3ra-760/24 — anularea actului administrativ

3ra-760/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Gherman Oleg împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ,

împotriva deciziei din 19 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-760/24

NR. PIGD 2-23038080-01-3ra-05092024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei

de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, G. Dașchevici,

2 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

Deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Bălți

nr.02/2023/3381, data de creare 10.02.2023, data tipăririi 23.02.2023 și data

de semnare 13.02.2023 și refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.499/23 din 10.03.2023, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de

a emite actul administrativ favorabil privind stabilirea lui Gherman Oleg

pensia pentru vechime în muncă, reieșind din vechimea în muncă de 25 ani,

06 luni și 24 zile, începând cu data de 03.02.2023, încasarea de la Casa

Națională de Asigurări Sociale în beneficiul lui Gherman Oleg cheltuielile

de judecată suportate.

57ef din 31.01.2023, raportul său de serviciu a încetat începând cu

02.02.2023, ca urmare a acumulării vechimii necesare pentru pensionare,

fapt confirmat de certificatul Inspectoratului de Poliție Bălți din 07.02.2023,

care atestă o vechime totală în muncă de 25 ani, 6 luni și 24 zile, în

conformitate cu art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544/1993.

greșit vechimea sa în muncă, întrucât nu a aplicat înlesnirea prevăzută de pct.

8 lit. d) din H.G. nr. 78/1994, conform căreia pentru activitatea prestată în

cadrul Serviciului detenție și escortă al IP Bălți, se acordă două luni vechime

pentru fiecare lună de serviciu efectuată. Fără aplicarea acestui beneficiu,

CNAS a reținut o vechime mai mică, respectiv de doar 23 ani, 7 luni și 8 zile,

și a refuzat stabilirea pensiei.

insistând că perioada 02.02.2021 – 02.02.2023 trebuia calculată cu aplicarea

coeficientului 2:1, ceea ce ar confirma că deține vechimea minimă necesară

pentru acordarea pensiei.

1

Sociale a respins cererea prealabilă.

dispozițiilor legale referitoare la înlesnirile privind calculul vechimii îi

încalcă dreptul la pensie și generează un tratament inegal față de alte

persoane aflate în situații similare, invocând în sprijinul poziției sale pct. 8

lit. d) din H.G. nr. 78/1994, Avizul consultativ al Plenului Curții Supreme de

Justiție din 29 septembrie 2014, precum și jurisprudența CtEDO, inclusiv

cauza Ștefanică și alții c. României, care subliniază că soluțiile divergente în

cazuri similare afectează securitatea raporturilor juridice și dreptul la un

proces echitabil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, s-a admis integral acțiunea. S-a anulat decizia CTAS Bălți a Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.02/2023/3381 din 10.02.2023 (data

tipăririi 23.02.2023) și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova de soluționare a cererii prealabile nr.499/23 din

10.03.2023. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale, oficiul teritorial

competent, să emită o decizie nouă, în temeiul cererii depusă de Gherman

Oleg la data de 08.02.2023 (02/2023/2098), prin care să-i stabilească lui

Gherman Oleg pensia pentru vechime în serviciu, reieșind din vechimea în

muncă de 25 ani 06 luni 24 zile. S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări

Sociale în beneficiul lui Gherman Oleg suma de 10 000 lei, cu titlul de

compensare a cheltuielilor pentru asistența juridică.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel împotriva hotărârii primei instanțe.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a modificat

hotărârea din 6 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în

partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, prin micșorarea

cuantumului încasat de la 10 000 lei la suma de 3 000 lei. În rest, hotărârea

s-a menținut.

instanțe este legală și temeinică în ceea ce privește anularea deciziilor emise

2

de Casa Națională de Asigurări Sociale și obligarea acesteia să emită o nouă

decizie de stabilire a pensiei lui Gherman Oleg pentru vechimea în muncă de

25 ani, 6 luni și 24 zile. Instanța a constatat că activitatea desfășurată de

acesta în cadrul Serviciului detenție și escortă al IP Bălți se încadrează în

prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994,

beneficiind de înlesnirea de calcul 2:1.

Casa Națională de Asigurări Sociale a emis decizia nr. 02/2024/437, prin

care i-a stabilit lui Gherman Oleg pensia pentru vechime în muncă,

confirmând astfel temeinicia pretențiilor acestuia.

apreciat că suma de 10 000 lei stabilită de prima instanță este excesivă în

raport cu complexitatea cauzei, durata ședințelor de judecată și volumul

efectiv de muncă al avocatului, considerând rezonabilă suma de 3 000 lei.

asistență juridică există doar în măsura în care acestea sunt reale, necesare și

rezonabile, iar reducerea cuantumului nu afectează convenția dintre client și

avocat, vizând exclusiv suma care poate fi impusă părții care a pierdut

procesul.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea să

fie respinsă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că instanța de apel a pronunțat o decizie eronată, întrucât nu a analizat în mod

complet și multilateral actele normative și dispozițiile legale aplicabile

litigiului și nu a stabilit corect circumstanțele de fapt reținute de instanțele

inferioare.

Oleg nu întrunea vechimea necesară de 25 ani pentru stabilirea pensiei, fiind

confirmată o vechime de doar 23 ani, 07 luni și 08 zile, iar emiterea ulterioară

a deciziei din 11.01.2024, prin care i-a fost stabilită pensia, nu înlătură

caracterul legal al refuzului inițial exprimat prin decizia din 10.02.2023.

3

instanțele de fond și de apel au apreciat în mod arbitrar și nejustificat

cuantumul cheltuielilor de asistență juridică, fără a verifica realitatea,

necesitatea și caracterul rezonabil al sumei solicitate. A susținut că partea

intimată nu a demonstrat aportul efectiv al avocatului la soluționarea cauzei,

timpul și munca depusă, complexitatea litigiului sau eventualele limitări ale

activității avocatului în alte dosare.

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 28.06.2004 și jurisprudența

Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora cheltuielile de judecată

pot fi compensate doar în măsura în care sunt dovedite, necesare și

rezonabile, fiind obligatorie prezentarea de acte justificative și de argumente

privind complexitatea cauzei, aportul avocatului și timpul efectiv lucrat.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

4

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată Casei Naționale de Asigurări

Sociale la 6 august 2024, iar recursul a fost depus la 26 august 2024, cu

respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

5

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

6

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7