1997 și 01 iunie 1999-24 ianuarie 2003 în calitate de polițist al

Batalionului Serviciului Separat de Escortă și Pază al Inspectoratului de

Poliție Chișinău, cu achitarea diferenței neachitate din momentul obținerii

dreptului la pensie 24 ianuarie 2003, luându-se în considerație majorările și

indexările ce au avut loc și confirmarea Direcției de Poliție a mun. Chișinău

din 18 iunie 2019 cu nr.34/20-9627. (f.d. 40, 47-54)

aprilie 2023 de către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 44-46)

a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, a

menținut hotărârea din data de 16 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani. (f.d.86,87-100)

Asigurări Sociale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii. (f.d.104-107)

invocat dezacordul cu soluția adoptată, menționând că instanța de apel nu a

analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce

2

reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele

considerate de instanța de fond și instanța de apel ca fiind stabilite.

depus o cerere valabilă conform art. 48, art. 49 și art. 51 din Legea nr. 1544-

XII din 23 iunie 1993, respectiv nici nu există un act administrativ individual

defavorabil emis de Casa teritorială de Asigurări Sociale pe marginea

dreptului la recalculare a pensiei intimatului, cât și nu există un act

administrativ emis Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura

prealabilă privind verificarea actului administrativ al subdiviziunii

teritoriale. Deci, organul de asigurări sociale nu a desfășurat vreo procedură

administrativă privind determinarea dreptului lui Gheorghe Moraru la

recalcularea pensiei sau transferul la altă categorie de pensie. Pretinsa cerere

a lui Gheorghe Moraru din 12 aprilie 2021 adresată Casei teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica, nu a fost supusă examinării pe motivul că aceasta

nu corespundea exigenților prevăzute la art.75, alin.(l), lit. e) din Codul

administrativ, iar intimatul nu a lichidat în termenul acordat neajunsurile din

cerere specificate în scrisoarea adresată Casei teritoriale de Asigurări Sociale

Botanica nr. X-01/09-2262 din 14 aprilie 2021.

netemeinicia deciziei contestate inclusiv în partea prin care s-a constatat

temeinicia pretențiilor lui Gheorghe Moraru privind dreptul la recalculare a

pensiei, menționând că de la 01 septembrie 2011 acesta este beneficiar de

pensiei de invaliditate grupa 3, pensia fiindu-i stabilită în cuantum de 30%

din suma salariului, deoarece intimatul a fost încadrat în gradul 3 de

invaliditate. La calcularea pensiei de invaliditate stabilite lui Gheorghe

Moraru, vechimea în muncă specială de militar obținută de acesta la data

încadrării în grad de invaliditate, nu a avut relevanță. Or, categoria de pensie

menționată se stabilește indiferent de vechimea în muncă obținută de subiect.

confirmării Direcției de Poliție a mun. Chișinău din 18 iunie 2019 cu nr.

34/20-9627, prin care se atestă vechimea în muncă de 23 ani, 04 luni 25 zile,

nu servește temei de recalculare a pensiei de invaliditate. Or, prin prisma art.

22 al Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993, recalcularea pensiei de invaliditate

poate surveni doar în cazul modificării gradului de invaliditate.

muncă, putea fi invocat doar în cazul în care Gheorghe Moraru, se pensiona

în conformitate cu Capitolul II intitulat „Pensiile pentru vechime în muncă”

al Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.

fond, cât și de apel au dat o interpretare total eronată stării de fapt, ignorând

că materialele dosarului denotă incontestabil că Gheorghe Moraru nu s-a

adresat cu vreo cerere către organul de asigurări în vederea stabilirii unei alte

categorii de pensie, adică conform art. 13 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993.

3

asupra recursului înaintat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin

care a solicitat declararea recursului inadmisibil. (f.d.116-118)

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt

din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de

expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”

„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și

cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii

judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5

judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat

de un complet din 9 judecători.”

„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate

se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.”

„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza

tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de

cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”

„Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile

cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

administrativ, reglementează că:

„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea

a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în

apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

4

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451

alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în

ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite

cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.”

„Militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special

din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au

vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.

Militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au devenit persoane

cu dizabilități în condițiile prezentei legi au dreptul la pensie de dizabilitate.

Familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri decedate

sau căzute la datorie au dreptul la pensie în cazul pierderii întreținătorului.”

„Militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au

concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea

lor.”

„Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 1 iulie 2011 au o vechime în

serviciu de cel puțin 20 de ani.”

„Militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au devenit persoane

cu dizabilități li se stabilesc pensii de dizabilitate, dacă dizabilitatea a survenit în timpul

îndeplinirii serviciului sau cel mult după trei luni de la eliberare din serviciu, sau după

expirarea acestui termen, dacă a fost cauzată de o rănire, contuzie, schilodire sau afecțiune

contractată în perioada îndeplinirii serviciului.”

5

„Mărimea pensiei de dizabilitate se stabilește în următoarele proporții:

a) persoanelor cu dizabilități severe și accentuate de pe urma războiului – 75

procente, cu dizabilități medii – 50 procente din sumele respective ale soldei

(cîștigului);

b) persoanelor cu dizabilități indicate la art.21 lit.b) încadrate în grad de

dizabilitate severă – 75 procente, dizabilitate accentuată – 55 procente și dizabilitate

medie – 30 procente din sumele respective ale soldei (cîștigului).

Prevederile prezentului articol nu se extind asupra militarilor în termen.”

„Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale funcționarilor publici cu statut

special din sistemul administrației penitenciare, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în modul stabilit de Guvern.”

„În cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor pensiilor

stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se

efectuează în termenele stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.

Recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract,

pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

precum și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile

acestora se efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei în care au survenit

circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul

beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru

12 luni trecute.”

„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor

publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile

acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru

3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina

organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă

fără limite în timp.”

reglementează că:

„Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu

punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la

momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior

acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

6

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată public la 21 noiembrie 2023. Conform extrasului din poșta

electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată

participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 09 ianuarie

Recursul motivat a fost depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale la 05 februarie 2024. (f.d.104-107)

În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal.

participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu

privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității

recurente au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimatul prin referință și-

a expus opinia asupra temeiniciei recursului.

Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea

din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului

constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea

exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia

Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli

procedurale evidente.

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt

constatată de instanțe și confirmată de părți.

Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului, precum și din

dosarul administrativ rezultă că, începând cu data de 01 septembrie 2011

Gheorghe Morari este beneficiar de pensiei de invaliditate grupa 3, stabilită

de Ministerul Afacerilor Interne, în cuantum de 30% din suma salariului în

conformitate cu prevederile art. 22, alin.(1), lit. b) din Legea nr.1544-XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne (redacția legii la data

stabilirii pensiei). (f.d.16 dosarul administrativ)

În data de 24 iunie 2019, Gheorghe Morari a depus cerere la Casa

teritorială de Asigurări Sociale Botanica privind reexaminarea/recalcularea

pensiei, prezentând în acest sens confirmarea vechimii în serviciu nr. 34/20-

7

9627 din 18 iunie 2019, emisă de Direcția de Poliție mun. Chișinău, prin care

vechimea în muncă a fost recalculată, fiind de 23 ani, 04 luni 25 zile. (f.d.17,

19 dosarul administrativ)

Prin decizia nr.1184/2313 emisă de Casa teritorială de Asigurări Sociale

Botanica, s-a refuzat în reexaminarea/recalcularea pensiei lui Gheorghe

Morari, deoarece pensia de invaliditate de care beneficiază acesta a fost

stabilită independent de vechimea în serviciu. (f.d.20 dosarul administrativ)

În data de 12 aprilie 2021 Gheorghe Morari a depus cerere către Casa

teritorială de Asigurări Sociale Botanica, prin care a solicitat examinarea

cererii în stabilirea pensiei pentru vechimea în serviciu potrivit actelor

prezentate. (f.d. 1 dosarul administrativ)

Prin scrisoarea nr. X-01/09-2262 din 14 aprilie 2021 Casa teritorială de

Asigurări Sociale Botanica a acordat termen pentru lichidarea neajunsurilor.

(f.d. 2-3 dosarul administrativ)

În data de 19 aprilie 2021 Gheorghe Morari a depus cerere prealabilă

către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea

răspunsului nr. X-01/09-2262 din 14 aprilie 2021 emis de către Casa

teritorială de Asigurări Sociale Botanica, emiterea unui act administrativ cu

privire la stabilirea pensiei potrivit vechimii în serviciu. (f.d. 4 dosarul

administrativ)

Prin răspunsul M-814/21 din 27 aprilie 2021 al Casei Naționale de

Asigurări Sociale i s-a comunicat că nu există temei de examinarea a cererii,

or, scrisoarea nr. X-01/09-2262 din 14 aprilie 2021 a Casei teritoriale de

Asigurări Sociale Botanica, nu constituie o deciziei de refuz în stabilirea

pensiei, deci nu reprezintă un act administrativ în sensul art. 10 și art. 11 din

Codul administrativ. (f.d. 5 dosarul administrativ)

În data de 04 august 2021 Gheorghe Morari a depus cerere prealabilă

prin care a solicitat anularea răspunsului nr. X-01/09-2262 din 14 aprilie

2021 emis de către Casa teritorială de Asigurări Sociale Botanica, emiterea

unui act administrativ cu privire la stabilirea pensiei potrivit vechimii în

serviciu. (f.d. 7-8 dosarul administrativ)

Prin răspunsul M-1470/21 din 11 august 2021 Casei Naționale de

Asigurări Sociale i s-a comunicat că nu există temei pentru a fi examinate

repetat pretențiile din cererea prealabilă, totodată i s-a comunicat că nu există

temei pentru reluarea procedurii, deoarece situația de fapt nu s-a schimbat,

probe noi nu au fost prezentate. Suplimentar a fost informat că în cazul în

care pretinde stabilirea/recalculareea pensiei urmează să se conformeze

prevederilor art. 48-51 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 ( f.d.9-10

dosarul administrativ)

În data de 16 septembrie 2021 Gheorghe Morari a depus cerere

prealabilă către Casa teritorială de Asigurări Sociale Botanica, prin care a

solicitat anularea răspunsului nr. 1470/21 din 05 august 2021 cu emiterea

actului administrativ cu privire la stabilirea pensiei potrivit vechimii în

serviciu și nu pentru dezabilitate. (f.d. 11-12 dosarul administrativ)

8

Prin răspunsul M-1717/21 din 24 septembrie 2021 al Casei Naționale

de Asigurări Sociale i s-a comunicat că răspunsul M-1470/21 din 11 august

2021 nu constituie în sine un act administrativ, deci prilej pentru examinarea

cererii prealabile nu există. (f.d. 13-14 dosarul administrativ)

răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr.M-1470/2021 din 11

august 2021, cu obligarea efectuării recalculării cuantumului pensiei lui

Gheorghe Morari, luându-se în considerare două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, pentru perioada 24 iunie 1991-21 februarie 1997,

01 iunie 1999-24 ianuarie 2003 în calitate de polițist al Batalionului

Serviciului Separat de Escortă și Pază al Inspectoratului de Poliție Chișinău,

cu achitarea diferenței neachitate din momentul obținerii dreptului la pensie

24 ianuarie 2003, luându-se în considerație majorările și indexările ce au avut

loc.

Rîșcani, prin hotărârea din 16 martie 2023, a admis integral acțiunea lui

Gheorghe Morari. (f.d. 40, 47-54)

decizia din data de 21 noiembrie 2023 a respins apelul declarat de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, a menținut hotărârea din data de 16 martie

2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.86,87-100)

Instanțele de judecată ierarhic inferioare, reținând concluziile Curții

Constituționale, jurisprudența Curții Europene și în temeiul prevederilor art.

2, alin. (1), art. 13, lit. a), art.14, lit. a), art.18, lit. c), art.48, art.49, alin.(3),

art.54 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993 (în vigoare la data apariției

dreptului de pensionare), pct.6, pct.7, lit. g) și pct. 8, lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, au

concluzionat că, Gheorghe Morari întrunește condițiile legale ca să

beneficieze de recalculare a pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu

avantaje pentru perioadele de referință, în sensul solicitărilor formulate de

către acesta.

