3ra-856/23 — contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actelor administrative
- Temei legal
- Motivarea insuficientă a hotărârii privind perioada pentru care se recalculează pensia stabilită anterior subiectilor vizati de Legea 1544 din 1993
3ra-856/23 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Mihail Balan împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale privind contestarea actelor administrative,
împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-856/23
PIGD 2-22078006-01-3ra-11082023)
Motivarea insuficientă a hotărârii privind perioada pentru care se recalculează
pensia stabilită anterior subiecților vizați de Legea 1544/1993. Omisiunea de a
analiza argumentele esențiale invocate de recurent în raport cu normele imperative
și cadrul legal aplicabil.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Cazacu
Curtea de Apel Chișinău – Gh. Mîra, I. Dutca, E. Palanciuc
25 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 2 iunie 2022, Mihail Balan a înaintat o acțiune împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând (f.d. 4):
− Anularea deciziei nr. 32/2022/15202 din 11 aprilie 2022 și a răspunsului nr.B-
989/22 din 25 mai 2022.
− Obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să efectueze recalculul
cuantumului pensiei neachitate, începând cu data de 30 martie 2015, luând în
considerare certificatul eliberat de Direcția de Poliție Chișinău nr. 34/20-7034-
41 din 13 ianuarie 2022, precum și aplicarea majorărilor și indexărilor
aferente.
În motivarea acțiunii, reclamantul a susținut că a activat în organele
afacerilor interne în perioada 1 iunie 1999 – 30 martie 2015. În special,
pentru activitatea desfășurată în cadrul Batalionului Serviciului de Escortă și
Pază al Comisariatului General al Poliției Chișinău, în intervalul 30 ianuarie
2009 – 30 martie 2015, angajatorul i-a calculat vechimea în serviciu cu un
coeficient avantajos de 1:2, conform Hotărârii Guvernului Republicii
Moldova nr. 78/94. Acest fapt a fost confirmat prin certificatul nr. 34/20-
7034-41 din 13 ianuarie 2022, eliberat de Direcția de Poliție Chișinău.
Pe baza acestor informații, reclamantul s-a adresat Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale Criuleni, solicitând recalcularea cuantumului pensiei.
Totuși, cererea a fost respinsă prin decizia nr. 32/2022/15202 din 11 aprilie
Ulterior, reclamantul a înaintat o cerere prealabilă către Casa Națională
de Asigurări Sociale, însă solicitarea sa a fost respinsă din nou, conform
răspunsului nr. B-989/22 din 25 mai 2022.
Reclamantul consideră că răspunsul și decizia emise de Casa
Națională de Asigurări Sociale sunt neîntemeiate și, prin urmare, trebuie
anulate. În susținerea acestui argument, acesta invocă Hotărârea nr. 19 din
19 iulie 2016 a Curții Constituționale a Republicii Moldova, care stipulează:
„Pensiile pentru limită de vârstă se acordă pentru munca și serviciile prestate,
prin îndeplinirea unor obligații social importante. Prin natura lor social-
juridică primară, pensiile reprezintă sursa principală și permanentă de
subzistență a pensionarilor.”
1
Astfel, reclamantul susține că dreptul său la recalcularea pensiei este
justificat de contribuțiile și activitatea desfășurată, iar refuzul autorităților
contravine principiilor constituționale privind protecția social.
Având în vedere dispozițiile Constituției, în special art. 47 alin. (2),
cetățenii au dreptul de a primi integral, pe parcursul întregii vieți, pensia
stabilită conform prevederilor Legii nr. 156-XIV. Totodată, Curtea
Constituțională subliniază că, în conformitate cu art. 10 alin. (3) din Legea
privind pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul la pensie este
imprescriptibil.
Mai mult, conform art. 35 alin. (2) din aceeași lege, în cazul neachitării
pensiei la timp din vina organului de asigurări sociale care stabilește sau
plătește pensia, aceasta trebuie achitată fără limite de termen.
Curtea reiterează că dreptul de proprietate, deși fundamental, nu este
unul absolut și poate fi supus unor limitări. Orice restrângere a acestui drept,
conform Constituției și art. 54 alin. (2), trebuie:
a) Să fie prevăzută de lege.
b) Să fie necesară în interesele menționate de Constituție.
c) Să fie proporțională cu situația care a determinat-o.
d) Să nu aducă atingere esenței dreptului de proprietate, servind astfel unui
interes public legitim.
