3ra-27/20 — anularea actului administrativ, obligarea de a recalcula si achita pensia pentru vechimea în muncă, reiesind din salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială

Dosarul nr. 3ra-27/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) D E C I Z I E 29 ianuarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul: Maria Ghervas Judecătorii: Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Vladimir Zahariuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială, ținând cont de majorarea salariului procurorului, împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o nouă hotărâre de admitere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 10 septembrie 2018, Vladimir Zahariuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială, ținând cont de majorarea salariului procurorului.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, a activat în organele procuraturii în perioada 1 august 1989 – 27 martie 2008, având astfel în funcția de procuror o vechie în muncă de peste 18 ani. A menționat că, la 19 iunie 2015, la atingerea vârstei de 50 ani, i s-a stabilit pensia pentru vechime în muncă în mărime de 75% din salariul mediu lunar, conform funcției deținute, aceasta fiind achitată și ajustată regulat la salariul lunar al procurorului în exercițiu. 1 Vladimir Zahariuc a menționat că Casa Națională de Asigurări Sociale nu a efectuat recalcularea pensiei, privându-l de dreptul dobândit la 19 iunie 2015, stabilindu-i mărimea pensiei cu aplicarea mecanismului general de indexare a acesteia la 1 aprilie a fiecărui an, prin ce consideră că i-au fost grav încălcate drepturile oferite de lege.

A specificat că, la data de 17 iulie 2018 s-a adresat cu cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, solicitând restabilirea dreptului său de a beneficia de principiul recalculării pensiei, în legătură cu majorarea salariului procurorului în funcție, conform prevederilor Legii nr. 37 din 7 martie 2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 355 din 23 decembrie 2005, Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură, și art. 29 din Legea nr. 152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea și completarea actelor legislative.

Însă, prin răspunsul nr. Z-1576/18 din 9 august 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat admiterea cerințelor înaintate, invocând că, conform prevederilor art. 462 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 (în vigoare până la 1 ianuarie 2018), asiguratul care a atins vârsta menționată la alin. (2) și confirmă stagiul de cotizare prevăzut de alin. (3), din care cel puțin 15 în funcția de procuror, are dreptul la pensie în proporție de 75 % din suma tuturor plăților lunare asigurate procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută, fiindu-i stabilită pensia reclamantului în mărime de 4072, 50 de lei, care se indexează anual la 1 aprilie.

Reclamantul în urma concretizării cerințelor a solicitat recunoașterea ilegalității deciziei nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, restabilirea dreptului lezat și obligarea pârâtei de a-i recalcula și a-i achita pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului în cadrul procuraturii raionale, cu recalcularea acesteia în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i achita reclamantului pe perioada 19 iunie 2015 – 1 decembrie 2018 pensia în mărime de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate, din salariul procurorului în exercițiu, reieșind din ultima funcție deținută și obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i achita pensia pentru perioada din 1 decembrie 2018, reieșind din prevederile Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018, cu stabilirea pensiei ținând cont de prevederile art. 12 alin. (6) lit. e) și în baza coeficientului de 7,93.

Prin hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de către Vladimir Zahariuc. Prin decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a fost pronunțată o nouă hotărâre prin care: s-a anulat decizia nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Vladimir Zahariuc, pe perioada începând cu 19 iunie 2015 și până la 1 decembrie 2018, pensia în mărime de 75% din suma plăților lunare asigurate, din salariul procurorului în exercițiu, reieșind din ultima funcție deținută.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Vladimir Zahariuc începând cu 1 decembrie 2018 pensia potrivit prevederilor Legii 2 nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar din 23 noiembrie 2018. La data de 4 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs, fiind ulterior completat prin recursul motivat din 16 august 2019 împotriva deciziei din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia contestată, deoarece instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanțele de judecată ca fiind stabilite.

A menționat că, prin admiterea acțiunii reclamantului instanța de apel a aplicat o normă de drept practic abrogată, sau altfel spus a dispus aplicarea ultraactivă a art. 73 alin. (8) din Legea nr. 294/2008. Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea instanței de fond. Prin referința depusă la data de 20 septembrie 2019 Vladimir Zahariuc a solicitat respingerea recursului depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale, ca fiind neîntemeiat. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, completul specializat va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Astfel, Colegiul consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece decizia contestată datează cu 3 3 iulie 2019, iar cererea de recurs a fost depusă la Curtea de Apel Chișinău la 4 iulie 2019 (f.d.165). În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel, și de a menține hotărârea primei instanțe, din considerentele ce urmează. Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se denotă cu certitudine că Vladimir Zahariuc a activat în organele Procuraturii în perioada august 1989 – 27 martie 2018, având astfel o vechime în muncă în funcția de procuror de peste 18 ani (f.d.10-16). La data de 29 iunie 2015 Vladimir Zahariuc a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Basarabeasca cerere cu privire la stabilirea pensiei în legătură cu atingerea limitei de vârstă de pensionare.

