3ra-27/20 — anularea actului administrativ, obligarea de a recalcula si achita pensia pentru vechimea în muncă, reiesind din salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială

3ra-27/20 — anularea actului administrativ, obligarea de a recalcula si achita pensia pentru vechimea în muncă, reiesind din salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-27/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

D E C I Z I E

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas

Judecătorii: Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Vladimir Zahariuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile,

obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din

salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială, ținând cont de

majorarea salariului procurorului,

împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost

pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 10 septembrie 2018, Vladimir Zahariuc a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea

încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea recalculării și achitării

pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat

procurorului din procuratura teritorială, ținând cont de majorarea salariului

procurorului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în organele procuraturii

în perioada 1 august 1989 – 27 martie 2008, având astfel în funcția de procuror o

vechie în muncă de peste 18 ani.

A menționat că, la 19 iunie 2015, la atingerea vârstei de 50 ani, i s-a stabilit

pensia pentru vechime în muncă în mărime de 75% din salariul mediu lunar,

conform funcției deținute, aceasta fiind achitată și ajustată regulat la salariul lunar al

procurorului în exercițiu.

1

Vladimir Zahariuc a menționat că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a

efectuat recalcularea pensiei, privându-l de dreptul dobândit la 19 iunie 2015,

stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a

acesteia la 1 aprilie a fiecărui an, prin ce consideră că i-au fost grav încălcate

drepturile oferite de lege.

A specificat că, la data de 17 iulie 2018 s-a adresat cu cerere prealabilă către

Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând restabilirea dreptului său de a

beneficia de principiul recalculării pensiei, în legătură cu majorarea salariului

procurorului în funcție, conform prevederilor Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru

modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005, Legii nr. 3 din 25

februarie 2016 cu privire la Procuratură, și art. 29 din Legea nr. 152 din 1 iulie 2016

pentru modificarea și completarea actelor legislative.

Însă, prin răspunsul nr. Z-1576/18 din 9 august 2018, Casa Națională de

Asigurări Sociale a refuzat admiterea cerințelor înaintate, invocând că, conform

prevederilor art. 462 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 (în vigoare până

la 1 ianuarie 2018), asiguratul care a atins vârsta menționată la alin. (2) și confirmă

stagiul de cotizare prevăzut de alin. (3), din care cel puțin 15 în funcția de procuror,

are dreptul la pensie în proporție de 75 % din suma tuturor plăților lunare asigurate

procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută, fiindu-i stabilită pensia

reclamantului în mărime de 4072, 50 de lei, care se indexează anual la 1 aprilie.

Reclamantul în urma concretizării cerințelor a solicitat recunoașterea ilegalității

deciziei nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale,

restabilirea dreptului lezat și obligarea pârâtei de a-i recalcula și a-i achita pensia

pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului în

cadrul procuraturii raionale, cu recalcularea acesteia în cazul majorării generale a

salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii

la pensie, obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i achita reclamantului pe perioada

19 iunie 2015 – 1 decembrie 2018 pensia în mărime de 75% din suma tuturor

plăților lunare asigurate, din salariul procurorului în exercițiu, reieșind din ultima

funcție deținută și obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i achita pensia pentru

perioada din 1 decembrie 2018, reieșind din prevederile Legii nr. 270 din 23

noiembrie 2018, cu stabilirea pensiei ținând cont de prevederile art. 12 alin. (6) lit.

e) și în baza coeficientului de 7,93.

Prin hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Vladimir Zahariuc.

Prin decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea

din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o nouă

hotărâre prin care: s-a anulat decizia nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei

Naționale de Asigurări Sociale și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

recalculeze și să achite lui Vladimir Zahariuc, pe perioada începând cu 19 iunie

2015 și până la 1 decembrie 2018, pensia în mărime de 75% din suma plăților lunare

asigurate, din salariul procurorului în exercițiu, reieșind din ultima funcție deținută.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui

Vladimir Zahariuc începând cu 1 decembrie 2018 pensia potrivit prevederilor Legii

2

nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar din 23 noiembrie

2018.

La data de 4 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs,

fiind ulterior completat prin recursul motivat din 16 august 2019 împotriva deciziei

din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în

vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite

circumstanțele considerate de instanțele de judecată ca fiind stabilite.

A menționat că, prin admiterea acțiunii reclamantului instanța de apel a aplicat

o normă de drept practic abrogată, sau altfel spus a dispus aplicarea ultraactivă a art.

73 alin. (8) din Legea nr. 294/2008.

Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea instanței de

fond.

Prin referința depusă la data de 20 septembrie 2019 Vladimir Zahariuc a

solicitat respingerea recursului depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

ca fiind neîntemeiat.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de

recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că

prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în

vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

Astfel, Colegiul consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal, deoarece decizia contestată datează cu 3

3

iulie 2019, iar cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău la 4 iulie

2019 (f.d.165).