În acest context, reclamantul consideră că refuzul autorităților de a
recalcula pensia încalcă aceste principii și afectează drepturile sale
constituționale garantate.
Prin urmare, reclamantul a menționat că având în vedere interesul
public în discuție, Curtea subliniază necesitatea unei analize echilibrate între,
pe de o parte, interesul statului de a stabili termene pentru apariția,
exercitarea sau apărarea drepturilor civile, în scopul asigurării certitudinii
juridice, și, pe de altă parte, dreptul cetățenilor de a primi integral, pe
parcursul întregii vieți, pensia stabilită conform legii, aceasta reprezentând,
de regulă, sursa principală de existență pentru beneficiari. În această balanță,
Curtea constată că dreptul cetățenilor la pensie integrală și neîngrădită
prevalează, având în vedere importanța acestuia pentru asigurarea unui trai
decent și pentru respectarea principiilor de protecție socială prevăzute de
lege.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 iulie
2022, s-a admis acțiunea. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Criuleni nr. 32/2022/15202 din 11 aprilie 2022 și răspunsul Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. B-989/22 din 25 mai 2022, asupra cererii
2
prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula
pensia pentru vechime în muncă în privința lui Mihail Balan, cu achitarea
pensiei neachitate începând cu data de 30 martie 2015 ținând cont de
confirmarea eliberată de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-7034
41 din 13 ianuarie 2022, cu achitarea majorărilor și indexărilor stabilite
conform Legii (f.d. 22, 27-31).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 2 august 2022,
prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a
depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 19 iulie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 25-26). Iar la 13 octombrie 2022, prin
intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a
prezentat motiovarea apelului (f.d. 35-36).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 19 iulie 2022 (f.d.57, 58-72).
Instanța de apel a punctat că, subdiviziunile în care Mihail Balan a
activat sunt entități destinate deținerii persoanelor și se încadrează în
prevederile pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994
privind modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor
și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă, trupelor
organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar și colaboratorilor
Centrului Național Anticorupție. Mihail Balan și-a desfășurat activitatea
nemijlocit în cadrul Batalionului Special de Escortă și Pază al Direcției de
Poliție Chișinău, fapt care a constituit temei pentru emiterea Ordinului
Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, intitulat „Cu
privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor
categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul
Ministerului Afacerilor Interne.” Conform acestui ordin, calculul vechimii
în muncă pentru stabilirea pensiei s-a realizat cu înlesniri (avantaje), prin
acordarea a două luni vechime în muncă pentru fiecare lună de serviciu, în
conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din
corpul de comandă și trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23
iunie 1993.
Instanța de apel, examinând legalitatea și temeinicia hotărârii
contestate, s-a alăturat concluziilor instanței de fond, care a constatat
3
netemeinicia deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni
nr.32/2022/15202 din 11 aprilie 2022 și a răspunsului Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr. B-989/22 din 25mai 2022 la cererea prealabilă.
În acest context, instanța de apel a indicat că Casa Națională de
Asigurări Sociale a refuzat în mod neîntemeiat recalcularea pensiei,
interpretând eronat că perioada de activitate desfășurată în cadrul
subdiviziunii de escortare nu se încadrează în prevederile pct. 8 din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. În realitate, colaboratorii
care efectuează servicii de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute
sau arestate în izolatorul de urmărire penală beneficiază de dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje, prin aplicarea coeficientului de
două luni vechime în muncă pentru fiecare lună de serviciu, conform
reglementărilor legale în vigoare.
Totodată, instanța de apel a notat că nu poate fi reținut argumentul
Casei Naționale de Asigurări Sociale conform căruia, la data depunerii
cererii de recalculare a pensiei, Mihail Balan nu îndeplinea condițiile
necesare pentru recalcularea pensiei, pe motiv că perioada sa de activitate în
cadrul subdiviziunii de escortare nu ar putea fi raportată la prevederile pct. 8
din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și, prin urmare, nu i-
ar conferi dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje. Acest
argument este contrazis de confirmarea nr. 34/20-7034-41 din 13 ianuarie
2022, emisă de Inspectoratul General de Poliție, Direcția de Poliție a
municipiului Chișinău. Documentul atestă în mod clar că activitatea
desfășurată de Mihail Balan întrunește condițiile prevăzute la pct. 8 lit. d)
din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, referitoare la modul de calculare a
vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor pentru
militari, persoane din corpul de comandă, trupele organelor afacerilor
interne, sistemul penitenciar și colaboratorii Centrului Național
Anticorupție.
