3ra-504/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-504/24 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Grib Gheorghe împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-504/24 )

NR. PIGD2-21126210-01-3ra-06062024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: C. Guzun,

Instanța de apel : G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici

19 martie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil privind recalcularea și achitarea pensiei în

cuantum de 80% în dependență de majorarea generală a salariului judecătorului

instanței de fond începând cu 1 aprilie 2015 până la modificarea salariului

mediu pe economie.

20 septembrie 2017, când a demisionat în legătură cu atingerea plafonului de

vârstă. Începând cu 05 martie 2013 i-a fost stabilită pensia pentru vechime în

muncă în mărime de 80% din salariul lunar al judecătorului instanței de fond.

reglementată prin Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului și Legea nr. 156- XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, cu ulterioarele modificări.

drept, a fost reglementat de art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu

privire la statutul judecătorului și art. 461 din Legea nr. 156-XIV din 14

octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

461 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de

pensii, cât și art. 32 din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la

statutul judecătorului au fost declarate neconstituționale. Iar, prin Legea nr. 60

din 4 aprilie 2014 a fost abrogat art. 461 din Legea nr. 156-XIV din 14

octombrie 1998 privind sistemul public de pensii și a fost modificat art. 32 din

Legea nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

unor acte legislative, alin. (1) art. 32 din Legea cu privire la statutul

judecătorului a obținut următorul cuprins: Judecătorul care a atins vârsta de 50

de ani și are o vechime în muncă de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12

ani și 6 luni a activat în funcția de judecător, are dreptul la pensie pentru

vechime în muncă în proporție de 55% din salariul mediu lunar, iar pentru

fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani - de 3%, dar în total

1

nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se

recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în

exercițiu.

privire la statutul judecătorului, statuează clar că pensia judecătorului se

recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în

exercițiu, fără careva limitări și fără ca legislatorul să facă diferența între

judecătorii aflați în funcția și cei demisionați.

legislatorul s-a ghidat de Hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 27 ianuarie

2000, prin care s-a statuat că la adoptarea unor legi noi și a altor acte juridice

este inadmisibil de a diminua protecția juridică a statutului judecătorului,

consfințit în Legea cu privire la statutul judecătorului, întru respectarea

principiului respectării drepturilor dobândite anterior în mod licit.

statuează că un drept social poate fi obiectul protecției constituționale garantate

de art. 46 din Constituția RM, și respectiv, art. 1 din protocolul nr. 1 la

Convenția Europeană a Drepturilor Omului, numai în cazul când dreptul social

respectiv este dobândit și are valoare economică.

consideră că, pensia achitată reclamantului urmează a fi calculată reieșind din

cuantumul dreptului patrimonial dobândit, adică din mărimea salariului lunar

al judecătorului instanței de fond în exercițiu, fără anumite limitări.

salarizarea judecătorilor și procurorilor (abrogată la 1 decembrie 2018), salariul

de funcția al judecătorului din cadrul instanței de fond se stabilește în cuantum

de: c) 3,5 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în

muncă în funcția de judecător de peste 12 ani (în cazul reclamantului).

privind salarizarea judecătorilor și procurorilor, prevederile art. 4 din prezenta

lege se pun în aplicare după cum urmează: a) de la 1 ianuarie 2014, salariile de

funcția ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 80% din salariile de funcția

prevăzute la articolul 4; b) de la 1 aprilie 2015, salariile de funcția ale

judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90% din salariile de funcția prevăzute

la articolul 4; c) de la 1 aprilie 2016, salariile de funcția ale judecătorilor vor fi

plătite în cuantum deplin conform articolului 4. Iar, prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 879 din 23 decembrie 2015 s-a majorat cuantumul

salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2016, în mărime de

5050 de lei, pentru utilizarea în modul stabilit de legislație.

