3ra-220/25 — Acțiune în obligare

La 4 aprilie 2022, Oleg Borodețchi, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat anularea deciziei CTAS Botanica nr. 94/2022/2873 din 22 februarie 2022, a răspunsului nr. B-441/22 din 17 martie 2022, obligarea CNAS să efectueze recalcularea cuantumului pensiei reclamantului cu achitarea pensiei neachitate începând cu 7 decembrie 2009, luându-se în considerare confirmarea eliberată de către DP Chișinău cu nd. 34/20- 7034-73 din 24 ianuarie 2022 și majorările și indexările care au avut loc.

În motivarea acțiunii a indicat că în perioada 24 iunie 1991 – 7 decembrie 2009 a activat în organele afacerilor interne în Batalionul serviciului de escortă și pază a CGP Chișinău, pentru care i s-a calculat vechimea în serviciu cu avantaje 1:2 conform Hotărârii Guvernului nr. 78/94. Reclamantul susține că la ieșirea la pensie, cuantumul pensiei constituie 50% din soldă, iar după precalcul 75%. Urmare a adresării la CTAS Botanica pentru recalcularea cuantumului pensiei, a primit refuz, menținut și în calea prealabilă.

La 25 mai 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus o referință prin care a solicitat respingerea acțiunii. În susținerea poziției sale a invocat că activitatea reclamantului nu se referă la un serviciu în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran, motiv pentru care acestuia nu i se acordă două luni vechime în muncă pentur o lună de serviciu, pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea de Guvern nr. 78/1994 nefiind aplicabile. La fel, a indicat că eventuala majorare a diferenței de pensie i se poate plăti doar pentru 12 luni trecute.

Tot la 14 noiembrie 2022, cerere de apel împotriva hotărârii din 7 noiembrie 2022 a depus și Casa Națională de Asigurări Sociale, care a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.

La 14 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 30 mai 2023, iar la 28 iunie 2023 a fost depus recursul motivat, prin care s-a solicitat casarea acesteia cu pronunțarea unei noi decizii.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 martie 2024 s-a admis recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a fost casată decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și restituită cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată

La rejudecare, prin decizia Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025 a fost admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 noiembrie 2022, și s-a emis o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ depusă de Borodețchii Oleg împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica al Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.94/2022/2873 din 22.02.2022, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.B-441/22 din 17.03.2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil privind recalcularea și achitarea, începând cu 07.12.2009 a pensiei pentru vechime în muncă în baza certificatului eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20-7034-73 din 24.01.2022, se admite parțial. Se anulează decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica al Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.94/2022/2873 din 22.02.2022 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de soluționare a cererii prealabile nr.B-441/22 din 17.03.2022. Se obligă Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, oficiul teritorial competent să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Borodețchii Oleg, prin care să-i reexamineze lui Borodețchii Oleg, pensia pentru vechime în serviciu, luând în considerație certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun.Chișinău nr.34/20-7034-73 din 24.01.2022. Perioada pentru care se vor acorda retroactiv, în baza deciziei noi, prestațiile sociale cu indexările și majorările respective perioadei, se va calcula începând cu 01.02.2021. Se respinge acțiunea în partea pretenției cu privire la reexaminarea pensiei începând cu data de 07.12.2009.

În motivarea decizie, instanța de apel a constatat că Borodețchii Oleg este beneficiar de pensie pentru vechime în muncă, începând cu data de 07.12.2009 stabilită de Casa Națională de Asigurări Sociale în temeiul Legii nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri în proporție de 50%, pentru vechimea totală în serviciu de 20 ani 10 luni 16 zile. (f.1 dosar administrativ).

La 01.02.2022, Borodețchii Oleg a depus cerere la CTAS sect. Botanica, prin care a solicitat recalcularea pensiei, la care a fost anexată Confirmarea cu nr.34/20-703473 din 24.01.2022 privind calculul vechimii în muncă eliberat de IGP DP mun. Chișinău al MAI, fiind confirmată vechimea în serviciu de 34 ani 09 luni 11 zile. (f.15, 20-21 dosar administrativ, f.d.10-10verso).