Curtea de Apel Chișinău a subliniat că argumentul apelantei,
conform căruia confirmarea nr. 34/20-7034-41 din 13 ianuarie 2022, emisă
de Direcția de Poliție a municipiului Chișinău din cadrul Inspectoratului
General al Poliției, pe baza Ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 emis de
Ministerul Afacerilor Interne, justifică calcularea perioadei respective cu
înlesniri de 1:2, trebuie apreciat critic. Or, această confirmare intră în
contradicție directă cu sensul Ordinului nr. 96 din 20 martie 2018, care
recunoaște anumite înlesniri doar pentru stabilirea pensiei angajaților MAI.
Ordinul nu prevede recalcularea pensiei pentru persoanele cărora pensia le-
a fost deja stabilită anterior. Astfel, interpretarea apelantului este considerată
nefondată.
4
Așadar, prin Ordinul nr. 96 din 20 martie 2018, emis de Inspectoratul
General al Poliției (IGP), au fost recunoscute anumite înlesniri pentru
stabilirea pensiei unor categorii de funcționari publici cu statut special și
militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Ordinul
reglementează raporturile de muncă pentru personalul care îndeplinește
misiuni de escortă și pază a persoanelor deținute, armonizând aceste
reglementări cu cele aplicabile angajaților altor instituții cu atribuții similare.
Confirmarea nr. 34/20-7034-41 din 13 ianuarie 2022 susține aplicabilitatea
acestui ordin, emis ulterior pensionării lui Mihail Balan, în ceea ce privește
vechimea în muncă acumulată de acesta. Astfel, la stabilirea cuantumului
pensiei, ar fi trebuit să fie luate în considerare și înlesnirile (avantajele)
asociate funcțiilor deținute. Ordinul specifică faptul că eliberarea
confirmărilor privind înlesnirile pentru calcularea vechimii în muncă la
stabilirea pensiei funcționarilor publici cu statut special și militarilor care și-
au desfășurat serviciul trebuie realizată, la cererea acestora, de către
autoritățile administrative și instituțiile din subordinea MAI, prin intermediul
subdiviziunilor de resurse umane, conform competențelor stabilite. În
situația în care subdiviziunile în care au activat solicitanții au fost lichidate,
confirmările vor fi eliberate de către autoritățile administrative,
subdiviziunile sau instituțiile din subordinea MAI care au devenit succesori
ai drepturilor și obligațiilor acestora sau care au preluat competențele
subdiviziunilor reorganizate sau lichidate.
Pe cale de consecință, instanța de apel a indicat că Ordinul
Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 este un act
administrativ valabil, care produce efectele juridice prevăzute și care trebuie
aplicat corespunzător. Simpla manifestare a unui dezacord de către apelanta
față de prevederile acestui ordin, în absența anulării sau suspendării acestuia,
nu poate constitui un temei pentru nerecunoașterea efectelor sale juridice. În
consecință, până la o eventuală anulare, ordinul rămâne aplicabil, iar efectele
sale trebuie respectate de toate părțile implicate.
Curtea de Apel Chișinău a statuat că Casa Națională de Asigurări
Sociale avea obligația să recalculeze pensia lui Mihail Balan, care a activat
în cadrul Batalionului Special de Escortă și Pază al Direcției de Poliție, luând
în considerare confirmarea emisă de Direcția de Poliție a municipiului
Chișinău nr. 34/20-7034-41 din 13 ianuarie 2022. Recalcularea pensiei
trebuia să includă achitarea pensiei neachitate începând cu data de 30 martie
2015, precum și aplicarea majorărilor și indexărilor stabilite conform
prevederilor legale.
Suplimentar, instanța de apel a făcut referire la Hotărârea Curții
Constituționale nr. 27 din 20 decembrie 2011 privind controlul
5
constituționalității unor legi de modificare a condițiilor de asigurare cu pensii
și alte plăți sociale pentru unele categorii de salariați, unde Curtea a statuat
că: „[...] un drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate
de art.46 și, respectiv, art.1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană
numai în cazul când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare
economică. Aplicativ la prezenta cauză, un drept patrimonial dobândit ar
însemna dreptul la pensia ce se află în plată, care deja are o valoare
economică și astfel constituie un drept de proprietate al persoanei.”
