ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 19.02.2025

3ra-538/24 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
19.02.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-538/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Ursu Vasile împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-538/24 )

NR. PIGD 2-21074675-01-3ra-20062024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie

un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: V. Chisilița,

Instanța de apel : V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru

19 februarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

solicitat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana stabilirea pensiei,

luându-se în calcul vechimea în muncă recalculată. Drept temei, a invocat

Certificatul nr. 34/20- 1704 din 09.02.2021, eliberat pe numele lui Ursu Vasile

de către Direcția de Poliția municipiului Chișinău al Inspectoratului General al

Poliție se atestă că a activat în cadrul subdiviziunilor MAI de la 18.05.2000

(Ordinul Colegiului de Poliție 80 ef. Din 05.06.2000) până la data de

15.01.2021 (Ordinul IGP nr. 11 ef. din 14.01.2021) cu privire la încetarea

raportului de serviciu al funcționarului public cu statut special, în corespundere

cu Legea nr. 288/16 privind funcționarul public cu statut special din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, conform art. 38 alin. (1), lit. c), (după

acumularea vechimii ce acordă dreptul la pensie), vechimea calendaristică în

serviciu în cadrul MAI, la data concedierii (15.01.2021) din funcția de subofițer

al Serviciului de Escortă și Pază al Batalionului de Detenție și Escortă al

Direcției de Poliție a mun. Chișinău a IGP, constituie 20 de ani, 07 luni, 27 de

zile. Domnul Ursu Vasile, dispune de perioada de serviciu care urmează a fi

luate în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje), pentru perioadele:

de la 2 30.06.2009-18.09.2009; de la 19.10.2017-15.01.2021; de la 22.05.1997-

03.11.1998.

Afacerilor Interne, vechimea în muncă a lui Ursu Vasile pentru stabilirea

pensiei în conformitate cu prevederile art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a corpului de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

nr. 1544 din 23.06.1993, la data de 15.01.2021 a constituit 25 de ani, 05 luni,

13 zile.

1

Ciocana, nr. 95/2021/2533 din 01.03.2021 s-a respins cererea de stabilire a

pensiei motivând că conform art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor clin corpul ele comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544, dreptul la pensie pentru vechime în muncă în

serviciu îl au militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care la data de 1

iulie 2020, întrunesc stagiul de cotizare de 25 de ani. Întrucât nu confirmă o

vechime în serviciu de 22 de ani și 02 luni, respectiv temei legitim de a i se

acorda pensia solicitată nu este.

Asigurări Sociale a fost informat că CTAS sect. Ciocana, pentru perioada

menționată, a calculat o lună de vechime în muncă pentru o lună de serviciu,

fapt ce a diminuat vechimea în serviciu, calculată de către instituția de forță, în

baza calculului vechimii în muncă emis de către organul de asigurări sociale,

vechimea în serviciu atinsă este de 22 de ani, 02 luni, 29 de zile.

95/2021/2533 din 02.03.2021 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei

din motivul neîntrunirii vechimii necesare în serviciu de 25 ani.

respingerea cererii în stabilirea pensiei nr. 95/2021/2533 din 01.03.2021, emisă

de Casa Națională de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Ciocana și răspunsul

cu nr. U-704 din 15.04.2021, emis de către Casa Națională de Asigurări Sociale

asupra contestației.

poate fi în conflict cu principiile constituționale, astfel încât normele legale

relevante nu pot nega și nici stinge drepturile sociale garantate constituțional.

constituționale garantate de art. 46 și, respectiv, art.1 din Protocolul nr.1 la

Convenția Europeană. Iar, în cazul în care cuantumul pensiei stabilite este redus

sau anulat, această măsură poate constitui o ingerință în exercitarea dreptului

de proprietate, care trebuie să fie justificată.

15.04.2021 și a deciziei privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr.

95/2021/2533 din 01.03.2021, emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale,

Oficiul Teritorial Ciocana răspunsului CNAS cu nr.B-1505/20 din 03.08.2020,

cu obligarea CNAS, să-i stabilească pensia în legătură cu acumularea vechimii

în serviciu, începând cu data de 15.01.2021.