Cu raportare la speța în cauză, instanța de apel conchide că, în perioadele, pentru care se solicită recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, Borodețchii Oleg întrunește condițiile legale ca să beneficieze de recalcularea pensiei urmare a calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioadele de referință, în sensul solicitărilor formulate de către reclamantul/intimat.

Completul judiciar conchide că decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica al Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr.94/2022/2873 din 22.02.2022 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova de soluționare a cererii prealabile nr.B-441/22 din 17.03.2022, prin care autoritatea publică a statuat că, perioada solicitată a fi inclusă cu avantaj nu cade sub prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994 sunt neîntemeiate, considerent din care Completul judiciar va dispune anularea acestora.

În ce privește pretenția reclamantului privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil privind recalcularea și achitarea, începând cu 07.12.2009 a pensiei pentru vechime în muncă în baza certificatului eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.34/20-7034-73 din 24.01.2022, Completul judiciar menționează că, potrivit art. 61 alin. (1) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, nr. 1544 din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Luând în considerație prevederile art. 61 din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, având în vedere că reclamantul pensionar Borodețchii Oleg a prezentat ulterior acte suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei, și anume, în cazul de față - certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun.Chișinău nr.34/20- 7034-73 din 24.01.2022, urma a fi efectuată recalcularea pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare.

Instanța de apel apreciază ca neîntemeiat argumentul lui Borodețchii Oleg cu referire la faptul că, recalcularea pensiei urmează a fi dispusă începând cu data stabilirii inițiale a pensiei, or în cauza Pichkur împotriva Ucrainei din 07.11.2013, CtEDO i-a recunoscut reclamantului statutul de victimă începând cu momentul când a contestat în instanțele naționale refuzul de a-i achita pensia. La caz, Borodețchii Oleg nu a contestat decizia din 7 decembrie 2009 de stabilire a cuantumului pensiei.

Corespunzător celor relatate supra, Completul judiciar remarcă că, având în vedere că cererea privind recalcularea pensiei și actele suplimentare ce îi acordă dreptul la majorarea pensiei au fost prezentate de către Borodețchii Oleg către Casa Națională de Asigurări Sociale la data de 01.02.2022, respectiv achitarea diferenței pensiei neachitate urmează a fi efectuată începînd cu data de 01.02.2021, adică pentru 12 luni anterioare depunerii actelor suplimentare.

Completul judiciar apreciază ca neîntemeiată acțiunea reclamantului în partea pretenției cu privire la reexaminarea pensiei începând cu data de 07.12.2009. În acest context, instanța de apel reține că art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, prevede că, suma pensiei calculată și nesolicitată la timp se plătește pentru perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp. Astfel, norma în cauză, se referă la sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau care plătesc pensia. La caz, nu poate fi reținută vina organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia, pentru neachitarea acesteia lui Borodețchii Oleg pentru perioada începând cu 07 decembrie 2009, precum și nici vina fostului angajator pentru presupusa incorectitudine a calculării perioadei vechimii în muncă a acestuia.

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Centru din 8 aprilie 2025 s-a respins apelul depus de Borodețchi Oleg asupra hotărârii din 7 noiembrie 2022.

În principal, Casa Națională de Asigurări Sociale susține că perioada de activitate a indimatului în cadrul batalionului serviciului de escortă și pază a Comisariatului General de Poliție nu cădeau sub incidența pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994. La fel, a indica tcă Ordinul nr. 96 din 30 martie 2018 emis de către Ministerul Afacerilor Interne RM nu poate produce efecte juridice deoarece contravine actelor normative în vigoare.

La 21 mai 2025, Oleg Borodețchi, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus un recurs împotriva deciziei din 21 ianuarie 2025 și deciziei suplimentare din 8 aprilie 2025 și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună recalcularea pensiei începând cu 7 decembrie 2009.

Recurentul Oleg Borodețchi invocă faptul că instanța de apel a ignorat faptul că actul adminsitrativ inițial prin care s-a stabilit pensia a fost ilicit deoarece nu a reflectat realitatea juridică și faptică referitoare la vechimea reală a recurentulu în munca demonstrată ulterior prin documente concludente și autentice.