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 mai 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională
de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 17 mai
2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 75), iar la 28 iulie 2023 a prezentat
motivarea recursului, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii (f.d. 79-81).
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului recurenta Casa Națională de Asigurări
Sociale a invocat că decizia instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe
ca fiind neîntemeiate, ce rezultă din interpretarea în mod eronată a legii
materiale aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului
nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în
muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar.
Recurenta a menționat că n cazul din speță instanța a confundat
activitatea militarilor dintr-o instituție penitenciară asupra cărora se
răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației
penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul penitenciar
abrogată la data 16.05.2018 care garantează expres acordarea înlesnirilor
respective cu activitatea militarilor în cadrul Izolatorului de detenție
provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție care nu este o instituție
penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr. 320/2012 cu privire la
activitatea Poliției și statutul polițistului, care la rândul său nu prevede
acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul izolatorului de detenție
provizorie.
Recurenta a indicat că pentru calcularea vechimii în muncă cu
înlesniri conform pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, este
6
necesar ca persoana să întrunească condiția că instituția în care activează sau
a activat să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 lit. d) și asupra căreia se
răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul administrației
penitenciare în care sunt expres prevăzute înlesnirile nominalizate.
În final, recurenta a menționat că intimatul nu întrunește condițiile
enumerate, deoarece, a activat în cadrul Batalionului Special de Escortă și
Pază, care nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 lit. d)
al Hotărârii Guvernului nr. 78/1994.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința din 1 septembrie 2023, prin intermediul poștei
electronice, Mihail Balan, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali a solicitat
declararea recursului ca inadmisibil (f.d. 89-93).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 10 alin. (1) din Codul administrativ:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură
oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz
individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte
juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept
public.”
Art. 17 din Codul administrativ:
„Drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia
i se aduce atingere prin activitate administrativă.”
Art. 22 alin. (1) din Codul administrativ:
„Autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de
fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate
nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.”
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii
judecătorești, completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, că
recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 5 judecători, iar
completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, că recursul considerat
admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
7
„În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării
corecte a dreptului material.”
Art. 219 alin. (1) din Codul administrativ:
„Instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza
tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici
de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel că instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător
prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu
rezultă altceva.”
Art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul
administrativ:
„Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din
cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru
procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia,
dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art.245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt
termen.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.
2451 alin.(1) lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea
participanților în ședință pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat
admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și
trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Art. 1 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993:
„Militarii care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanele din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul
Inspectoratului General de Carabinieri beneficiază de dreptul la pensie viageră
pentru vechime în muncă, dacă au vechimea respectivă în serviciu militar și în
organele afacerilor interne.
Militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
care au devenit persoane cu dizabilități în condițiile prezentei legi au dreptul la
pensie de dizabilitate.
Familiile militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
8
afacerilor interne, precum și ale funcționarilor publici cu statut special din
sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de
Carabinieri decedate sau căzute la datorie au dreptul la pensie în cazul pierderii
întreținătorului.”
Art. 7 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993:
„Militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,
familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește
o singură pensie, la alegerea lor.”
Art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993:
„Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au militarii care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani.”
Art. 48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993:
„Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin
contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare,
ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului,
Centrului Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc
de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.”
Art. 51 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993:
„În cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor
pensiilor stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea
pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea nr.156/1998 privind
sistemul public de pensii.
Recalcularea pensiilor pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract,
pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, precum și pentru funcționarii publici cu statut special din sistemul
administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
și pentru familiile acestora se efectuează de la data de 1 a lunii următoare celei
în care au survenit circumstanțele ce cauzează modificarea mărimii pensiei.
Totodată, dacă pensionarul beneficiază de dreptul la majorarea pensiei, diferența
de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute.”
Art. 54 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993:
„Suma pensiei calculată pentru pensionarii din rândurile militarilor, persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și ale
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare,
și pentru familiile acestora și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada
precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei.
Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care
plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.”
Art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993:
„Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de
9
comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în
legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul
documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă
pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la
majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel
mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme
de data punerii în aplicare a prezentei legi.”
