3ra-927/23 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Motivarea insuficientă a hotărârii privind perioada pentru care se recalculează pensia stabilită anterior subiectilor vizati de Legea 1544 din 1993
3ra-927/23 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în contencios administrativ, înaintată la acțiunea lui Valeriu Baluțel
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-927/23
PIGD 2-22081816-01-3ra-11092023)
Motivarea insuficientă a hotărârii privind perioada pentru care se
recalculează pensia stabilită anterior subiecților vizați de Legea 1544/1993.
Omisiunea de a analiza argumentele esențiale invocate de recurentă în raport
cu normele imperative și cadrul legal aplicabil.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chiselița
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 iunie 2022, Valeriu Baluțel a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat
anularea deciziei Casei teritoriale de asigurări sociale Orhei nr.
17/2022/2573 din data 14 martie 2022 de respingere a cererii de recalculare
a vechimii în muncă cu avantaje, anularea ca ilegală a deciziei Casei
Naționale de Asigurări Sociale înserată în răspunsul nr. B-872/22 din data
05 mai 2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul
administrativ individual favorabil cu privire la recalcularea vechimii în
muncă cu includerea avantajelor, prin calcularea a două luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu, pe care a prestat-o în funcția de șef al
Izolatorului de detenție Provizorie al Secției raionale a afacerilor interne
Orhei, în perioada 31 octombrie 1984 - 01 august 1994, conform
certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei din 06 ianuarie 2022
nr. 34/44-228 și a certificatului de rectificare nr. 34/44-5515 din 15 aprilie
2022, care constituie 19 ani, 06 luni, 02 zile, odată cu intervenirea unor
circumstanțe ce justifică majorarea cuantumului pensiei, recalcularea
cuantumului pensiei în urma recalculării vechimii în muncă cu avantaje și
achitarea diferenței de pensie, formată în rezultatul recalculării pensiei, cu
aplicarea indexărilor corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la
pensie - 01 noiembrie 1995, încasarea de la Casa Națională de Asigurări
Sociale în beneficiul lui Valeriu Baluțel a cheltuielilor de judecată în sumă
de 4 700 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.
În motivarea cererii de chemare în judecată Valeriu Baluțel a indicat
că, în perioada 02 martie 1977 - 01 noiembrie 1995 a îndeplinit serviciul în
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, fără întrerupere, astfel vechimea
constituie 18 ani, 07 luni, 29 zile, fapt atestat prin înscrierea în carnetul de
muncă și certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei nr. 34/44 - 228
din 06 ianuarie 2022, fiind concediat cu dreptul de a primi pensie pe linia
Ministerului Afacerilor Interne.
Pe parcursul activității, în perioada 31 octombrie 1984 - 01 august
1994 a deținut funcția de șef al Izolatorului de detenție provizorie al Secției
raionale a afacerilor interne Orhei.
Începând cu 01 noiembrie 1995 i-a fost acordat statut de pensionar
pentru vechime în muncă, stabilită de către Ministerul Afacerilor Interne, în
1
conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23
iunie 1993, calculându-i-se o vechime totală de 20 ani, 09 luni, 11 zile.
Reclamantul a menționat că la momentul pensionării, Ministerul
Afacerilor Interne, organul abilitat la acel moment, nu a calculat vechimea
în muncă cu avantaje conform Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie
Astfel, în legătură cu reexaminarea pensiei pentru vechime în muncă
cu avantaje, s-a adresat Inspectoratului de Poliție Orhei în vederea eliberării,
în baza ordinului MAI nr. 96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea
unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari
publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
a confirmării înlesnirilor pentru perioada activității în cadrul subdiviziunilor
de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele
de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie).
Conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei nr.
34/44 - 228 din 06 ianuarie 2022, rectificat prin certificatul nr. 34/44 - 5515
din 15 aprilie 2022, în perioada 31 octombrie 1984 - 01 august 1994 ( 09 ani,
09 luni, 01 zile), a activat în funcție de șef al Izolatorului de detenție
provizorie al Secției raionale a afacerilor interne Orhei, iar în conformitate
cu pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,
vechimea în muncă cu înlesniri pentru această perioadă (2 zile vechime în
muncă pentru 1 zi de serviciu) constituie 19 ani, 06 luni, 02 zile.
