ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 04.12.2024

3ra-468/24 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
04.12.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
temeiurile declarării recursului
Citează această cauză
3ra-468/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Bonciucov Igor împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 10 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-468/24 )

NR. PIGD 2-23062305-01-3ra-30052024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: G. Cazacu,

Instanța de apel : V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

4 decembrie 2024

Texul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea deciziei Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale Botanica nr. 94/2023/46539 din 27 martie 2023,

anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 760 din 11

aprilie 2023 la cererea prealabilă, obligarea stabilirii, calculării pensiei

pentru vechime în muncă în beneficiul reclamantului conform certificatului

eliberat de Inspectoratul Genera al Poliției, Direcția de poliție a mun.

Chișinău nr. 34/20-753149 din 17 ianuarie 2023, precum și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică.

interne de la 23 ianuarie 1995 și până la 23 decembrie 1996, 5 august 2005-

2 ianuarie 2023, fapt probat prin Certificatul nr.34/20-7531 49 din

17.01.2023 eliberat de DP Chișinău.

Sociale Botanica. Prin decizia nr.94/2023/46539 din 27 martie 2023, s-a

respins cererii în stabilirea și achitarea pensiei. Susține reclamantul că,

ulterior s-a, adresat cu cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări

Sociale și la 11 aprilie 2023 prin răspunsul nr.760/23 solicitarea a fost

respinsă.

de a fi declarate ilegale solicită instanței satisfacerea cerințelor înainte în

acțiune, or în perioadele (09.04.2010-31.01.2014; 12.02.2016-01.09.2016;

08.02.2021- 2 02.01.2023), reclamantul a activat în calitate de polițist al

batalionului Special de Escortă și Pază deținuți.

punând în balanță interesul statului de a stabili anumite termene de apariție,

exercitare sau apărare a drepturilor civile în scopul asigurării certitudinii

juridice, pe de o parte, și dreptul cetățenilor de a primi integral pe parcursul

întregii vieții pensia stabilită în condițiile legii, aceasta fiind, de regulă, sursa

lor primară de existență, pe de altă parte, Curtea constată că acesta din urmă

prevalează.

1

Rîșcani, s-a admis acțiunea.

94/2023/46539 din 27.03.2023 privind respingerea cererii în stabilire

pensiei. S-a anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 760

din 11.04.2023, asupra cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale de a stabili și achita în beneficiul reclamantului Igor

Bonciucov pensia pentru vechime în muncă conform certificatului eliberat

de Inspectoratul General al Poliției, Direcția de poliție a mun. Chișinău nr.

34/20-753149 din 17.01.2023 cu încasarea majorărilor stabilite conform

legii.

beneficiul reclamantului Igor Bonciucov cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 6000 (șase mii) lei.

Națională de Asigurări Sociale a declarat apel nemotivat, ulterior motivat

împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel,

casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 27 iunie 2023, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut

hotărârea din 27 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

certificatului Inspectoratului General al Poliției, Direcția de poliție a mun.

Chișinău nr. 34/20-753149 din 17.01.2023 vechimea în muncă a lui Igor

Bonciucov în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru stabilirea pensiei

constituie 25 ani, 10 luni și 25 zile.

subdiviziunile în care a activat și se discută în prezenta cauză pentru perioada

de la 09.04.2010 până la 31.01.2014; de la 12.02.2016 până la 01.09.2016 și

de la 08.02.2021 până la 02.01.2023 în cadrul subdiviziunilor al Batalionului

Detenție și Escortă, cad sub incidența prevederilor pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și urmează a fi calculată cu avantaje

(2:1).

întemeiate, iar instanța de font corect a ajuns la concluzia de a fi admisă

acțiunea și a constatat ca ilegal refuzul autorității publice și a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual

favorabil în privința lui Bonciucov Igor prin care să dispună stabilirea și

achitarea pensiei pentru vechime în serviciu lui Igor Bonciucov în temeiul

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

luându-se în considerare certificatului eliberat de Inspectoratul General al

Poliției, Direcția de poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-753149 din

2

17.01.2023, or acesta întrunește condițiile art.13 a Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, adică vechimea necesară

în muncă de 25 ani 10 luni 25 zile, ce permite dreptul la pensie.

de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 10 aprilie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii noi de respingere

a acțiunii.

eronată.

încadrează în art.8 pct. d) al hotărârii Guvernului nr.78/1994.

pertinente speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite și

neîntemeiate.

Hotărârii Guvernului nr.78/1994 precum invocă intimatul, deoarece acesta a

activat în cadru serviciului de gardă al izolatorului de detenție provizorie,

activitate ce nu urmează a fi calculată cu avantaje.

asigurări sociale de stat obligatorii, nu se includ în calculul vechimii în

muncă.

urmare a neelucidării tuturor circumstanțelor importante speței și aplicarea

eronată a normelor relevante speței.

inadmisibilitatea recursului.

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

3

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată recurentului la data de 27 mai 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la

dosar (f.d.124).

Astfel, că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

4

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la

dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel

Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Frolov Cristina, reprezentată de avocatul Ion Popa, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în

judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

5

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

6

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-02-19
0,96
3ra-538/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ursu Vasile împotriva Casei Naționale de A
CSJ 2025-07-02
0,96
3ra-760/24 — anularea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Gherman Oleg împotriva Casei Naționale
CSJ 2025-01-15
0,96
3ra-585/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tărăburcă Oleg împotriva Casei Naționale d
CSJ 2025-08-13
0,96
3ra-19/25 — anularea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Procov Iuri împotriva Casei Naționale d
CSJ 2025-02-05
0,96
3ra-620/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Uglea Vladimir împotriva Casei Naționale d
Sursă