3ra-688/23 — Anularea actului administrativ

3ra-688/23 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-688/23 (2-22046501-01-3ra-26062023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

D E C I Z I E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Borodețchii

Oleg împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr.94/2022/2873 din 22.02.2022,

anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-441/22 din

17.03.2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ favorabil privind recalcularea și achitarea, începând cu 07.12.2009 a

pensiei pentru vechime în muncă în baza certificatului eliberat de Direcția de Poliție

a mun. Chișinău nr. 34/20-7034-73 din 24.01.2022,

împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată parțial hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 noiembrie 2022,

în partea respingerii pretenției de încasare a prestațiilor sociale cu indexările

respective începând cu 07.12.2009, și în această parte a fost emisă o nouă decizie

prin care s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial

competent, să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depuse de Borodețchii Oleg,

prin care să-i reexamineze lui Borodețchii Oleg pensia pentru vechime în serviciu,

luând în considerație certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.

34/20-7034-73 din 24.01.2022, perioada pentru care se vor acorda retroactiv, în baza

deciziei noi, prestațiile sociale cu indexările și majorările respective perioadei, se va

calcula începând cu 07.12.2009,

c o n s t a t ă:

La 04 aprilie 2021, Borodețchii Oleg a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr.94/2022/2873 din 22.02.2022, anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-441/22 din 17.03.2022,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil

privind recalcularea și achitarea, începând cu 07.12.2009 a pensiei pentru vechime

în muncă în baza certificatului eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr.

34/20-7034-73 din 24.01.2022.

1

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în organele afacerilor

interne de la 24.06.1991 și până la 07.12.2009. Astfel, pentru activitatea

reclamantului în Batalionul Serviciului de Escortă și Pază a CGP Chișinău, în

perioada 24.06.1991 – 07.12.2009, angajatorul i-a calculat vechimea în serviciu cu

avantaje conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.78/94, fapt probat

prin Confirmarea nr. 34/20-7034-73 din 24.01.2022, eliberată de DP Chișinău. Or,

la ieșirea la pensie cuantumul pensiei constituie 50% din soldă, iar după recalcul -

75 %.

Reclamantul a menționat că, cu actele menționate s-a adresat la Casa Teritorială

de Asigurări Sociale Botanica în vederea recalculării cuantumului pensiei, însă, prin

decizia privind respingerea cererii în recalcularea pensiei nr.94/2022/2873 din

22.02.2022 a primit refuz în recalcularea cuantumului pensiei.

Drept urmare, reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă la Casa Națională de

Asigurări Sociale și, la 17 martie 2022, prin răspunsul B-441/22, solicitarea a fost

respinsă.

Considerând răspunsul și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

neîntemeiate și nefondate, pasibile de a fi declarate ilegale, reclamantul a solicitat

instanței satisfacerea cerințelor înainte în acțiune conform art. 54 din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23.06.1993, art. 47 alin. (2) din Constituție,

art. 162, art. 189 din Codul administrativ, pct. pct. 61, 65, 66, 68, 72 din Hotărârea

Curții Constituționale nr. 19 din 19.07.2016.

Reieșind din cele expuse și în temeiul art. art. 162-168, 209, 211, 212, art. 224

alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, reclamantul a solicitat admiterea cererii de

chemare în judecată așa cum a fost formulată.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 noiembrie 2022, s-

a admis parțial acțiunea depusă de Borodețchii Oleg împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale; s-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica

nr.94/2022/2873 din 22.02.2022 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova de soluționare a cererii prealabile nr. B-441/22 din 17.03.2022;

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent, să

emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Borodețchii Oleg, prin care să-i

reexamineze lui Borodețchii Oleg, pensia pentru vechime în serviciu, luând în

considerație certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-

7034-73 din 24.01.2022; s-a indicat că perioada pentru care se vor acorda retroactiv,

în baza deciziei noi, prestațiile sociale cu indexările și majorările respective

perioadei, se va calcula începând cu 3 (trei) ani până la data depunerii cererii din

01.02.2022. S-a respins acțiunea în partea pretenției cu privire la reexaminarea

pensiei începând cu data de 07.12.2009.

Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată parțial

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 noiembrie 2022, în partea

respingerii pretenției de încasare a prestațiilor sociale cu indexările respective

începând cu 07.12.2009, și în această parte a fost emisă o nouă decizie prin care s-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent, să emită o

decizie nouă, în temeiul cererii depuse de Borodețchii Oleg, prin care să-i

reexamineze lui Borodețchii Oleg pensia pentru vechime în serviciu, luând în

considerație certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-

2

7034-73 din 24.01.2022, perioada pentru care se vor acorda retroactiv, în baza

deciziei noi, prestațiile sociale cu indexările și majorările respective perioadei, se va

calcula începând cu 07.12.2009.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că certificatul nr. 34/20-7034-

73 din 24.01.2022, eliberat de Direcția de Poliție mun. Chișinău, probează faptul că,

în perioadele 24.06.1991-14.04.1992; 26.09.1992-01.08.2003; 30.11.2007-

07.12.2009, Borodețchii Oleg a activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și

Pază al Comisarului General de Poliție mun. Chișinău. Prin urmare, contrar

argumentelor apelantului Casei Naționale de Asigurări Sociale, instanța de fond

întemeiat a constatat că, Batalionul Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului

General de Poliție mun. Chișinău în care a activat Borodețchii Oleg, este entitate

destinată pentru deținerea provizorie a persoanelor, și care cade sub incidența

reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.04.1994.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia că, la 01 februarie 2022, când

reclamantul/apelant Borodețchii Oleg a depus cerere către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Botanica, dânsul întrunea condițiile stipulate la art. 13 lit. a) din

Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993, însă apelantul/pârât neîntemeiat i-a refuzat

stabilirea pensiei, interpretând eronat prevederile art. 8 lit. d) al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21.04.1994 și refuzând în admiterea calculării pensiei pentru vechime în

muncă, din motiv că, înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu se acordă doar colaboratorilor care activează sau au activat în instituțiile

nominalizate în norma enunțată.

Colegiul a apreciat ca fiind neavenit și lipsit de pertinență argumentul

apelantului Casa Națională de Asigurări Sociale precum că, certificatul nr. 34/20-

7034-73 din 24.01.2022, emis de Direcția de Poliție mun. Chișinău, nu ar avea

valoare juridică, și că ar fi nul în partea în care vechimea în muncă a reclamantului

a fost calculată cu înlesniri, care nu poate fi reținut, or, nu a fost prezentată nicio

hotărâre judecătorească prin care certificatul menționat ar fi fost anulat de instanță.

Totodată, s-a ajuns la concluzia că și ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96

din 20 martie 2018, este un act administrativ valabil, produce efectele juridice de

rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al apelantului

cu ordinul menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei

pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

De asemenea, instanța de apel a conchis că Casa Națională de Asigurări Sociale

urma să-i recalculeze lui Borodețchii Oleg, care a activat în cadrul Batalionului

Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău,

pensia pentru vechime în muncă de 34 ani 09 luni și 11 zile, ținând cont de

certificatul nr. 34/20-7034-73 din 24.01.2022 eliberat de către Direcția de Polițe

mun. Chișinău, începând cu data de 07.12.2009. Or, la caz, s-a stabilit culpa

organului de poliție prin omiterea includerii mențiunii cu privire la acordarea a două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu prevăzută expres la pct. 8 lit. d) al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

3

Făcând trimitere la prevederile art. 51 alin. (1) și (2) al Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, art. 35 alin. (1)și (2) al Legii privind sistemul public de pensii,

instanța de apel a conchis că acestea reglementează alte situații, decât cea vizată în

speță, circumstanțele căreia denotă că modificarea cuantumului pensiei stabilite

apelantului se datorează determinării eronate la data stabilirii pensiei acestuia a

vechimii în muncă, eroare ce s-a realizat din motive independente de voința

apelantului/reclamantului, astfel încât interpretarea oferită de instanța de fond este

apreciată ca fiind o ingerință în dreptul de proprietate al apelantului în modul stabilit

de jurisprudența CtEDO, în speță lipsind temeiuri pentru a limita perioada în care

reclamantul ar beneficia de dreptul la pensia sa, de care urma să beneficieze de la

data indicată.

Completul judiciar a respins și argumentele apelantului Casa Națională de

Asigurări Sociale referitoare la lipsa unui temei legal ce ar permite intimatului de a

beneficia de recalcularea pensiei sale, deoarece argumentul dat atentează inadmisibil

asupra dreptului intimatului de a beneficia de pensie corespunzătoare condițiilor

întrunite la data adresării sale, concluzie fortificată și prin jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului care, primar instituie cerința privind caracterul

previzibil al legii, adică formulată cu suficientă precizie pentru a permite unui

individ, dacă este nevoie cu consiliere adecvată, să își adapteze comportamentul

(cauzele Rotaru împotriva României, Amann împotriva Elveției, Milojević și alții

împotriva Serbiei) și, secund, că limitarea dreptului la pensie fără a exista o

justificare obiectivă și rezonabilă pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare

de proprietate în sensul art. 1 al Primului Protocol la CEDO și o discriminare în

sensul art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție (cauza Buchen contra Cehiei).

La 14 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin poșta

electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel

Chișinău. La 28 iunie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând admiterea cererii

de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.

La 04 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatului Borodețchii Oleg.

La 06 iulie 2023, Borodețchii Oleg, prin intermediul avocatului Kovali

Vladimir, a depus referință la cererea de recurs, solicitând declararea acestuia ca

fiind inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

4

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 30 mai 2023, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 30 mai 2023 (f.d. 84), iar decizia motivată le-a fost comunicată la 20

iunie 2023 (f.d. 88).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 14 iunie 2023 (f.d. 85-87), precum și

a motivării recursului la 28 iunie 2023 (f.d. 89-93), este în termen.

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că soluția

instanței de apel este una eronată, ce rezultă din interpretarea incorectă a legii

materiale aplicabile la caz.

Potrivit materialelor dosarului de pensionare ale intimatului, s-a constatat că

acesta este beneficiar al pensiei din 07.12.2009, stabilită de Ministerul Afacerilor

Interne, pensia fiind stabilită în temeiul Legii nr. 1544/1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne. Potrivit Calculului vechimii în muncă întocmit de către angajator -

Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă a intimatului, în baza căreia a fost

stabilită pensia, constituia 20 ani 10 luni 16 zile.

La 01 februarie 2022, intimatul a depus cerere la CTAS sect. Botanica privind

reexaminarea/recalcularea pensiei, prezentând în acest sens Confirmarea vechimii

în serviciu nr.34/20-703473 din 24.01.2022, emisă de Direcția de Poliție mun.

Chișinău, prin care vechimea în muncă a fost recalculată

Recurenta consideră că perioadele de activitate a intimatului 24.06.1991-

14.04.1992; 29.06.1992-01.08.2003; 30.11.2007-07.12.2009 în cadrul batalionului

serviciului de escortă și pază al Comisariatului General de Poliție, nu cad sub

incidența pct.7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994. Respectiv,

temei legal pentru anularea Deciziei nr.94/2022/2873 din 22.02.2022 emisă de

CTAS sect. Botanica, cât și temei pentru recalcularea pensiei în baza Confirmării

vechimii în serviciu nr.34/20-703473 din 24.01.2022, nu există.

Totodată, potrivit recurentei, Direcția de Poliție mun. Chișinău nu avea temei

de drept pentru a calcula perioadele de activitate menționată a intimatului cu avantaje

- 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, indicată în Confirmarea

vechimii în serviciu nr. 34/20-703473 din 24.01.2022.

Un alt argument al CNAS, considerat de către aceasta drept ignorat de prima

instanță, se referă inclusiv la faptul că Confirmarea vechimii în serviciu nr. 34/20-

5

703473 din 24.01.2022 emisă de Direcția de Poliție mun. Chișinău, este întemeiată

pe Ordinul nr. 96 din 20.03.2018 emis de către Ministerul Afacerilor Interne „Cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne”. La acest capitol recurenta remarcă faptul că, Ordinul nr.96 din 20.03.2018

emis de către Ministerul Afacerilor Interne, nu poate produce efecte juridice,

deoarece contravine actelor normative în vigoare.

Făcând referire la prevederile art. 61 alin. (1) al Legii nr.1544/1993, recurenta

a indicat că, dacă ipotetic intimatul ar avea dreptul la recalcularea pensiei în baza

unor acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, respectiva

recalculare este pasibilă efectuării doar pentru o perioadă precedentă de 12 luni de

la data depunerii actelor suplimentare. Analogic, art. 51 al Legii nr. 1544/1993

prevede că în cazul apariției unor circumstanțe care implică modificarea mărimilor

pensiilor stabilite pentru militarii în termen și familiile acestora, recalcularea

pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea nr. 156/1998 privind sistemul

public de pensii.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată

consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru considerentele

ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că, la 04 aprilie 2021, Borodețchii Oleg a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica nr.94/2022/2873

din 22.02.2022, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. B-

441/22 din 17.03.2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ favorabil privind recalcularea și achitarea, începând cu 07.12.2009 a

pensiei pentru vechime în muncă în baza certificatului eliberat de Direcția de Poliție

a mun. Chișinău nr. 34/20-7034-73 din 24.01.2022.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 noiembrie 2022, s-

a admis parțial acțiunea depusă de Borodețchii Oleg împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale; s-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica

nr.94/2022/2873 din 22.02.2022 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a

6

Republicii Moldova de soluționare a cererii prealabile nr. B-441/22 din 17.03.2022;

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent, să

emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Borodețchii Oleg, prin care să-i

reexamineze lui Borodețchii Oleg, pensia pentru vechime în serviciu, luând în

considerație certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-

7034-73 din 24.01.2022; s-a indicat că perioada pentru care se vor acorda retroactiv,

în baza deciziei noi, prestațiile sociale cu indexările și majorările respective

perioadei, se va calcula începând cu 3 (trei) ani până la data depunerii cererii din

01.02.2022. S-a respins acțiunea în partea pretenției cu privire la reexaminarea

pensiei începând cu data de 07.12.2009.

Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată parțial

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 07 noiembrie 2022, în partea

respingerii pretenției de încasare a prestațiilor sociale cu indexările respective

începând cu 07.12.2009, și în această parte a fost emisă o nouă decizie prin care s-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial competent, să emită o

decizie nouă, în temeiul cererii depuse de Borodețchii Oleg, prin care să-i

reexamineze lui Borodețchii Oleg pensia pentru vechime în serviciu, luând în

considerație certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-

7034-73 din 24.01.2022, perioada pentru care se vor acorda retroactiv, în baza

deciziei noi, prestațiile sociale cu indexările și majorările respective perioadei, se va

calcula începând cu 07.12.2009.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în

motivare. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la expunerile

de bază invocate de apelantă. Argumentele formulate în fața sa nu au fost

clarificate, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui argument,

astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de recurs să

exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară în ceea ce vizează obligarea CNAS de a achita lui Borodețchii

Oleg pensia pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia începând cu data

stabilirii inițiale a pensiei, or în cauza Pichkur împotriva Ucrainei din 07.11.2013,

CtEDO i-a recunoscut reclamantului statutul de victimă începând cu momentul

când a contestat în instanțele naționale refuzul de a-i achita pensia. La caz,

Borodețchii Oleg nu a contestat decizia din 7 decembrie 2009 de stabilire a

cuantumului pensiei.

În context, instanța de recurs menționează că prin decizia din 30 mai 2023

instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției de achitare lui Borodețchii

Oleg a pensiei pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia, ținând cont de

certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-7034-73 din

24.01.2022, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei, având în susținere prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23

iunie 1993.

7

Instanța de recurs reține prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993,

potrivit căruia suma pensiei calculată și nesolicitată la timp se plătește pentru

perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării

pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau

care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Însă din concluziile instanței de apel nu poate fi dedus niciun argument

referitor la vina pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau

plătește pensia, pentru neachitarea acesteia intimatului Borodețchii Oleg pentru

perioada începând cu 07 decembrie 2009, precum și nici vina fostului angajator

pentru presupusa incorectitudine a calculării perioadei vechimii în muncă a

intimatului.

Totodată, articolul 61 alin. (1) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, prevede că

recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici

cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea

în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Prevederi similare se conțin și în art. 143 din Codul administrativ, potrivit

căruia un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în

parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.

Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri

prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor

sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a

dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale

corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil,

se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se

aplică dacă actul administrativ se bazează în esență pe date eronate sau incomplete,

pe care persoana defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă.

Dacă un act administrativ individual este retras conform alin. (3) cu efect pentru

trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare

pentru o perioadă de cel mult 3 ani până la retragere. Dacă retragerea se face la

cerere, calcularea perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se

face din momentul depunerii cererii.

Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt întrunite

condițiile stabilite la art. 147 alin. (3).

Astfel, existența unei norme care exclude dreptul de a beneficia de anumite

plăți, nu poate fi interpretată ca o vină pe care o poartă organul de asigurări sociale

care stabilește sau plătește pensia.

Totodată, instanța de apel nu a motivat în nici un fel concluzia de a recalcula

și încasa pensia intimatului începând cu data pensionării inițiale a acestuia, în

8

situația în care normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult 3 ani sau o

perioadă de 12 luni. Mai mult, este de reținut că în cererea sa de recurs, CNAS a

indicat faptul că dacă ipotetic intimatul ar avea dreptul la recalcularea pensiei în

baza unor acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, respectiva

recalculare este pasibilă efectuării doar pentru o perioadă precedentă de 12 luni de

la data depunerii actelor suplimentare.

Astfel, dacă instanța de judecată nu a motivat în ce constă vinovăția Casei

Naționale de Asigurări Sociale, responsabilă pentru neachitarea pensiei în perioada

invocată de reclamant în acțiunea înaintată, și cum a stabilit termenul pentru care

urmează a fi recalculată pensia, aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele

acestei decizii. În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește

raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

De asemenea, instanța de apel în decizia sa a indicat că la caz, s-a stabilit culpa

organului de poliție prin omiterea includerii mențiunii cu privire la acordarea a două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu prevăzută expres la pct. 8 lit. d) al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, însă nu a argumentat cum a ajuns la

această concluzie și în baza căror temeiuri a stabilit culpa angajatorului.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța

de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

9

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, emisă

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Borodețchii Oleg împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica

nr.94/2022/2873 din 22.02.2022, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. B-441/22 din 17.03.2022, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale

10

să emită actul administrativ favorabil privind recalcularea și achitarea, începând cu

07.12.2009 a pensiei pentru vechime în muncă în baza certificatului eliberat de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-7034-73 din 24.01.2022, și se restituie

cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11