3ra-1003/23 — cu privire la contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actelor administrative
- Temei legal
- onisiunea instantei de apel de a verifica incadrarea in termenul procedural de apel
3ra-1003/23 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în
judecată depusă de Igor Serbinov împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative
individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil,
împotriva deciziei din 04 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care
s-a casat hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani și s-a emis o nouă decizie,
(Dosarul nr. 3ra-1003/23
NR. PIGD 2-21119192-01-3ra-04102023)
Omisiunea instanței de apel de a verifica încadrarea în termenul procedural de apel.
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani jud. I. Barbacaru
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici
10 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 august 2021, Igor Serbinov a depus o acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, prin care
a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită în privința
sa o decizie cu privire la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în
muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct
al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul
majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de
funcția deținută la data ieșirii la pensie, iar recalcularea de efectuat din data
de 1 a lunii ținând cont de majorarea salariului Procurorului General Adjunct
al Republicii Moldova, în exercițiu.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în conformitate cu
prevederile art. 9 și art. 69 alin. (1) din Codul administrativ, a depus la CNAS
o cerere cu privire la emiterea unei decizii de recalculare și achitare a pensiei
pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat
Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției,
cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului
în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, iar
recalcularea de efectuat de fiecare dată din data de 1 a lunii ținându-se cont
de majorarea salariului Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova,
în exercițiu.
Reclamantul a menționat că în cererea de emitere a actului administrativ
a indicat că, activează în organele procuraturii din anul 1988 până în prezent,
cu o vechime în muncă în diverse funcții de procuror de peste 32 de ani.
În anul 2014, la atingerea vârstei de 52,6 ani, în conformitatea cu Legea
cu privire la procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008, în vigoare la
acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă din salariul
mediu lunar, cu calcularea pensiei reieșind din salariul ultimei funcții ocupate
- Procuror General Adjunct al Republicii Moldova.
Din momentul stabilirii și până în prezent pensia nu i-a fost recalculată
niciodată, în pofida faptului că salariul a fost majorat de mai multe ori în
organele procuraturii în general și pentru funcția de Procuror General Adjunct
al Republicii Moldova în particular.
1
La moment în organele procuraturii activează mai mulți procurori în
poziție similară, fiind pensionați, beneficiază de o pensie vădit mai mare
comparativ cu a sa, precum și beneficiază de dreptul de recalculare a pensiei.
Din motive necunoscute, după majorarea salariului pentru funcția de
Procuror General Adjunct din care a fost pensionat, CNAS nu a efectuat
recalcularea pensiei astfel fiindu-i încălcate drepturile.
Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-779/21 din 27
aprilie 2021 cererea a fost respinsă, iar prin decizia CNAS nr. S-1251/21 din
09 iulie 2021 cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Reclamantul consideră că prin actele administrative individuale este
vătămat dreptul lui la recalcularea și achitarea, pensiei pentru vechimea în
muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct
al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul
majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de
funcția deținută la data ieșirii la pensie.
Astfel, reclamantul revendică dreptul său la recalcularea și achitarea,
pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat
Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției,
cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului
în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.
Reclamantul Igor Serbinov a menționat că, soluția Casei Naționale de
Asigurări Sociale este contrară practicii judiciare constante formată pentru
judecători, care activează și primesc pensie. Respingerea cererii de către
CNAS înfrânge securitatea raporturilor juridice, în partea ce ține de obținerea
de către reclamant a unui drept de recalculare și achitare a pensiei pentru
vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului
General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea
acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu,
ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Serbinov
către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ decizia CNAS nr. S-779/21 din 27 aprilie 2021 și decizia CNAS
exprimată prin răspunsul nr. S-1251/21 din 09 iulie 2021 adoptată în
procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil decizie cu privire la recalcularea și achitarea pensiei, ca fiind
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 14 decembrie 2022, avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui Igor
Serbinov, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, prin care
2
a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărâri din 17 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin
care să fie admisă acțiunea de contencios.
Hotărârea motivată a fost expediată în adresa avocatului Corina
Zaporojan prin intermediul poștei electronice în data de 13 martie 2023. (f.d.
61) La 13 aprilie 2023, Igor Serbinov și avocatul Corina Zaporojan, în
interesele lui Igor Serbinov, au depus apel motivat, prin care au solicitat
admiterea acestuia, casarea hotărâri din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie
admisă acțiunea de contencios administrativ.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 04 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârii din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a
emis o nouă decizie, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de
Igor Serbinov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind
contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea
emiterii actului administrativ individual favorabil s-a admis parțial.
S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-779/21 din
27 aprilie 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1251/21
din 09 iulie 2021.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul
administrativ în privința lui Igor Serbinov cu privire la recalculare și achitare
a pensiei pentru vechime în muncă ca procuror, începând cu 19 septembrie
2014, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului general adjunct în
exercițiul funcției.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de
Asigurări Sociale, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 04 iulie
2023 a Curții de Apel Chișinău.
La 06 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa
Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului, solicitând
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței apel cu emiterea unei noi decizii.
În susținerea recursului recurenta a indicat motivele în fapt și de drept
invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de
apel, suplimentar a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au analizat
pretențiile din acțiune și sub aspectul proporționalității.
A menționat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele
normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și
nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanțele de judecată ca
fiind stabilite.
3
Prin admiterea acțiunii lui Igor Serbinov instanța de apel a aplicat o
normă de drept abrogată, sau a dispus aplicarea ultraactivă a art. 73 alin. (8)
din Legea nr. 294/2008.
Recurenta a menționat că există deja o practică uniformă formată pe
acest obiect de către instanțele de judecată, respectiv, în cazuri similare
(Zahariuc Vladimir vs Casa Națională de Asigurări Sociale (dos. nr. 3ra-
27/20), Arabadji Maria către Casa națională de Asigurări Sociale (dos. nr.3ra-
432/22) ), Curtea Supremă de Justiție a statuat că, începând cu 1 iulie 2011,
drepturile de pensionare a procurorilor sunt reglementate de prevederile art.
462 din Legea nr. 156/1998, în vigoare la momentul obținerii dreptului la
pensie, iar conținutul normei respective nu prevedea faptul că, pensiile
procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării
generale a salariului procurorilor.
Astfel, începând cu data de 01 iulie 2011 pensia procurorilor nu se mai
recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr.
156/1998.
La 09 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării
unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa
intimatului, copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări
Sociale, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la materialele dosarului.
(f.d. 109) La 23 februarie 2023, Igor Serbinov a depus referință, prin care a
solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, iar în cazul în care
instanța va considera admisibil, respingerea acestuia, cu menținerea deciziei
instanței de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a
fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție,
inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul
administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. Totuși,
art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași
considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în
coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă care
stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară
conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător
prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171. Legea
procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile
procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi
ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere
retroactivă. În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție, la examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului
administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.
Art. 232 alin. (1), (2) din Codul administrativ:
4
„(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în
termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un
termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat
apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel.
(2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului
se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”
Art. 233 alin. (1), (2), (3) din Codul administrativ:
„(1) Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211 alin. (1) lit. a)–d)
și să indice hotărârea care se contestă cu apel.
(2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori
împuternicit.
(3) Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei,
precum și demersurile apelantului.”
Art. 236 din Codul administrativ:
„1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
(2) Apelul se declară inadmisibil în special când:
a) hotărârea în fond nu poate fi contestată cu apel;
b) apelul este depus în mod repetat;
c) apelul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1);
e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 232 alin. (2);
f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1) și (2) și art.
234 alin. (1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de
judecată.”
Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ:
„(1) Prevederile art. 65 alin. (1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea
în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”
Art. 239 alin. (1), (2) din Codul administrativ:
„(1) Examinarea și soluționarea cererii de apel are loc în ședință publică, iar în cazuri
de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Dacă participanții la proces convin de
comun acord, examinarea și soluționarea cererii de apel are loc în procedură scrisă.
(2) Participanții la proces se citează. În citație se comunică locul, data și ora ședinței.
Neprezentarea participanților la proces nu împiedică instanța de apel să decidă în privința
apelului.”
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevedea următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi
contestate cu recurs.”
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023) relevă că:
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se
5
prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se
depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.
(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de
Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 248 din Codul administrativ:
„(1) Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele
decizii:
d) casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă,
în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală
în acest caz.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la 04 iulie 2023, (f.d. 88) iar la 24 iulie 2023 Casa Națională
de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat.
Totodată, din actele dosarului se atestă că, decizia motivată din 04 iulie
2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de Asigurării
Sociale a RM, prin intermediul poștei electronice la data de 07 septembrie
2023, ora 15:04, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei. (f.d. 95)
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că Casa Națională de Asigurării Sociale a RM, s-a conformat
prevederilor legale și a depus recursul motivat la 06 octombrie 2023, în
termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01
septembrie 2023).
Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ (în redacția în vigoare la data declarării lui).
6
Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că, la 09 august 2021, Igor Serbinov a depus o acțiune în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a
RM, prin care a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să
emită în privința sa o decizie cu privire la recalcularea și achitarea pensiei
pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat
Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției,
cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului
în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, iar
recalcularea de efectuat din data de 1 a lunii ținând cont de majorarea
salariului Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiu.
Prin hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Serbinov
către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ decizia CNAS nr. S-779/21 din 27 aprilie 2021 și decizia CNAS
exprimată prin răspunsul nr. S-1251/21 din 09 iulie 2021 adoptată în
procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil decizie cu privire la recalcularea și achitarea pensiei, ca fiind
neîntemeiată.
La 14 decembrie 2022, avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui Igor
Serbinov, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, prin care
a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărâri din 17 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin
care să fie admisă acțiunea de contencios.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani la data de 13 martie 2023, ora
09:15, a expediat în adresa electronică a avocatului Corina Zaporojan,
corina_zaporojan@yahoo.com hotărârea motivată din 17 noiembrie 2022.
(f.d. 61)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 13
aprilie 2023, Igor Serbinov și avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui Igor
Serbinov, au depus apel motivat, prin care au solicitat admiterea acestuia,
casarea hotărâri din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă integral acțiunea.
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 iulie 2023 a casat hotărârii
din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o nouă
decizie, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Igor
Serbinov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea
actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil s-a admis parțial. S-a anulat decizia Casei
naționale de Asigurări Sociale nr. S-779/21 din 27 aprilie 2021 și decizia
Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1251/21 din 09 iulie 2021. S-a
obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ în
privința lui Igor Serbinov cu privire la recalculare și achitarea pensiei pentru
7
vechime în muncă ca procuror, începând cu 19 septembrie 2014, reieșind din
salariul mediu lunar achitat procurorului general adjunct în exercițiul funcției
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța
de apel în temeiul art. 236 alin. (1) din Codul administrativ admisibilitatea
apelului, precum și în temeiul art. 232 alin. (1), (2) din Codul administrativ,
depunerea apelului și dacă apelantul s-a încadrat în termenul de declarare a
constatat că dispozitivul hotărârii atacate cu apel a fost pronunțat la 17
noiembrie 2022, apelul fiind declarat la 14 decembrie 2022, hotărârea
motivată a fost comunicată reprezentantului apelantului la 13 martie 2023,
apelul motivat fiind înregistrat la 13 aprilie 2023, circumstanțe în care,
instanța de apel a constatat că cererea de apel întrunește condițiile cu privire
la respectarea termenului prevăzut de Legislația în vigoare.
De asemenea, instanța de apel verificând în temeiul art. 233 alin. (2)
din Codul administrativ forma și cuprinsul cererii de apel a stabilit că cererea
de apel a fost semnată de către avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui
Igor Serbinov, iar în astfel de circumstanțe, apelul depus trece testul
admisibilității, instanța de apel urmând să examineze cauza în fond.
La caz, Completul de judecată, menționează că termenul de declarare a
apelului motivat a început să curgă la 14 martie 2023, ziua imediat următoare
notificării hotărârii motivate din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani și a expirat 30 de zile mai târziu, la 12 aprilie 2023 (zi de
miercuri), aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului motivat, pe când
acesta a fost declarat abia a 13 aprilie 2023, aparent cu omiterea termenului
procedural.
Astfel, Igor Serbinov prin lege era obligat să respecte termenul de
contestare cu apel de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate,
condiție ce, aparent, nu se atestă în prezenta speță.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că,
acceptarea spre examinare a apelului motivat depus aparent peste termenul
legal și primirea acestuia spre examinare, duce inevitabil la casarea deciziei
adoptată pe fond, or, examinarea unui astfel de apel, încălca principiul
securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
specifică că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi
garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație
referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană
a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut.
În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu
exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot
să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev
contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg,
8
Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de
legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că decizia instanței de apel necesită a fi casată cu trimiterea cauzei
spre rejudecare, întrucât circumstanțele constatate constituie o eroare
judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs la examinarea cauzei
în ordine de recurs.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin. (1) – (2), pct. 1) din
Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată la 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial
Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intrat în vigoare la expirarea a 6 luni de
la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția
prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea
judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care
intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;
(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se
redenumește în Curtea de Apel Centru.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral
decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel
Centru, la etapa primirii cererii ce apel.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova.
Casează integral decizia din 04 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Igor Serbinov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative
individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual
favorabil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt
complet de judecată
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
9