Prin decizia nr. 43/2015/9745 din 20 octombrie 2015 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Basarabeasca i s-a stabilit lui Vladimir Zahariuc pensia în mărime de 75% din salariul mediu lunar de 5 130 de lei, echivalentul a 4 072, 50 de lei, cu mențiunea că data obținerii dreptului la pensie este de 19 iunie 2015. La 17 iulie 2018 Vladimir Zahariuc a depus cerere la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, ce îi revine conform principiului legal obținut de recalculare a pensiei, în temeiul Legii nr. 37 din 7 martie 2003 cu privire la sistemul de salarizare în sistemul bugetar; Legii nr. 3 din 25 februarie 2016 cu privire la Procuratură; Legii nr. 152 din 1 iulie 2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (f.d.17).

Prin răspunsul nr. Z-1576/18 din 9 august 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat în admiterea cerințelor înaintate, invocând că în corespundere cu prevederile art. 33 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, recalcularea pensiei se efectuează în cazul apariției unor circumstanțe noi referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la acordarea drepturilor la pensie, iar, temei legitim de a recalcula pensia ca procuror din salariul majorat al procurorilor în exercițiu, nu există. În urma indexărilor efectuate în anii 2016-2018, cuantumul pensiei reclamantului de la 1 aprilie 2018 constituie 4 588, 64 de lei/lunar (f.d.18).

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Conform art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), obiect al acțiunii în 4 contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi.

În temeiul art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), ppersoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. Art. 16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019) prevede că, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Acest termen curge de la: data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia.

Astfel, la data de 10 septembrie 2018 Vladimir Zahariuc s-a adresat cu prezenta acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității deciziei nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale, restabilirea dreptului lezat și obligarea pârâtei de a-i recalcula și a-i achita pensia pentru vechime în muncă reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului în cadrul procuraturii raionale, cu recalcularea acesteia în cazul majorării generale a salariului procurorului în exercițiu, ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie, obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i achita reclamantului pe perioada 19 iunie 2015 – 1 decembrie 2018 pensia în mărime de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate, din salariul procurorului în exercițiu, reieșind din ultima funcție deținută și obligarea pârâtei de a-i recalcula și de a-i achita pensia pentru perioada din 1 decembrie 2018, reieșind din prevederile Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018, cu stabilirea pensiei ținând cont de prevederile art. 12 alin. (6) lit. e) și în baza coeficientului de 7,93.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii. Însă, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Vladimir Zahariuc, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, a casat hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a pronunțat o nouă hotărâre prin care: a anulat decizia nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 a Casei Naționale de Asigurări Sociale și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Vladimir Zahariuc, pe perioada începând cu 19 iunie 2015 și până la 1 decembrie 2018, pensia în mărime de 75% din suma plăților lunare asigurate, din salariul procurorului în exercițiu, reieșind din ultima funcție deținută.

A obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să recalculeze și să achite lui Vladimir Zahariuc începând cu 1 decembrie 2018 pensia potrivit prevederilor Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar din 23 noiembrie 2018. 5 Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că întrucât dreptul la pensie este imprescriptibil atunci și dreptul la recalcularea acesteia, odată obținut, nu este prescriptibil, nu poate fi cedat total sau parțial. Drepturile diminuate prin normele Legii nr. 56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, ca drepturi potențiale sau aleatorii se referă la viitorii procurori cu drept de pensionare și nicidecum la procurorii care la momentul întrunirii condițiilor de pensionare au căzut sub incidența normelor legale în cauză.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu argumentele invocate în recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel referitoare la temeinicia acțiunii ca fiind rezultată din aplicarea și interpretarea eronată a normelor de drept material, motiv din care actul judecătoresc de dispoziție nu poate fi menținut.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs notează prevederile art. 462 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie al reclamantului/intimatului), conform căruia, asiguratul care a atins vârsta menționată la alin. (2) și confirmă stagiul de cotizare prevăzut la alin. (3), din care cel puțin 15 ani în funcția de procuror, are dreptul al pensie în proporție de 75% din suma tuturor plăților lunare asigurate procurorului în exercițiu în ultima funcție deținută. Alin. (2) al aceluiași articol prevede că, începând cu 1 iulie 2011, pentru procurori se stabilește vârsta de pensionare de 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se majorează conform tabelului nr.9, până la atingerea vârstei de pensionare prevăzute la art.41 alin.(1). Începând cu 1 iulie 2015, pentru procurori se stabilește vârsta de pensionare de 52 ani și 6 luni atât pentru bărbați cât și pentru femei. În temeiul art. 462 alin. (3), (6) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie al reclamantului/intimatului), începând cu 1 iulie 2011, pentru procurori se stabilește stagiul de cotizare necesar obținerii dreptului la pensie de 22 de ani. În fiecare an ulterior, stagiul de cotizare se majorează conform tabelului nr.10, până la atingerea stagiului de cotizare de 35 de ani, pentru bărbați și de 30 de ani pentru femei.