În acest sens, instanțele de judecată au stabilit că, la caz, sunt întrunite

condițiile necesare pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile și

anume, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoarede detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub

incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994.

alin. (1) din Codul administrativ, instanța de recurs apreciază ca fiind

9

prematură concluzia instanței de apel de a admite acțiunea înaintată de către

Gheorghe Morari și obligarea autorității pârâte de a efectua recalcularea

cuantumului pensiei lui Gheorghe Morari, luându-se în considerare două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, rezultată din aprecierea

necuvenită a pretențiilor formulate în prezentul litigiu în raport cu materialul

probator anexat la dosar, precum și normele de drept ce reglementează acest

aspect, fapt ce impune necesitatea casării deciziei, cu remiterea cauzei spre

rejudecare.

pensionare, rezultă că Gheorghe Morari în data de 24 iunie 2019 a depus

cerere prin care a solicitat stabilirea pensiei, în temeiul art. 13 din Legea

nr.1544-XII din 23 iunie 1993, acest fapt rezultă și din cererile adresate Casei

teritoriale de Asigurări sociale sectorul Botanica din data de 10 aprilie 2021,

04 august 2021, precum și a celor adresate Casei Naționale de Asigurări

sociale din data de 19 aprilie 2021 și 16 septembrie 2021.

Asigurări sociale sectorul Botanica nr. 1184/2313 s-a refuzat lui Gheorghe

Morari în recalcularea pensiei de dezabilitate, deoarece pensia de dezabilitate

se stabilește independent de durata serviciului.

a examinat cererea lui Gheorghe Morari din 24 iunie 2019 privind stabilirea

pensiei în temeiul art. 13 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993, or, prin

decizia nr. 1184/2313 a refuzat în recalcularea pensiei de dezabilitate, deși

Gheorghe Morari a solicitat stabilirea pensiei pentru vechimea în serviciu,

susținând că urmare a calculării greșite a vechimii în serviciu a abținut pensia

de dezabilitate și nu pensia pentru vechime în serviciu.

obligat organul social să recalculeze cuantumul pensiei lui Gheorghe Morari

solicitată prin cererea din 24 iunie 2019, cu aplicarea coeficientului de 59 %

din solda lunară, începând cu 24 ianuarie 2003, luându-se în considerare

majorările și indexările care au avut loc precum și confirmarea Direcției de

Poliței a mun. Chișinău din 18 iunie 2019 cu nr.34/20-9627.

de Casa Națională de Asigurări Sociale, completul de judecată ajunge la

concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza

deficiențelor în motivare. Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară cu privire la obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale

de a-i stabili lui Gheorghe Morari pensia pentru vechime în muncă reieșind

din vechimea totală de 24 ani 03 luni și 21 zile și să-i achite diferența pensiei

recalculate începând cu data stabilirii inițiale, 24 ianuarie 2003.

instanța de apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita

pensia cu înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

instanța de recurs a constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod

10

corespunzător aspectul vădit al responsabilității organului de asigurări

sociale care stabilește sau plătește pensia.

Naționale de Asigurări Sociale pentru neplata pensiei cu înlesniri începând

cu data survenirii dreptului, luându-se în considerare confirmarea Direcției

de Poliței a mun. Chișinău din 18 iunie 2019 cu nr.34/20-9627. Or, conform

legislației, suma pensiei calculate și neachitate la timp trebuie acordată

pentru perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de trei ani înainte de data

solicitării pensiei.

asupra faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate, or, instanța de apel nu a analizat în ce măsură recalcularea

dispusă respectă limitele prevăzute de lege, în special art. 54 și art. 61 din

Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993, care reglementează perioada pentru

care poate fi efectuată recalcularea pensiei.

recalcularea pensiei poate fi efectuată doar în anumite condiții: dacă Casa

Națională de Asigurări Sociale este vinovată de neacordarea recalculării,

pensia poate fi achitată pentru întreaga perioadă restantă, fără limită

temporală; dacă refuzul recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a

legislației și nu pe o inacțiune nejustificată a Casei Naționale de Asigurări

Sociale, recalcularea poate fi aplicată doar pentru 12 luni anterioare

solicitării.

de către Casa Națională de Asigurări Sociale a fost determinat de o eroare

administrativă sau de aplicarea unei norme legale. Această distincție este

esențială pentru stabilirea întinderii obligației Casei Naționale de Asigurări

Sociale și pentru aplicarea corectă a prevederilor legale.

aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa

unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul

instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

iunie 1993, din prezenta decizie, recalcularea pensiilor se face pe baza

documentelor disponibile la momentul recalculării în organele de

pensionare. Dacă reclamantul prezintă ulterior acte suplimentare care ar

putea majora pensia, recalcularea se va face pentru perioada precedentă, dar

nu pentru mai mult de 12 luni de la depunerea acestor acte și nu înainte de

data punerii în aplicare a legii relevante.

exclude dreptul de a beneficia de anumite plăți, nu poate fi interpretată ca o

vină pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau plătește

pensia.