2

Rîșcani, s-a admis acțiunea depusă de Ursu Vasile.

S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana nr.

nr.95/2021/2533 din 01 martie 2021 privind refuzul de stabilire a pensiei lui

Ursu Vasile și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. U-704/21 din

15 aprilie 2021 de soluționare a cererii prealabile.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea pensiei

pentru vechime în serviciu lui Ursu Vasile în temeiul Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 15 ianuarie 2021,

ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 05 luni și 13 zile.

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii instanței de

fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 18 ianuarie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri

de respingere a acțiunii

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea

din 18 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

potrivit ordinului Inspectoratului General al Poliției nr. 11 ef din 14 ianuarie

2021, au fost încetate raporturile de serviciu ale lui Ursu Vasile, după

acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, începând cu 15

ianuarie 2021.

Poliției, Direcția Poliție mun. Chișinău, a întocmit calculul vechimii în muncă

pentru stabilirea pensiei lui Ursu Vasile, potrivit căruia, vechimea în serviciu

(vechimea totală în muncă) pentru fixarea pensiei constituie 25 ani 05 luni 13

zile.

menționată (în vigoare la data emiteri actului contestat) la calcularea vechimii

în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției și a sistemului penitenciar, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului

3

Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de

subteran.

penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entitățile

care cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 (în vigoare la data inițierii procedurii).

din 21.02.1994, este ca instituția în care persoana își exercită serviciul să

asigure paza, escortarea și deținerea persoanelor reținute și arestate în

izolatoarele de urmărire penală (de detenție provizorie).

iar subdiviziunile în care a activat și se discută în prezenta cauză pentru

perioada batalionului special de escortă și pază a Direcției de poliție a

municipiului Chișinău, în batalionul special de escortă și pază a Direcției de

poliție a municipiului Chișinău, cad sub incidența prevederilor pct. 8 din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și urmează a fi calculată cu

avantaje (2:1),.

stabilirea pensiei, iar autoritatea publică pârâtă nu a invocat argumente serioase

care ar justifica refuzul în valorificarea acestui drept, care pentru a fi compatibil

cu drepturile fundamentale protejate de lege, urmează a fi proporțional, adică

să fie „prevăzut de lege”, să urmărească unul sau mai multe ”scopuri legitime”

și să fie „necesar într-o societate democratică”.

de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 27 martie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a

acțiunii.

mod eronat normele de drept material pertinente speței, fapt ce a succedat

emiterea unei soluții greșite și neîntemeiate.

Hotărârii Guvernului nr.78/1994 precum invocă intimatul, deoarece acesta a

activat în cadru serviciului de gardă al izolatorului de detenție provizorie,

activitate ce nu urmează a fi calculată cu avantaje.

4

persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum

este indicat în ordinul emis de MAI, intimatul pe perioada solicitată ar fi

confirmat două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, a activat în

cadrul Izolatorului Detenție Provizorie IGP MAI și nu în instituțiile prevăzute

de art.8 pct. d) al Hotărârii Guvernului nr.78/1994.

și de apel au fost defectuoase și arbitrare, fapt ce vine în contradicție cu

prevederile legislației procedurale civile, cât și cu dreptul la un proces echitabil.

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de

către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

5

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și

se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la data de 14 mai 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.108).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv

al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții

de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex

officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea

cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către Curtea de apel și nu relevă interpretarea contrară a

legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că

aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt

și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost

analizate de către instanța de apel, fiind apreciate în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

6

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima

instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 2451 din Codul administrativ.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea

unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură

în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,

7

și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2024-12-04
0,96
3ra-468/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bonciucov Igor împotriva Casei Naționale d
CSJ 2025-02-19
0,96
3ra-547/24 — contestarea actelor administrative
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Ion Vicol, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Vicol împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anu
CSJ 2024-10-23
0,96
3ra-348/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mîndru Valeriu împotriva Casei Naționale d
CSJ 2025-02-05
0,96
3ra-620/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Uglea Vladimir împotriva Casei Naționale d
CSJ 2025-03-20
0,96
3ra-1209/23 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Grigore Muntean împotriva Casei Naționale
Sursă