Perioadele de activitate necontributive în funcțiile de procuror, de anchetator în procuratură și de judecător de până la 31 decembrie 2005 se includ în stagiul de cotizare total și în cel special. Cheltuielile aferente includerii în stagiul de cotizare a perioadelor specificate se acoperă de la bugetul de stat în modul stabilit de Guvern. Ținând cont de prevederile legale invocate, Colegiul notează că instanța de fond corect a reținut că Vladimir Zahariuc la data de 19 iunie 2015 a întrunit cumulativ condițiile prevăzute de art. 462 alin. (1) din Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie al reclamantului/intimatului), or, la data de 15 iunie 2019 reclamantul/intimatul a atins vârsta de 52 de ani, precum și stagiul de cotizare de cel puțin 15 ani în funcția de procuror.

6 Referitor la argumentele intimatului cât și constatările instanței de apel precum că la caz urmează a fi aplicate dispozițiile Legii nr. 294 din 25 decembrie 2008 cu privire la procuratură, deoarece Vladimir Zahariuc a obținut dreptul la pensie pentru stagiu la 27 martie 2008, iar la data de 19 iunie 2015 pentru vârsta de pensionare, instanța de recurs le apreciază critic. Or, de fapt reclamantul/intimatul și-a realizat dreptul la pensionare în conformitate cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, întrunind cumulativ condițiile stabilite în art. 462 alin. (1). Mai mult, la acest capitol, instanța de fond just a reținut că, prevederea legală – dreptul la recalcularea pensiei de procuror ținând cont de majorarea salariului procurorului în exercițiu, la momentul realizării dreptului reclamantului/intimatului la pensie – 19 iunie 2015, nici nu exista.

Or, în dispozițiile art.73 alin. (8) din Legea cu privire la Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 (în redacția până la 30 iunie2011), era specificat că: „procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru vechime în muncă și a indemnizației viagere în cazul majorării generale a salariului procurorilor. Recalcularea pensiei pentru vechime în muncă se efectuează ținându-se cont de funcția deținută la data ieșirii la pensie. Recalcularea se efectuează din data de întâi a lunii în care a fost efectuată majorarea salariului procurorului în exercițiu, indiferent de faptul dacă pensionarul lucrează sau nu în organele Procuraturii”. Prin art. VIII din Legea nr.56 din 9 iunie 2011 pentru modificarea și completarea acte legislative, alineatele (3), (4), (5), (6), (7), (8), (9) și (10) ale art.73 din Legea nr.294 din 25 decembrie 2008, au fost abrogate.

Prin urmare, noua redacție a art.73 din Legea nr.294 din 25 decembrie 2008, în vigoare de la 01 iulie 2011, statuează expres că: procurorii, cu excepția procurorilor militari, au dreptul la pensie conform Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat. În consecință, instanța de fond întemeiat a stabilit că, începând cu 1 iulie 2011, drepturile de pensionare a procurorilor sunt reglementate de prevederile art. 462 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat. Așadar, instanța de recurs notează că, conținutul art. 462 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 (în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie al reclamantului/intimatului), nu prevedea faptul că, pensiile procurorilor și indemnizațiile viagere se recalculează în cazul majorării generale a salariului procurorilor.

Iar, începând cu data de 01 iulie 2011 pensia procurorilor nu se mai recalculează, dar se indexează anual la 1 aprilie conform art. 13 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998. Ținând cont de prevederile legale menționate cât și dispozițiile art. 26 din Legea contenciosului administrativ, instanța de recurs conchide că fiind întemeiată concluzia instanței de fond privind legalitatea deciziei nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 emis de către Casa Naționala de Asigurări Sociale. Deci, careva temeiuri de anulare a acesteia nu au fost stabilite.

În contextul celor expuse, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 7 administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a respinge integral acțiunea ca fiind neîntemeiată, iar instanța de apel neîntemeiat a admis acțiunea și a anulat decizia nr. Z-1576/18 din 9 august 2018 emisă de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 3 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău și se emite o nouă decizie prin care se menține hotărârea din 20 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Vladimir Zahariuc împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea încălcării dreptului la examinarea cererii prealabile, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu lunar achitat procurorului din procuratura teritorială, ținând cont de majorarea salariului procurorului. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 8