2017 constituie: pentru anul 2015, din luna aprilie - cu 1 876 de lei mai puțin

14 175 de lei (3,5x4500x90%) x80% - 9464 x 10 luni. În total 18 760 de lei;

pentru anul 2016 perioada 01 ianuarie - 01 aprilie cu 3 262 de lei lunar mai

puțin. Salariul lunar 15 907-50 lei (3,5 x 5050 x 90%) x 80 % - 9 464 de lei, în

2

total 9786 lei (3262 x 3); pentru anul 2016 de la 01 aprilie cu 4 676 de lei pe

lună mai puțin. Salariul lunar 17 675 (3,5 x 5050) x 80% -9464, în total 42 084

de lei (4646 x 9); - pentru anul 2017 cu 6 216 lei pe lună. Salariul 19 600 de lei

(3,5 x 5600 salariul mediu lunar x 80% - 9464 lei). Pentru 8,5 luni suma

neachitată constituie 52 836 de lei. În total suma neachitată constituie 121 590

de lei.

Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative, potrivit căreia judecătorii care beneficiază de plata pensiei, dar

continuă să activeze în funcția de judecător vor primi pensie în mărimea

stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi, urmează a fi aplicate în

coroborare cu dispozițiile art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului,

care a suferit modificări tot prin Legea nr. 60 din 4 aprilie 2014 și care are

următorul cuprins „pensia judecătorului se recalculează ținând-se cont de

mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu”.

cu privire la statutul judecătorilor, legislatorul omițând să indice care lege a fost

modificată prin această normă.

Constituțională în hotărârile sale adoptate pe acest subiect, potrivit cărora

asigurarea cu pensii a judecătorilor este reglementată prin acte juridice speciale

și obligatorii care sunt: Legea nr. 544-XII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului și Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii, consideră că art. III vizat supra nu poate fi aplicat separat. Or,

tratarea în alt mod a prevederilor legale în baza cărora judecătorii aflați în

funcția au dreptul de a primi pensia în raport cu salariul lunar al judecătorului

în exercițiu, ar contraveni Constituției RM, cât și tratatelor internaționale în

domeniul dat.

Naționale de Asigurări Sociale cu petiție, prin intermediul oficiului poștal, prin

care a solicitat recalcularea și achitarea pensiei în cuantum de 80% în

dependență de majorarea generală a salariului judecătorului instanței de fond

începând cu 1 aprilie 2015 până la modificarea salariului mediu pe economie.

04 decembrie 2020, s-a indicat că lipsește temei legitim de a recalcula

cuantumul pensiei pentru vechime în muncă, ca judecător, în temeiul art. 32

alin. (1) din Legea 544-XIII din 20 iulie 1995.

examinarea petiției, a încălcat principiile procedurii comune și de contencios

administrativ prevăzute la art. 21, art. 22 alin. (1), art. 23, art. 31 și art. 32,

precum și etapele procedurii administrative prevăzute în Capitolul I, Titlul II

Cod administrativ (art. 69-78). Mai mult, conform art. 94 Cod administrativ,

înainte de emiterea unui act administrativ individual defavorabil pentru un

participant sau înainte de respingerea unui act administrativ individual

3

favorabil, participantul are dreptul să fie audiat în legătură cu faptele și

circumstanțele relevante pentru actul ce urmează a fi emis. Audierea poate fi

făcută verbal sau în scris. Iar, art. 85 și art. 87 alin. (1) Cod administrativ,

prevede clarificarea stării de fapt și obținerea probelor, fapt ce nu a fost

respectat de către. La caz, consideră că, prezintă relevanță dispozițiile art. 147

alin. (2), (3) Cod administrativ, care reglementează că dacă în baza unei

reglementări legale pentru o perioadă din trecut se calculează venit sau alte

avantaje patrimoniale, atunci în calitate de moment de schimbare a situației se

consideră începutul perioadei de calcul. Un act administrativ individual de

acordare periodică a prestațiilor materiale sau bănești se anulează sau se

modifică cu efect pentru viitor și atunci când Curtea Supremă de Justiție

schimbă practica judiciară existentă și aceasta este favorabilă persoanei

îndreptățite.

pensiei calculate, precum și restricțiile la plata pensiilor, stabilite judecătorilor

în modul prevăzut în lege, contravin art. 6, art. 43, art. 47, art. 54 și art. 116 din

Constituția Republicii Moldova, principiilor fundamentale despre

independența organelor judiciare, consfințite în Rezoluțiile Adunării Generale

a ONU nr. 40 din 29 noiembrie 1985 și nr. 146 din 13 decembrie 1985, precum

și în Carta Europeană cu privire la statutul judecătorului, potrivit căreia

cuantumul pensiei judecătorului trebuie să fie cât de apropiat posibil de nivelul

ultimei sale remunerări.

a fost admisă acțiunea de contencios administrativ înaintată de Grib Gheorghe.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să

recalculeze și să achite reclamantului Grib Gheorghe pensia în cuantum de 80%

în dependență de majorarea generală a salariului judecătorului instanței de fond

începând cu 1 aprilie 2015, conform legislației în vigoare, și pe viitor.