Instanța de apel ar fi ignorat prevederile art. 54 din Legea nr. 1544/1993 care ar garanta dreptul la pensie pentru întreaga perioadă de activitgate efectivă în structurile MAI. Astfel, negarea recalculării pensiei pentru perioada 7 decembrie 2009 – 1 februarie 2021 echivalează cu lipsirea nejustificată de un drept dobândit, în ciuda existenței unui document oficial emis de angajator.

Reducerea retroactivității la doar 3 ani este inechitabilă întrucât nu ar ține cont de faptul că reclamantul nu avea anterior la dispoziție confirmarea vechimii, eliberată abia în anul 2022. Astfel, calculul retroactiv trebuia să înceapă de la momentul încetării activității în MAI - 7 decembrie 2009 – 1 februarie 2021

Recurentul Oleg Borodețchi susține că Curtea Supremă de Justiție în numeroase decizii anterioare a reținut că în cazurile în care CNAS stabilește incorect pensia, iar beneficiarul demonstrează acest lucru prin acte autentice, pensia se recalculează cu efect de la data pensionării inițiale, nu doar pentru 12 luni retroactiv.

La 20 iunie 2025, Oleg Borodețchi, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus o referință la cererea de recurs a Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat admiterea parțială a acestuia în partea ce ține de casarea deciziilor Curții de Apel Centru din 21 ianuarie 2025 și din 8 aprilie 2025, pronunțarea unei hotărâri prin care CNAS să fie obligat la recalcularea pensiei recurentului începând cu 7 decembrie 2009 și obligarea CNAS la achitarea diferenței de pensie aferente perioadei respective cu aplicarea dobânzilor legale.

Art. 245 Cod administrativ relevă că: „Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen”

Art. 2451 din Codul administrativ prevede că: „(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. (3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în cererile de recurs, nu relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

La concret, Casa Națională de Asigurări Sociale critică faptul că recurentul nu întrunește condițiile pentru recalcularea pensiei.

Totuși, în jurisprudența sa (încheierea nr. 3ra-589/24 din 1 octombrie 2025, 3ra-896/24 din 17 decembrie 2025), Curtea Supremă de Justiție deja a tranșat, inclusiv la examinarea recursurilor formulate de Casa Națională de Asigurări Sociale, că activitatea în Batalionul serviciului de escortă și pază a CGP Chișinău întrunește condițiile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994.

Pe de altă parte, recurentul Oleg Borodețchi, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a criticat modul în care instanțele inferioare au determinat perioada de la care urmează să înceapă recalculul pensiei, susținând că acesta urmează a fi realizat din momentul inițial al acordării pensiei. În acest sens, a făcut trimitere la o jurisprudență selectivă și mai veche a Curții Supreme de Justiție.

Cu toate acestea, în jurisprudența sa recentă (decizia nr. 3ra-1076/23 din 17 septembrie 2025, §64; decizia nr. 3ra-927/23 din 17 septembrie 2025, §74), Curtea Supremă de Justiție a indicat că este esențial ca instanța de apel să examineze responsabilitatea organului de asigurări sociale în ceea ce privește recalcularea pensiei și perioada pentru care aceasta urmează a fi recalculată și achitată.

În plus, în decizia nr. 3ra-856/23 din 25 septembrie 2025 (§66), Curtea Supremă de Justiție a subliniat că nu orice refuz de recalculare echivalează automat cu o culpă a CNAS. În acea cauză, ca și în prezenta, certificatul care confirmă dreptul la recalculare a fost emis abia în 2022, iar în lipsa acestui document, CNAS nu putea fi considerată responsabilă pentru neaplicarea înlesnirilor anterior acestei date.

Raportând aceste considerațiuni asupra speței deduse judecății și argumentelor recursurilor formulate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursurile depuse conțin obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în referință și cererea de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Astfel, instanța de apel corect a calificat și întrunirea condițiilor pentru recalcularea pensiei și perioada pentru care urmează a fi recalculată în raport cu momentul formulării cererii de recalcul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și recursul depus de Oleg Borodețchi reprezentat de avocatul Kovali Vladimir. Încheierea este irevocabilă. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat