3ra-1003/23 — cu privire la contestarea actelor administrative

La 09 august 2021, Igor Serbinov a depus o acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, prin care a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită în privința sa o decizie cu privire la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, iar recalcularea de efectuat din data de 1 a lunii ținând cont de majorarea salariului Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiu.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că în conformitate cu prevederile art. 9 și art. 69 alin. (1) din Codul administrativ, a depus la CNAS o cerere cu privire la emiterea unei decizii de recalculare și achitare a pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, iar recalcularea de efectuat de fiecare dată din data de 1 a lunii ținându-se cont de majorarea salariului Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiu.

Reclamantul a menționat că în cererea de emitere a actului administrativ a indicat că, activează în organele procuraturii din anul 1988 până în prezent, cu o vechime în muncă în diverse funcții de procuror de peste 32 de ani.

În anul 2014, la atingerea vârstei de 52,6 ani, în conformitatea cu Legea cu privire la procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008, în vigoare la acel moment, i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă din salariul mediu lunar, cu calcularea pensiei reieșind din salariul ultimei funcții ocupate - Procuror General Adjunct al Republicii Moldova.

Din momentul stabilirii și până în prezent pensia nu i-a fost recalculată niciodată, în pofida faptului că salariul a fost majorat de mai multe ori în organele procuraturii în general și pentru funcția de Procuror General Adjunct al Republicii Moldova în particular. 1

La moment în organele procuraturii activează mai mulți procurori în poziție similară, fiind pensionați, beneficiază de o pensie vădit mai mare comparativ cu a sa, precum și beneficiază de dreptul de recalculare a pensiei.

Din motive necunoscute, după majorarea salariului pentru funcția de Procuror General Adjunct din care a fost pensionat, CNAS nu a efectuat recalcularea pensiei astfel fiindu-i încălcate drepturile.

Prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-779/21 din 27 aprilie 2021 cererea a fost respinsă, iar prin decizia CNAS nr. S-1251/21 din 09 iulie 2021 cererea prealabilă a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Reclamantul consideră că prin actele administrative individuale este vătămat dreptul lui la recalcularea și achitarea, pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Astfel, reclamantul revendică dreptul său la recalcularea și achitarea, pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Reclamantul Igor Serbinov a menționat că, soluția Casei Naționale de Asigurări Sociale este contrară practicii judiciare constante formată pentru judecători, care activează și primesc pensie. Respingerea cererii de către CNAS înfrânge securitatea raporturilor juridice, în partea ce ține de obținerea de către reclamant a unui drept de recalculare și achitare a pensiei pentru vechimea în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie.

Hotărârea motivată a fost expediată în adresa avocatului Corina Zaporojan prin intermediul poștei electronice în data de 13 martie 2023. (f.d. 61) La 13 aprilie 2023, Igor Serbinov și avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui Igor Serbinov, au depus apel motivat, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea hotărâri din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă acțiunea de contencios administrativ.

La 06 octombrie 2023, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței apel cu emiterea unei noi decizii.

În susținerea recursului recurenta a indicat motivele în fapt și de drept invocate pe parcursul examinării cauzei în prima instanță cât și în instanța de apel, suplimentar a menționat că instanțele ierarhic inferioare nu au analizat pretențiile din acțiune și sub aspectul proporționalității.

A menționat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanțele de judecată ca fiind stabilite. 3

Prin admiterea acțiunii lui Igor Serbinov instanța de apel a aplicat o normă de drept abrogată, sau a dispus aplicarea ultraactivă a art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294/2008.

Recurenta a menționat că există deja o practică uniformă formată pe acest obiect de către instanțele de judecată, respectiv, în cazuri similare (Zahariuc Vladimir vs Casa Națională de Asigurări Sociale (dos. nr. 3ra- 27/20), Arabadji Maria către Casa națională de Asigurări Sociale (dos. nr.3ra- 432/22) ), Curtea Supremă de Justiție a statuat că, începând cu 1 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156/1998, în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie, iar conținutul normei respective nu prevedea faptul că, pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a salariului procurorilor.

Astfel, începând cu data de 01 iulie 2011 pensia procurorilor nu se mai recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr. 156/1998.

La 09 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, a expediat pentru notificare în adresa intimatului, copia cererii de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la materialele dosarului. (f.d. 109) La 23 februarie 2023, Igor Serbinov a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil, iar în cazul în care instanța va considera admisibil, respingerea acestuia, cu menținerea deciziei instanței de apel.

Art. 232 alin. (1), (2) din Codul administrativ: 4 „(1) Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 233 alin. (1), (2), (3) din Codul administrativ: „(1) Cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art. 211 alin. (1) lit. a)–d) și să indice hotărârea care se contestă cu apel. (2) Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit. (3) Cererea de apel poate cuprinde și alte date importante pentru soluționarea cauzei, precum și demersurile apelantului.”

Art. 236 din Codul administrativ: „1) Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. (2) Apelul se declară inadmisibil în special când: a) hotărârea în fond nu poate fi contestată cu apel; b) apelul este depus în mod repetat; c) apelul este depus de o persoană neîmputernicită; d) apelul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1); e) motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2); f) cererea de apel nu corespunde cerințelor stabilite la art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) și apelantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.”