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii din 15 mai

2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca

neîntemeiată.

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

15 mai 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani.

instanței de contencios administrativ cu prezenta acțiune, Grib Gheorghe la 23

noiembrie 2020, s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale cu o cerere

prin care a solicitat recalcularea și achitarea pensiei pentru perioada anilor

2015-2017 în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Asigurări Sociale, a indicat că, temei legitim de a recalcula cuantumul pensiei

pentru vechime în muncă, ca judecător pentru perioada 1 aprilie 2015 – 31

4

august 2017 nu este, deoarece petentul, în perioada menționată, a activat în

funcția de judecător (f.d.9).

a sesizat instanța de contencios administrativ cu cererea de chemare în judecată

prin care a solicitat obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a

recalcula și achita pensia în cuantum de 80% în dependență de majorarea

generală a salariului judecătorului instanței de fond începând cu 1 aprilie 2015

până la modificarea salariului mediu pe economie.

Râșcani, acțiunea reclamantului a fost declarată inadmisibilă în temeiul

prevederilor art. 207 alin. (2) lit. f) Cod administrativ, pe motiv că reclamantul

nu a respectat procedura prealabilă.

Sociale cu cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru

perioada anilor 2015 - 2017 în conformitate cu prevederile legislației în

vigoare. Achitarea pensiei diminuate și neachitate în perioada anilor 2015 -

2017 în mărime de 123 376 de lei. (f.d.13-14),

28 iulie 2021, cererea prealabilă a fost declarată inadmisibilă din motiv că în

conformitate cu art. 80 alin. (3) Cod administrativ, deoarece, dacă după

expedierea răspunsului se depune o nouă petiție de același petiționar, cu același

obiect, aceasta nu se examinează și se conexează la dosarul inițial. Astfel

răspunsul la cererea inițială a fost expediat de către Casa Națională de Asigurări

Sociale la data de 04 decembrie 2020 prin răspunsul nr. G - 2673/20, care a fost

contestat în instanța de contencios administrativ. Având în vedere, că cererea

repetată nu conține subiecte noi, aceasta nu se examinează.

părții apelante precum că, dreptul la recalcularea pensiei este rezervat doar

judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu

atingerea plafonului de vârstă în condițiile în care reclamantul/intimat a

dobândit dreptul la pensie anterior operării modificărilor și completărilor vizate

supra, iar o lege ulterioară, nu poate diminua conținutul unui drept dobândit

anterior. De altfel, o asemenea abordare promovată de partea apelantă ar

conduce la o discriminare nejustificată inadmisibilă.

Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții

de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

mod eronat normele de drept material pertinente speței, fapt ce a succedat

emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate.

modificarea și completarea unor acte legislative judecătorilor, care activează în

5

continuare în funcția de judecător, nu se recalculează în temeiul art. 32 alin. (1)

din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Se recalculează

pensiile stabilite până la datat de 16 mai 2014, judecătorilor demisionați și

judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

și de apel au fost defectuoase și arbitrare, fapt ce vine în contradicție cu

prevederile legislației procedurale civile, cât și cu dreptul la un proces echitabil.

cuantum de 80% în dependență de majorarea generală a salariului judecătorului

instanței de fond începând cu 01 aprilie 2015, conform legislației în vigoare, și

pe viitor, nu este.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.

(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

6

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la data de 10 mai 2024, fapt ce se confirmă prin avizul

de recepție nr. DS8011727544AS anexat la dosar (f.d.111).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea

contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural

sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost

analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei

în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

7

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea

de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu

un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

8

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9