Art.245 din Codul administrativ (în vigoare la data de punerii
recursului):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța
de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu
dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu
cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare la data de punerii
recursului):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea
termenului prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în
termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ statuează că:
„În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: admite recursul, casează integral decizia instanței de apel și
trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
În debut, completul de judecată reține că legea procedural civilă, care
impune obligații noi anulează sau reduce drepturile procedurale ale
participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește
sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă, astfel,
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, până la data intrării
în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi examinat în baza temeiurilor
în vigoare la data depunerii acestora, însă, procedura de examinare conform
noilor reglementări.
În speță, completul de judecată nu a considerat oportun de a cita
participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu
10
privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele autorității
recurente și ale societății recurente au fost expuse cu suficientă claritate.
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție constată următoarele:
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la data de
17 mai 2023, notificând Casa Națională de Asigurări Sociale prin
intermediul poștei electronice la 2 iulie 2023 (f.d. 73). La 29 mai 2023, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus un recurs nemotivat împotriva
deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, utilizând poșta
electronică (f.d. 75).
Decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentei la data
de 25 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice (f.d. 77). Ulterior, la 28
iulie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului
(f.d. 79-81).
Prin urmare, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale
este considerat a fi în termen.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Examinând motivele invocate în recurs, prin raportare la argumentele
părților, precum și la ansamblul materialelor administrate în dosar, completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Casa
Națională de Asigurări Sociale întemeiat și care urmează a fi admis, cu
casarea deciziei Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei la rejudecare în
instanța de apel.
Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții
Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea
din 5 aprilie 2018), potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului
constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu poate
exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, că instanța
supremă trebuie să ignore sau să nu țină cont de nereguli procedurale
evidente.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanțele anterioare și confirmată de părți. Reclamantul Mihail
Balan, fost colaborator al Batalionului Special de Escortă și Pază al Direcției
de Poliție Chișinău, a solicitat recalcularea pensiei pentru perioada 30
ianuarie 2009 – 30 martie 2015, în baza coeficientului de 1:2, potrivit
Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, confirmată prin certificatul nr. 34/20-
7034-41 din 13 ianuarie 2022.
11
Reclamantul a contestat decizia Casei Teritoriale de Asigurări
Sociale Criuleni nr. 32/2022/15202 din 11 aprilie 2022 și răspunsul Casei
Naționale de Asigurări Sociale nr. B-989/22 din 25 mai 2022, prin care i s-a
respins solicitarea de recalculare a pensiei.
Instanțele de fond și de apel au dat câștig de cauză reclamantului,
însă instanța de recurs observă că acestea nu au analizat în mod adecvat
întinderea retroactivă a dreptului la recalculare.
Analizând motivele recursului, Completul de judecată constată că
decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2023 este afectată de deficiențe
majore de motivare, întrucât nu oferă o analiză clară privind aplicabilitatea
art. 54 și art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, care
reglementează strict perioada pentru care poate fi efectuată recalcularea
pensiei.
Conform acestor articole, dacă neplata pensiei este cauzată de vina
organului de asigurări sociale, suma poate fi achitată integral, fără limită de
timp. În schimb, dacă refuzul recalculării rezultă dintr-o interpretare juridică
a legislației și nu dintr-o omisiune nejustificată, recalcularea poate viza cel
mult 12 luni anterioare depunerii documentelor suplimentare.
Instanțele anterioare nu au analizat dacă refuzul Casei Naționale de
Asigurări Sociale se datorează unei interpretări juridice rezonabile sau unei
neglijențe administrative. Această distincție este crucială pentru a determina
perioada pentru care Mihail Balan are dreptul la recalcularea pensiei.
În lipsa unei motivări detaliate și a unei analize privind culpa
autorității, instanțele de fond și de apel au stabilit prematur obligativitatea
recalculării pensiei începând cu data de 30 martie 2015, fără a verifica dacă
această aplicare retroactivă este justificată de comportamentul nelegal al
autorității publice.
Instanța de recurs subliniază că nu orice refuz de recalculare
echivalează automat cu o culpă a CNAS. În cazul de față, certificatul care
confirmă dreptul la recalculare a fost emis abia la 13 ianuarie 2022, iar în
lipsa acestui document, CNAS nu putea fi considerată responsabilă pentru
neaplicarea înlesnirii anterior acestei date.