11

concluzia de a recalcula și încasa pensia lui Gheorghe Morari, începând cu

data survenirii dreptului, luându-se în considerare confirmarea Direcției de

Poliței a mun. Chișinău din 18 iunie 2019 cu nr.34/20-9627, situația în care

normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult 3 ani sau o perioadă de

12 luni. Prin urmare, este esențial ca instanța să examineze responsabilitatea

organului de asigurări sociale în ceea ce privește neplata pensiei pentru

perioada menționată de Gheorghe Morari.

pentru întreaga perioadă începând cu 24 ianuarie 2003, fără a verifica dacă

această aplicare retroactivă este justificată de culpa Casei Naționale de

Asigurări Sociale. O astfel de analiză este necesară pentru respectarea

principiului legalității și pentru determinarea corectă a drepturilor

reclamantului. În lipsa acestei analize, soluția instanței de apel nu poate fi

menținută, fiind necesară casarea deciziei și rejudecarea cauzei.

anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către

instanța de apel este nemotivată, deoarece, nu a stabilit dacă Gheorghe

Morari beneficiază de dreptul de recalculare a pensie în cazul când nu i s-a

stabilit pensia pentru limita de vârstă ci pensia de dezabilitatea, nu a stabilit

dacă Casa Națională de Asigurări Sociale este vinovată de neacordarea

recalculării, dacă refuzul recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a

legislației și nu pe o inacțiune nejustificată a Casei Naționale de Asigurări

Sociale, precum și perioada pentru care urmează a fi efectuată recalcularea

pensiei.

garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre

motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în

mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite

spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor

hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un

proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a

se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și,

argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora

(cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor

de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea

ce, în speță, lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea

să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-

au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă

12

sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării

unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza

Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente

pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În

cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-

o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins,

acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani

vs. Spania, 1994).

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența

CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,

instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că

instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala

decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv

dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi”

justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.

pentru a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze

cuantumul pensiei lui Gheorghe Morari instanța de apel inițial urma să

verifice dacă organul social a examinat cererea lui Gheorghe Morari în

limitele pretențiilor invocate, dacă lui Gheorghe Morari i-a fost stabilită

pensia pentru limita de vârstă sau a altă categorie de pensie, dacă sunt

întrunite condițiile de recalculare a cuantumului pensiei și perioada pentru

care aceasta poate fi recalculată.

Curții Supreme de Justiție conchide că soluția instanței de apel nu poate fi

menținută, fiind necesară o rejudecare a cauzei, or, constatările instanței de

apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la

materialele cauze, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției

emise, astfel încât instanța de recurs este în dificultate de a exercita controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea

soluției adoptate.

Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă și

anume în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea

litigiilor ce vizează asigurarea socială (pensiile) în temeiul Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. La caz, urmează a fi amintite

cauzele: Mandraburcă Victor vs Casa Națională de Asigurari Sociale, decizia

nr.3ra-306/24 din 20 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție; Căprițe

Igor vs Casa Națională de Asigurări Sociale, decizia nr.3ra-214/24 din 27

13

noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție; Zaitev Fiodor vs Casa

Națională de Asigurări Sociale, decizia nr. 3ra-560/23 din 19 februarie 2025

a Curții Supreme de Justiție, Melnic Tudor vs Casa Națională de Asigurări

Sociale, decizia nr.3ra-573/23 din 26 februarie 2025 a Curții Supreme de

Justiție etc.

de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea

acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează

necesitatea admiterii recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale și casării deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță.

consideră oportun de a menționa că prin prisma art. III alin.(1) – (2), pct.1)

din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative

(revizuirea hărții judiciare), Curtea de Apel Chișinău s-a redenumit în Curtea

de Apel Centru.

Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Casează integral decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, adoptată în cauza de contenciosului administrativ, intentată la

acțiunea depusă de Gheorghe Morari împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea autorității publice de a recalcula pensia, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Centru.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

14