Art. 237 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Prevederile art. 65 alin. (1)–(3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului.”

Art. 239 alin. (1), (2) din Codul administrativ: „(1) Examinarea și soluționarea cererii de apel are loc în ședință publică, iar în cazuri de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Dacă participanții la proces convin de comun acord, examinarea și soluționarea cererii de apel are loc în procedură scrisă. (2) Participanții la proces se citează. În citație se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea participanților la proces nu împiedică instanța de apel să decidă în privința apelului.”

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevedea următoarele: „Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se 5 prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Art. 248 din Codul administrativ: „(1) Examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: d) casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.”

Totodată, din actele dosarului se atestă că, decizia motivată din 04 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de Asigurării Sociale a RM, prin intermediul poștei electronice la data de 07 septembrie 2023, ora 15:04, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d. 95)

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că Casa Națională de Asigurării Sociale a RM, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul motivat la 06 octombrie 2023, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).

Din acest motiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării lui). 6

Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 09 august 2021, Igor Serbinov a depus o acțiune în contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, prin care a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită în privința sa o decizie cu privire la recalcularea și achitarea pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiul funcției, cu recalcularea acesteia, în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, iar recalcularea de efectuat din data de 1 a lunii ținând cont de majorarea salariului Procurorului General Adjunct al Republicii Moldova, în exercițiu.

Prin hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Igor Serbinov către Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ decizia CNAS nr. S-779/21 din 27 aprilie 2021 și decizia CNAS exprimată prin răspunsul nr. S-1251/21 din 09 iulie 2021 adoptată în procedura prealabilă, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil decizie cu privire la recalcularea și achitarea pensiei, ca fiind neîntemeiată.

La 14 decembrie 2022, avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui Igor Serbinov, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărâri din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă acțiunea de contencios.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani la data de 13 martie 2023, ora 09:15, a expediat în adresa electronică a avocatului Corina Zaporojan, corina_zaporojan@yahoo.com hotărârea motivată din 17 noiembrie 2022. (f.d. 61)

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la 13 aprilie 2023, Igor Serbinov și avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui Igor Serbinov, au depus apel motivat, prin care au solicitat admiterea acestuia, casarea hotărâri din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani cu pronunțarea unei noi hotărârii, prin care să fie admisă integral acțiunea.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 04 iulie 2023 a casat hotărârii din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o nouă decizie, prin care acțiunea în contencios administrativ depusă de Igor Serbinov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil s-a admis parțial. S-a anulat decizia Casei naționale de Asigurări Sociale nr. S-779/21 din 27 aprilie 2021 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1251/21 din 09 iulie 2021. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ în privința lui Igor Serbinov cu privire la recalculare și achitarea pensiei pentru 7 vechime în muncă ca procuror, începând cu 19 septembrie 2014, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului general adjunct în exercițiul funcției

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că instanța de apel în temeiul art. 236 alin. (1) din Codul administrativ admisibilitatea apelului, precum și în temeiul art. 232 alin. (1), (2) din Codul administrativ, depunerea apelului și dacă apelantul s-a încadrat în termenul de declarare a constatat că dispozitivul hotărârii atacate cu apel a fost pronunțat la 17 noiembrie 2022, apelul fiind declarat la 14 decembrie 2022, hotărârea motivată a fost comunicată reprezentantului apelantului la 13 martie 2023, apelul motivat fiind înregistrat la 13 aprilie 2023, circumstanțe în care, instanța de apel a constatat că cererea de apel întrunește condițiile cu privire la respectarea termenului prevăzut de Legislația în vigoare.

De asemenea, instanța de apel verificând în temeiul art. 233 alin. (2) din Codul administrativ forma și cuprinsul cererii de apel a stabilit că cererea de apel a fost semnată de către avocatul Corina Zaporojan, în interesele lui Igor Serbinov, iar în astfel de circumstanțe, apelul depus trece testul admisibilității, instanța de apel urmând să examineze cauza în fond.

La caz, Completul de judecată, menționează că termenul de declarare a apelului motivat a început să curgă la 14 martie 2023, ziua imediat următoare notificării hotărârii motivate din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a expirat 30 de zile mai târziu, la 12 aprilie 2023 (zi de miercuri), aceasta fiind ultima zi de depunere a apelului motivat, pe când acesta a fost declarat abia a 13 aprilie 2023, aparent cu omiterea termenului procedural.

Astfel, Igor Serbinov prin lege era obligat să respecte termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, condiție ce, aparent, nu se atestă în prezenta speță.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, acceptarea spre examinare a apelului motivat depus aparent peste termenul legal și primirea acestuia spre examinare, duce inevitabil la casarea deciziei adoptată pe fond, or, examinarea unui astfel de apel, încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție specifică că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, 8 Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție

Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că decizia instanței de apel necesită a fi casată cu trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât circumstanțele constatate constituie o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de instanța de recurs la examinarea cauzei în ordine de recurs.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin. (1) – (2), pct. 1) din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată la 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intrat în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se redenumește în Curtea de Apel Centru.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, la etapa primirii cererii ce apel.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova. Casează integral decizia din 04 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Serbinov împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la contestarea actelor administrative individuale defavorabile și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Centru, în alt complet de judecată Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9