În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel, și de a menține hotărârea primei

instanțe, din considerentele ce urmează.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine că

Vladimir Zahariuc a activat în organele Procuraturii în perioada august 1989 – 27

martie 2018, având astfel o vechime în muncă în funcția de procuror de peste 18 ani

(f.d.10-16).

La data de 29 iunie 2015 Vladimir Zahariuc a depus la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Basarabeasca cerere cu privire la stabilirea pensiei în legătură cu

atingerea limitei de vârstă de pensionare.

Prin decizia nr. 43/2015/9745 din 20 octombrie 2015 a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Basarabeasca i s-a stabilit lui Vladimir Zahariuc pensia în mărime

de 75% din salariul mediu lunar de 5 130 de lei, echivalentul a 4 072, 50 de lei, cu

mențiunea că data obținerii dreptului la pensie este de 19 iunie 2015.

La 17 iulie 2018 Vladimir Zahariuc a depus cerere la Casa Națională de

Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechime în muncă,

ce îi revine conform principiului legal obținut de recalculare a pensiei, în temeiul

Legii nr. 37 din 7 martie 2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul

bugetar; Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură; Legii nr. 152 din

1 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (f.d.17).

Prin răspunsul nr. Z-1576/18 din 9 august 2018, Casa Națională de Asigurări

Sociale a refuzat în admiterea cerințelor înaintate, invocând că în corespundere cu

prevederile art. 33 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, recalcularea

pensiei se efectuează în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de

cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie, iar,

temei legitim de a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat al procurorilor în

exercițiu, nu există. În urma indexărilor efectuate în anii 2016-2018, cuantumul

pensiei reclamantului de la 1 aprilie 2018 constituie 4 588, 64 de lei/lunar (f.d.18).

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către

o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), obiect al acțiunii în

4

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în

sensul prezentei legi.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), ppersoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019) prevede că, cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată

în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge

de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

Astfel, la data de 10 septembrie 2018 Vladimir Zahariuc s-a adresat cu

prezenta acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegalității deciziei nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei Naționale

de Asigurări Sociale, restabilirea dreptului lezat și obligarea pârâtei de a-i recalcula

și a-i achita pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat

procurorului în cadrul procuraturii raionale, cu recalcularea acesteia în cazul

majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția

deținută la data ieșirii la pensie, obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i achita

reclamantului pe perioada 19 iunie 2015 – 1 decembrie 2018 pensia în mărime de

75% din suma tuturor plăților lunare asigurate, din salariul procurorului în exercițiu,

reieșind din ultima funcție deținută și obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i

achita pensia pentru perioada din 1 decembrie 2018, reieșind din prevederile Legii

nr. 270 din 23 noiembrie 2018, cu stabilirea pensiei ținând cont de prevederile art.

12 alin. (6) lit. e) și în baza coeficientului de 7,93.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii.

Însă, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Vladimir Zahariuc, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, a casat hotărârea din 20

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a pronunțat o nouă hotărâre

prin care: a anulat decizia nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei Naționale de

Asigurări Sociale și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și

să achite lui Vladimir Zahariuc, pe perioada începând cu 19 iunie 2015 și până la 1

decembrie 2018, pensia în mărime de 75% din suma plăților lunare asigurate, din

salariul procurorului în exercițiu, reieșind din ultima funcție deținută. A obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Vladimir Zahariuc

începând cu 1 decembrie 2018 pensia potrivit prevederilor Legii nr. 270 privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar din 23 noiembrie 2018.

5

Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că întrucât dreptul la

pensie este imprescriptibil atunci și dreptul la recalcularea acesteia, odată obținut, nu

este prescriptibil, nu poate fi cedat total sau parțial. Drepturile diminuate prin

normele Legii nr. 56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, ca drepturi potențiale sau aleatorii se referă la viitorii procurori cu drept

de pensionare și nicidecum la procurorii care la momentul întrunirii condițiilor de

pensionare au căzut sub incidența normelor legale în cauză.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în

recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel referitoare la

temeinicia acțiunii ca fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normelor

de drept material, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție nu poate fi

menținut.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs notează prevederile art. 462

alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14

octombrie 1998 (în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie al

reclamantului/intimatului), conform căruia, asiguratul care a atins vârsta menționată

la alin. (2) și confirmă stagiul de cotizare prevăzut la alin. (3), din care cel puțin 15

ani în funcția de procuror, are dreptul al pensie în proporție de 75% din suma tuturor

plăților lunare asigurate procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută.

Alin. (2) al aceluiași articol prevede că, începând cu 1 iulie 2011, pentru

procurori se stabilește vârsta de pensionare de 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați,

cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se majorează conform

tabelului nr.9, până la atingerea vârstei de pensionare prevăzute la art.41 alin.(1).