De asemenea, instanța de recurs reține că în speță trebuie aplicate
dispozițiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 1544/1993, care prevăd că, dacă
actele justificative au fost prezentate ulterior stabilirii pensiei, recalcularea
poate fi efectuată doar pentru perioada de maximum 12 luni anterioare
prezentării actelor.
Completul de judecată consideră că aplicarea retroactivă a
coeficientului 1:2 până la data de 30 martie 2015 fără a analiza natura juridică
a refuzului CNAS (culpă vs. interpretare legală) este nejustificată. Această
12
lipsă de analiză determină instanța de recurs să considere hotărârea apelată
ca fiind nemotivată în mod suficient.
Recurenta CNAS a susținut, pe bună dreptate, că instanțele inferioare
nu au analizat în ce măsură se aplică limita de 12 luni prevăzută de art. 61
din Legea nr. 1544/1993 și dacă sunt întrunite condițiile de excepție
reglementate la art. 54 din aceeași lege privind culpa autorității.
Neanalizarea acestui aspect echivalează cu o lipsă a motivării, ceea
ce afectează dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 §1 din
CEDO. Jurisprudența CEDO, în special în cauzele Hiro Balani vs. Spania
(1994), Garcia Ruiz vs. Spania (1999) și Kaufman vs. Belgia (1986),
statuează că o hotărâre nemotivată echivalează cu o încălcare a dreptului la
un proces echitabil.
Completul de judecată constată că motivarea instanței de apel este
superficială și formalistă, neadresând întrebările de drept esențiale pentru
soluționarea corectă a cauzei. Instanța de apel a omis să stabilească dacă
CNAS era în culpă sau nu, respectiv dacă sumele neachitate pot fi plătite
integral sau doar pentru perioada legal permisă.
Curtea reiterează faptul că instanțele trebuie să se pronunțe cu privire
la toate capetele cererii și să argumenteze în mod explicit temeiurile deciziei,
astfel încât justițiabilul să poată înțelege logica soluției și să o poată contesta
în mod efectiv.
În acest sens, instanța de recurs subliniază că dreptul material la
pensie este reglementat strict și nu poate fi extins în absența unei vinovății
dovedite a autorității plătitoare. În caz contrar, s-ar aduce atingere
principiului legalității și echilibrului bugetar al sistemului public de pensii.
Completul Curții Supreme de Justiție constată că se impune casarea
deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei spre
rejudecare, pentru clarificarea tuturor aspectelor omise: culpa autorității,
momentul prezentării certificatului, aplicabilitatea termenului de 12 luni și a
excepției de la art. 54.
Instanța de recurs notează că analiza acestor elemente nu poate fi
realizată direct în recurs, ci presupune rejudecarea în fond, cu administrarea
probelor necesare și audierea părților în contradictoriu.
De asemenea, Curtea menționează că începând cu intrarea în vigoare
a Legii nr. 135 din 13 iunie 2024, Curtea de Apel Chișinău poartă denumirea
de Curtea de Apel Centru. Astfel, cauza urmează a fi reexaminată de această
instanță.
În concluzie, instanța de recurs admite recursul declarat de CNAS,
casează decizia Curții de Apel Chișinău din 17 mai 2023 și trimite cauza spre
13
rejudecare la Curtea de Apel Centru, în vederea examinării complete,
motivate și legale a cererii reclamantului Mihail Balan.
Această rejudecare va trebui să stabilească expres:
1) dacă refuzul recalculării de către CNAS a fost motivat de o interpretare
rezonabilă a legii;
2) dacă există vinovăția instituțională care să justifice plata integrală a pensiei
restante;
3) perioada exactă pentru care se aplică recalcularea, în raport cu certificatul
emis în 2022;
4) în ce măsură dispozițiile art. 54 și 61 din Legea nr. 1544/1993 sunt incidente
în speță.
Numai prin clarificarea acestor chestiuni se va putea emite o hotărâre
legală, corectă și proporțională, în conformitate cu principiile constituționale
și europene privind protecția drepturilor sociale și a proprietății dobândite.
Curtea Supreme de Justiție reamintește instanței de apel obligația de
a examina temeinic și în mod motivat toate susținerile părților, în scopul
garantării unui proces echitabil și al respectării principiului securității
juridice, în conformitate cu art. 6 CEDO și art. 20 din Constituția Republicii
Moldova.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Casează integral decizia din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Trimite cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Mihail Balan împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative, spre rejudecare
la Curtea de Apel Centru.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
14