Astfel, reclamantul a indicat că vechimea în muncă pentru perioada de
activitate în Izolatorul de detenție provizorie de 09 ani, 09 luni, 01 zile nu a
fost calculată cu avantaje (2 luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu), care constituie 19 ani, 06 luni, 02 zile, iar acest fapt a influențat
asupra stagiului de muncă și respectiv asupra cuantumului pensiei calculate,
care au fost substanțial diminuate.
Totodată, Valeriu Baluțel a menționat că suma pensiei neprimite, din
motivul calculării eronate a vechimii în muncă, urmează a fi recalculată și
achitată fără limită de timp, în baza certificatului nr. 34/44-228 din 06
ianuarie 2022 și a certificatului de rectificare nr. 5515 din 15 aprilie 2022,
eliberat de Inspectoratul de poliție Orhei, or, nu a primit pensia cuvenită din
vina organului care i-a stabilit-o, iar neachitarea acesteia în momentul
depistării erorii, constituie o lipsire nejustificată de valoarea patrimonială
care i se cuvine în baza legii.
Având în vedere, că începând cu 01 ianuarie 2017 Casa Națională de
Asigurări Sociale a preluat atribuțiile de stabilire și plată a pensiilor
persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, fiind astfel, instituția
abilitată cu competența de achitare a pensiilor și alocațiilor lunare
persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, prin urmare, Casa
Națională de Asigurări Sociale este organul abilitat prin lege cu competența
de recalculare a pensiei colaboratorilor organelor afacerilor interne.
2
Reclamantul a relatat că a prezentat certificatul nr. 34/44-228 din 06
ianuarie 2022 eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei, Casei teritoriale de
asigurări sociale Orhei în vederea emiterii actului administrativ individual
favorabil de reexaminare a dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă
cu avantaje, prin calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu, prestată în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al Secției
raionale a afacerilor interne Orhei pentru perioada 31 octombrie 1984 - 01
august 1994, odată cu intervenirea unor circumstanțe ce justifică majorarea
cuantumului pensiei, precum și recalcularea și achitarea diferenței de pensie,
formată în urma majorării cuantumului pensiei reexaminate pentru perioada
anterioară, începând cu 01 noiembrie 1995.
Potrivit răspunsului Casei teritoriale de asigurări sociale Orhei nr.
1157 din 17 martie 2022 și a deciziei nr. 17/2022/2573 din 14 martie 2022,
s-a respins cererea de recalculare a vechimii în muncă și, respectiv, a
recalculării pensiei, pe motiv că perioada de activitate în cadrul izolatorului
de detenție provizorie nu poate fi raportată la prevederile pct. 8, lit. d) al
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Reclamantul a menționat că, în data de 20 aprilie 2022 a depus cerere
prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând anularea
deciziei Casei teritoriale de asigurări sociale Orhei nr. 17/2022/2573 din 14
martie 2022 de respingere a cererii de reexaminare a dreptului la pensie în
temeiul vechimii în muncă cu avantaje, începând cu data apariției dreptului
la pensie - 01 noiembrie 1995, cu emiterea actului administrativ individual
favorabil, prin reexaminarea dreptului la pensie în temeiul vechimii în muncă
cu avantaje, aplicând două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu,
prestată în funcția de șef al Izolatorului de detenție Provizorie al Secției
raionale a afacerilor interne Orhei în perioada 31 octombrie 1984 - 01 august
1994.
Prin răspunsul/decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, nr. B-
872/22 din 05 mai 2022, cererea prealabilă a fost respinsă ca neîntemeiată.
Valeriu Baluțel a susținut că în speță este aplicabilă Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, care reglementează modul de
stabilire a pensiei și identificarea condițiilor deosebite de satisfacere a
serviciului și cererea urmează a fi admisă. De asemenea a indicat că,
colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare
de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă
cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
în ordinea prevăzută de pct. 8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994.