Începând cu 1 iulie 2015, pentru procurori se stabilește vârsta de pensionare de 52

ani și 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei.

În temeiul art. 462 alin. (3), (6) din Legea privind pensiile de asigurări sociale

de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul obținerii dreptului la

pensie al reclamantului/intimatului), începând cu 1 iulie 2011, pentru procurori se

stabilește stagiul de cotizare necesar obținerii dreptului la pensie de 22 de ani. În

fiecare an ulterior, stagiul de cotizare se majorează conform tabelului nr.10, până la

atingerea stagiului de cotizare de 35 de ani, pentru bărbați și de 30 de ani pentru

femei. Perioadele de activitate necontributive în funcțiile de procuror, de anchetator

în procuratură și de judecător de până la 31 decembrie 2005 se includ în stagiul de

cotizare total și în cel special. Cheltuielile aferente includerii în stagiul de cotizare a

perioadelor specificate se acoperă de la bugetul de stat în modul stabilit de Guvern.

Ținând cont de prevederile legale invocate, Colegiul notează că instanța de

fond corect a reținut că Vladimir Zahariuc la data de 19 iunie 2015 a întrunit

cumulativ condițiile prevăzute de art. 462 alin. (1) din Legea privind pensiile de

asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul

obținerii dreptului la pensie al reclamantului/intimatului), or, la data de 15 iunie

2019 reclamantul/intimatul a atins vârsta de 52 de ani, precum și stagiul de cotizare

de cel puțin 15 ani în funcția de procuror.

6

Referitor la argumentele intimatului cât și constatările instanței de apel precum

că la caz urmează a fi aplicate dispozițiile Legii nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu

privire la procuratură, deoarece Vladimir Zahariuc a obținut dreptul la pensie pentru

stagiu la 27 martie 2008, iar la data de 19 iunie 2015 pentru vârsta de pensionare,

instanța de recurs le apreciază critic.

Or, de fapt reclamantul/intimatul și-a realizat dreptul la pensionare în

conformitate cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări

sociale de stat, întrunind cumulativ condițiile stabilite în art. 462 alin. (1).

Mai mult, la acest capitol, instanța de fond just a reținut că, prevederea legală –

dreptul la recalcularea pensiei de procuror ținând cont de majorarea salariului

procurorului în exercițiu, la momentul realizării dreptului reclamantului/intimatului

la pensie – 19 iunie 2015, nici nu exista.

Or, în dispozițiile art.73 alin. (8) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din

25 decembrie 2008 (în redacția până la 30 iunie2011), era specificat că: „procurorii

pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a

indemnizației viagere în cazul majorării generale a salariului procurorilor.

Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se efectuează ținându-se cont de

funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea se efectuează din data de întâi

a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu,

indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii”.

Prin art. VIII din Legea nr.56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea și

completarea acte legislative, alineatele (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) ale art.73

din Legea nr.294 din 25 decembrie 2008, au fost abrogate.

Prin urmare, noua redacție a art.73 din Legea nr.294 din 25 decembrie 2008, în

vigoare de la 01 iulie 2011, statuează expres că: procurorii, cu excepția procurorilor

militari, au dreptul la pensie conform Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

pensiile de asigurări sociale de stat.

În consecință, instanța de fond întemeiat a stabilit că, începând cu 1 iulie 2011,

drepturile de pensionare a procurorilor sunt reglementate de prevederile art. 462 din

Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Așadar, instanța de recurs notează că, conținutul art. 462 din Legea nr. 156 din

14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie al

reclamantului/intimatului), nu prevedea faptul că, pensiile procurorilor și

indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a salariului

procurorilor.

Iar, începând cu data de 01 iulie 2011 pensia procurorilor nu se mai

recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr. 156

din 14 octombrie 1998.

Ținând cont de prevederile legale menționate cât și dispozițiile art. 26 din

Legea contenciosului administrativ, instanța de recurs conchide că fiind întemeiată

concluzia instanței de fond privind legalitatea deciziei nr. Z-1576/18 din 9 august

2018 emis de către Casa Naționala de Asigurări Sociale. Deci, careva temeiuri de

anulare a acesteia nu au fost stabilite.

În contextul celor expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

7

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță corect

a ajuns la concluzia de a respinge integral acțiunea ca fiind neîntemeiată, iar instanța

de apel neîntemeiat a admis acțiunea și a anulat decizia nr. Z-1576/18 din 9 august

2018 emisă de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a casa integral decizia

instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se

emite o nouă decizie prin care se menține hotărârea din 20 martie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ, la cererea

de chemare în judecată depusă de Vladimir Zahariuc împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la examinarea

cererii prealabile, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă,

reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială,

ținând cont de majorarea salariului procurorului.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

8