Prin urmare, la momentul eliberării din serviciu, eronat i s-a calculat
vechimea în serviciu, deoarece avea dreptul la calcularea vechimii în muncă
cu avantaje, așa cum la momentul pensionării, erau în vigoare prevederile
pct. 8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
3
În opinia reclamantului suma pensiei neprimite din motivul calculării
eronate a vechimii în muncă, urmează a fi recalculată și achitată fără limită
de timp, calculată în baza certificatului nr. 34/44 - 228 din 06 ianuarie 2022
și a certificatului de rectificare nr. 34/44 - 5515 din 15 aprilie 2022, eliberat
de Inspectoratul de Poliție Orhei, iar neachitarea acesteia în momentul
depistării erorii, constituie o lipsire nejustificată de valoarea patrimonială
care i se cuvine în baza legii.
Suplimentar, Valeriu Baluțel a menționat că pct. 8 din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 operează cu definiții generale de
instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și
instituții destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și
bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Deci, catalogarea de către
Casa Națională de Asigurări Sociale, a activității în Izolatorul de detenție
provizorie ca nefiind atribuită la activități în condiții deosebite, deoarece nu
este expres invocată în lista instituțiilor penitenciare, reprezintă o interpretare
denaturată/distinctivă a normelor Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994.
Reclamantul a susținut că, în subordinea organelor afacerilor interne
activau izolatoare de urmărire penală (la nivel intern denumite izolatoare de
detenție provizorie), care sunt identice scopului de instituire și specificului
activității izolatoarelor de urmărire penală - de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute sau arestate. Or, respingerea cererii pe motivul
necorespunderii denumirii subdiviziunii, fără a lua în calcul scopul creării și
genul de activitate al acesteia, care este identică izolatoarelor de urmărire
penală, este ilegală. Drept urmare, decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale este una vădit ilegală, deoarece denotă o respingere formală abuzivă
a cererii prealabile.
Cu referire la cheltuielile de judecată reclamantul a indicat că, în
legătură cu lipsa cunoștințelor în domeniul jurisprudenței, a încheiat
contractele de asistență juridică nr. 10 din 01 aprilie 2022 și nr. 12 cu
avocatul Viorica Martalog, pentru prestarea serviciilor juridice, conform
bonului de plată cu seria GL nr. 016578 din 07 iunie 2022 a achitat suma de
3 500 lei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 24 ianuarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu
Baluțel, s-au anulat decizia Casei teritoriale de asigurări sociale Orhei nr.
17/2022/2573 din 14 martie 2022 privind respingerea cererii de recalculare
a pensiei și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-872/22 din 05
mai 2022 emisă la soluționarea cererii prealabile.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul
administrativ prin care să recalculeze mărimea pensiei pentru vechime în
4
muncă, reieșind din vechimea totală de 30 ani, 05 luni, 12 zile și să achite
diferența pensiei recalculate începând cu data stabilirii inițiale - 01 noiembrie
1995.
S-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul
lui Valeriu Baluțel, suma de 4 700 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență
juridică. În rest acțiunea a fost respinsă.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 09
februarie 2023, de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 13 iunie 2023 a respins
cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale cu
menținerea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 24 ianuarie
2023, a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui
Valeriu Baluțel suma de 1 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Instanța de apel, în temeiul art.54 din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, a concluzionat că cererea de
chemare în judecată este întemeiată, deoarece eroarea organului cu atribuții
de stabilire și calculare a pensiei a condus la situația în care lui Valeriu
Baluțel, începând cu data stabilirii pensiei și până în prezent, i-a fost achitată
o pensie mai mică, eroare ce urma a fi corectată de către Casa Națională de
Asigurări Sociale.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
În data de 24 august 2023 a depus recurs Casa Națională de Asigurări
Sociale împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.
În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a
invocat dezacordul cu soluția adoptată, menționând că instanța de apel nu a
analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce
reglementează astfel de litigii.
Totodată, a relatat că decizia adoptată este neîntemeiată și rezidă din
interpretarea în mod eronat a legii materiale aplicabile și anume a pct. 8 lit.
d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Autoritatea recurentă a susținut că instanța de apel a emis o decizie
pripită fapt ce se datorează lipsei analizării argumentelor invocate de Casa
Națională de Asigurări Sociale în cererea de apel și anume a legalității
certificatului emis de Inspectoratul de Poliție Orhei nr. 34-44-228 din 06
ianuarie 2022 în care se reflectă vechimea în muncă a intimatului calculată
cu înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu
conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018
5
pentru perioada de activitate în cadrul Izolatorului de detenție provizorie 31
octombrie 1984 – 01 august 1994.
Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că certificatul
nominalizat este nul din oficiu din motiv că prevederile actul normativ care
au stat la baza emiterii acestuia depășesc prevederile actului normativ în
temeiul căruia a fost emis, or, în legislația națională nu există un act normativ
care să prevadă acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru
o lună de serviciu pentru colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne care
au activat sau activează în cadrul izolatorului de detenție provizorie
Instanța de apel cât și instanța de fond urma să aprecieze dacă la
calcularea vechimii în muncă a intimatului pentru perioadele de activitate în
cadrul Izolatorului de detenție provizorie, urmează a fi aplicat pct. 8 din
Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în care este prevăzut expres modalitatea
acordării înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea
pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544/1993.
La caz, certificatul nr. 34-44-228 din 06 ianuarie 2022 eliberat de
Inspectoratul de Poliție Orhei este nul, or, intimatul nu a activat într-o
instituție penitenciară cum este reglementat în pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78/1994.
Instanței de apel a confundat activitatea militarilor dintr-o instituție
penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la
sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la
sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 care garantează expres
acordarea înlesnirilor respective cu activitatea militarilor în cadrul
Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție care
nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr.
320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care la rândul
său nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru
o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul izolatorului
de detenție provizorie.
În acest context, Casa Națională de Asigurări Sociale a susținut că
intimatul nu întrunește condițiile enumerate, deoarece, a activat în cadrul
Izolatorul de detenție provizorie al IP Orhei care nu este o instituție
penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.
78/1994.
Reieșind din cele expuse supra, temei de stabilire a pensiei pentru
vechime în muncă în conformitate cu datele reflectate în certificatul nr. 34-
44-228 din 06 ianuarie 2022 eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei nu
există.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 22, alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
6
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt
din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de
expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ stabilește că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul
considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5
judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat admisibil să fie examinat
de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ prevede că:
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
Art. 195 din Codul administrativ reglementează următoarele:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art. 219, alin. (1) din Codul administrativ prevede că:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de
cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile
cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul
administrativ, reglementează că:
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea
a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în
apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile
prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art.245 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 4451 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ stabilește că:
„Recursul este admis dacă prin admiterea recursului, se schimbă sau se
consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție”
Art. 247 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451
7
alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în
ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ statuează că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și trimite
cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi
corectată de către instanța de recurs.”
Art. 1 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, stabilește că:
„Militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special
din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri beneficiază de dreptul la pensie viageră pentru vechime în muncă, dacă au
vechimea respectivă în serviciu militar și în organele afacerilor interne.
Militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care au devenit persoane
cu dizabilități în condițiile prezentei legi au dreptul la pensie de dizabilitate.
Familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri decedate
sau căzute la datorie au dreptul la pensie în cazul pierderii întreținătorului.”
Art. 7 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 stabilește că:
„Militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au
concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea
lor.”
Art. 13, lit. a) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 prevede că:
„Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 1
iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani.”
Art. 48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 statuează că:
„Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin
contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale funcționarilor publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, ale ofițerilor de protecție și
colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale
membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale,
în modul stabilit de Guvern.”
Art. 51 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 stabilește că:
8
„În cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor pensiilor
stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea pensiilor se
efectuează în termenele stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.
Recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract,
pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
precum și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și pentru familiile
acestora se efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei în care au survenit
circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei. Totodată, dacă pensionarul
beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența de pensie i se poate plăti doar pentru
12 luni trecute.”
Art. 54 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 stabilește că:
„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și pentru familiile
acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru
3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina
organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă
fără limite în timp.”
Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993
reglementează că:
„Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu
punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la
momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior
acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua
pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor
suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 13 iunie 2023. Conform extrasului din poșta electronică
a Curții de Apel Chișinău, dispozitivul deciziei a fost notificată autorității
recurente, prin intermediul poștei electronice, la 21 iunie 2023, iar motivarea
deciziei la 21 august 2023.
Recursul nemotivat a fost depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale la 21 iunie 2023, iar motivarea recursului a fost prezentată la 24
august 2023. (f.d.123-125)
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
La 11 septembrie 2023 Curtea Supremă de Justiție a expediat copia
recursului în adresa intimatului Valeriu Baluțel și a reprezentantului acestuia
avocatului Victoria Martalog prin intermediul oficiului poștal.
9
Potrivit avizelor de recepție avocatul Victoria Martalog a recepționat
copia recursului la 14 septembrie 2023, iar Valeriu Baluțel la 28 septembrie
2023.
Instanța de recurs menționează că deși intimatul și avocatul acestuia
au recepționat copia recursului depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale nu au beneficiat de dreptul său și nu au formulat obiecții asupra
argumentelor invocate în recurs.
În speță, completul de judecată nu a considerat oportun de a cita
participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu
privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității
recurente au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimatul și reprezentantul
acestuia nu au depus diligență și nu a prezentat instanței de recurs opinia
asupra recursului înaintat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Casa Națională de
Asigurări Sociale întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei
instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții
Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea
din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului
constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea
exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia
Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli
procedurale evidente.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanțe și confirmată de părți.
Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului, precum și din
dosarul administrativ rezultă că, începând cu data de 01 noiembrie 1995
Valeriu Baluțel este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă calculată
de 20 ani, 09 luni și 11 zile.
În data de 15 februarie 2022 Valeriu Baluțel s-a adresat Casei teritoriale
de asigurări sociale Orhei cu cerere privind recalcularea pensiei. Organul
social prin decizia nr. 17/2022/2573 din 16 martie 2022 a refuzat în
recalcularea pensiei, deoarece perioadele de activitate în cadrul izolatorului
de detente provizorie nu pot fi raportate la prevederile pct. 8, lit. d) din
Hotărârea nr. 78/1994. ( f.d.2 dosarul administrativ)
Deoarece a primit refuz, la 21 aprilie 2022, Valeriu Baluțel a depus
cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 17/2022/2573 din
16 martie 2022 privind refuzul în recalcularea pensiei. (f.d.7-16 dosarul
administrativ)
10
Casa Națională de Asigurări Sociale prin răspunsul nr. B-872/22 din 05
mai 2022 a respins cererea prealabilă ca fiind neîntemeiată.(f.d.19-20 dosarul
administrativ)
Valeriu Baluțel prin prezenta acțiune a solicitat anularea deciziei
Casei teritoriale de asigurări sociale Orhei nr. 17/2022/2573 din data 14
martie 2022, anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale,
obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ
individual favorabil cu privire la recalcularea vechimii în muncă cu
includerea avantajelor, prin calcularea a două luni vechime în muncă pentru
o lună de serviciu, pe care a prestat-o în funcția de șef al Izolatorului de
detenție Provizorie al Secției raionale a afacerilor interne Orhei, în perioada
31 octombrie 1984 - 01 august 1994, care constituie 19 ani, 06 luni, 02 zile,
începând cu data apariției dreptului la pensie - 01 noiembrie 1995 și
încasarea cheltuielilor de judecată.
Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Chișinău, sediul
Rîșcani prin hotărârea din 24 ianuarie 2023 a admis parțial cererea de
chemare în judecată depusă de Valeriu Baluțel, a anulat decizia Casei
teritoriale de asigurări sociale Orhei nr. 17/2022/2573 din 14 martie 2022 și
decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-872/22 din 05 mai 2022,
a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ
prin care să recalculeze mărimea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind
din vechimea totală de 30 ani, 05 luni, 12 zile și să achite diferența pensiei
recalculate începând cu data stabilirii inițiale - 01 noiembrie 1995, a încasat
din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui Valeriu
Baluțel, suma de 4 700 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. În
rest acțiunea a fost respinsă.
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin
decizia din 13 iunie 2023 a respins cererea de apel declarată de Casa
Națională de Asigurări Sociale cu menținerea hotărârii Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 24 ianuarie 2023, a încasat de la Casa Națională
de Asigurări Sociale în beneficiul lui Valeriu Baluțel suma de 1 500 lei, cu
titlu de cheltuieli de judecată.
Cercetând materialele administrate instanța de recurs constată că
instanțele de judecată ierarhic inferioare au obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale în condițiile legii să emită act administrativ individual
favorabil prin care să dispună recalcularea pensiei pentru vechime în serviciu
lui Valeriu Baluțel, cu achitarea diferenței pensiei, începând cu data
survenirii dreptului – 01 noiembrie 1995, luându-se în considerare
certificatul nr. 34/44 - 228 din 06 ianuarie 2022 și certificatul de rectificare
nr. 34/44 - 5515 din 15 aprilie 2022, eliberat de Inspectoratul de Poliție
Orhei.
Astfel, analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat
de Casa Națională de Asigurări Sociale, completul de judecată ajunge la
concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută din cauza
11
deficiențelor în motivare. Or, instanța de apel nu a furnizat o motivare
adecvată și clară cu privire la obligația Casei Naționale de Asigurări Sociale
de a-i achita lui Valeriu Baluțel pensia neachitată, începând cu data survenirii
dreptului – 01 noiembrie 1995, luându-se în considerare certificatul nr. 34/44
- 228 din 06 ianuarie 2022 și certificatul de rectificare nr. 34/44 - 5515 din
15 aprilie 2022, eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei.
Însă, în ciuda concluziilor favorabile aduse de prima instanță și
instanța de apel în privința cererii reclamantului de a recalcula și achita
pensia începând cu data survenirii dreptului – 01 noiembrie 1995, instanța
de recurs a constatat că hotărârile acestora nu au abordat în mod
corespunzător aspectul vădit al responsabilității organului de asigurări
sociale care stabilește sau plătește pensia.
Aceste concluzii nu aduc în discuție responsabilitatea Casei
Naționale de Asigurări Sociale pentru neplata pensiei cu înlesniri, începând
cu data survenirii dreptului, luându-se în considerare certificatul nr. 34/44 -
228 din 06 ianuarie 2022 și certificatul de rectificare nr. 34/44 - 5515 din 15
aprilie 2022, eliberat de Inspectoratul de Poliție Orhei. Or, conform
legislației, suma pensiei calculate și neachitate la timp trebuie acordată
pentru perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de trei ani înainte de data
solicitării pensiei.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atrage atenția
asupra faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de
superficialitate, or, instanța de apel nu a analizat în ce măsură recalcularea
dispusă respectă limitele prevăzute de lege, în special art. 54, precum și art.
61 din Legea nr.1544-XII din 23 iunie 1993, care reglementează perioada
pentru care poate fi efectuată recalcularea pensiei.
Potrivit art. 54 și art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,
recalcularea pensiei poate fi efectuată doar în anumite condiții: dacă Casa
Națională de Asigurări Sociale este vinovată de neacordarea recalculării,
pensia poate fi achitată pentru întreaga perioadă restantă, fără limită
temporală; dacă refuzul recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a
legislației și nu pe o inacțiune nejustificată a Casei Naționale de Asigurări
Sociale, recalcularea poate fi aplicată doar pentru 12 luni anterioare
solicitării.
Însă, în esență, instanța de apel nu a analizat dacă refuzul recalculării
de către Casa Națională de Asigurări Sociale a fost determinat de o eroare
administrativă sau de aplicarea unei norme legale. Această distincție este
esențială pentru stabilirea întinderii obligației Casei Naționale de Asigurări
Sociale și pentru aplicarea corectă a prevederilor legale.
Astfel, instanțele de judecată nu au motivat aspectul menționat, iar
aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei decizii. În lipsa
unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește raționamentul
instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.
12
Conform prevederii art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,
recalcularea pensiilor se face pe baza documentelor disponibile la momentul
recalculării în organele de pensionare. Dacă reclamantul prezintă ulterior
acte suplimentare care ar putea majora pensia, recalcularea se va face pentru
perioada precedentă, dar nu pentru mai mult de 12 luni de la depunerea
acestor acte și nu înainte de data punerii în aplicare a legii relevante.
Completul de judecată menționează că existența unei norme care
exclude dreptul de a beneficia de anumite plăți, nu poate fi interpretată ca o
vină pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau plătește
pensia.
Deci, la caz instanțele de judecată nu au motivat în niciun fel
concluzia de a recalcula și încasa lui Valeriu Baluțel pensia neachitată,
începând cu data survenirii dreptului – 01 noiembrie 1995, luându-se la bază
certificatul nr. 34/44 - 228 din 06 ianuarie 2022 și certificatul de rectificare
nr. 34/44 - 5515 din 15 aprilie 2022, eliberat de Inspectoratul de Poliție
Orhei, la situația în care normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult
3 ani sau o perioadă de 12 luni. Prin urmare, este esențial ca instanța să
examineze responsabilitatea organului de asigurări sociale în ceea ce privește
recalcularea pensiei pentru perioada menționată de Valeriu Baluțel.
În cazul din speță, instanța de apel a dispus recalcularea pensiei
pentru întreaga perioadă începând cu 01 noiembrie 1995, fără a verifica dacă
această aplicare retroactivă este justificată de culpa Casei Naționale de
Asigurări Sociale. O astfel de analiză este necesară pentru respectarea
principiului legalității și pentru determinarea corectă a drepturilor
reclamantului. În lipsa acestei analize, soluția instanței de apel nu poate fi
menținută, fiind necesară casarea deciziei și rejudecarea cauzei.
În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate
anterior, instanța de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către
instanța de apel este nemotivată, deoarece nu a stabilit dacă Casa Națională
de Asigurări Sociale este vinovată de neacordarea recalculării, dacă refuzul
recalculării s-a bazat pe o interpretare juridică a legislației și nu pe o
inacțiune nejustificată a Casei Naționale de Asigurări Sociale, precum și
perioada pentru care urmează a fi efectuată recalcularea pensiei.
În context instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil,
garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre
motivată. Motivarea este o parte a hotărârii în care instanța judecătorească în
mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința cauzei deferite
spre soluționare.
Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor
hotărâri motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un
proces echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a
se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și,
13
argumentelor invocate de către părți întru admiterea sau respingerea acestora
(cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).
Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor
de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în
mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea
ce, în speță, lipsește. Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea
să fie motivată, justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-
au făcut pe judecător să adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă
sistemul prevedea o cale de atac împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării
unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un proces echitabil (cauza
Kaufman vs. Belgia, 1986).
Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și
concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente
pentru rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În
cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și
explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-
o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins,
acest fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani
vs. Spania, 1994).
Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența
CtEDO referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile,
instanța de recurs conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că
instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala
decât cu încălcarea dreptului la un proces echitabil al recurentei, inclusiv
dreptul de acces liber la justiție în raport cu obligația instanței de „a auzi”
justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și art. 6 § 1 din Convenție.
Având în vedere deficiențele constatate, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție conchide că soluția instanței de apel nu poate fi
menținută, fiind necesară o rejudecare a cauzei, or, constatările instanței de
apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la
materialele cauze, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției
emise, astfel încât instanța de recurs este în dificultate de a exercita controlul
judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea
soluției adoptate.
Totodată, instanța de recurs menționează că jurisprudența Curții
Supreme de Justiție la acest capitol este uniformă și suficient de vastă și
anume în ceea ce vizează obligația instanțelor de judecată la examinarea
litigiilor ce vizează asigurarea socială (pensiile) în temeiul Legii asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993.
Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată
de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea
acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,
14
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează
necesitatea admiterii recursului depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale și casării deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu
restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță.
Subsecvent, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a menționa că prin prisma art. III alin.(1) – (2), pct.1)
din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), Curtea de Apel Chișinău s-a redenumit în Curtea
de Apel Centru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248, alin. (1), lit. d) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale.
Casează integral decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
adoptată în cauza de contenciosului administrativ, intentată la acțiunea
depusă de Valeriu Baluțel împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil, cu remiterea cauzei la
rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
15