3ra-952/24 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-952/24 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă Viorel Șuiu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
cu privire la anularea actului administrativ și obligarea la emiterea actului
administrativ.
împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-952/24
NR. PIGD 2-23057008-01-3ra-26122024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: C. Guzun
Curtea de Apel Chișinău: Gh. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu
1 octombrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 aprilie 2023, Viorel Șuiu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea
Deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Sângerei
nr.14/2023/2011 din 28 februarie 2023 și refuzul Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr.Ș-716/23 din 6 aprilie 2023, obligarea Casei Naționale
de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ favorabil privind
stabilirea lui Viorel Șuiu pensia pentru vechime în muncă reieșind din
vechimea în muncă de 28 ani, 03 luni și 26 zile, începând cu data de 3
ianuarie 2023 și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul IGP nr.727ef. din 28
decembrie 2022, cu reclamantul a fost încetat raportul de serviciu conform
art. 38 alin. (1) lit. c) (după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul
la pensie), de la 2 ianuarie 2023. În legătură cu acest fapt a fost emis
certificatul Inspectoratului de Poliție Sângerei din 3 februarie 2023, potrivit
căruia, la data de 2 ianuarie 2023 s-a stabilit vechimea în muncă a lui Viorel
Șuiu pentru stabilirea pensiei, conform art. 13 lit. a) al Legii 1544/1993 - 28
ani 03 luni și 26 zile.
Comunică reclamantul că, s-a adresat cu o cerere Casei Teritoriale de
Asigurări Sociale, Oficiul teritorial – Sângerei, prin care a solicitat stabilirea
pensiei conform art.13 lit. a) al Legii 1544/1993.
Prin Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Oficiu teritorial –
Sângerei nr. 14/2023/2011, data de creare 28 februarie 2023, a fost respinsă
cererea privind stabilirea pensiei. În motivarea refuzului s-a indicat precum
că reclamantul nu întrunește vechimea în muncă de 25 ani, precum că a fost
confirmată vechimea în serviciu de doar 20 ani, 09 luni și 10 zile.
Nefiind de acord cu decizia respectivă reclamantul s-a adresat cu o
cerere prealabilă în adresa autorității emitente în care a menționat că eronat
a calculat perioada 5 iunie 2015-2 ianuarie 2023, fără înlesniri deoarece,
potrivit pct.8 lit. d) a H.G. nr.78 din 21.02.1994, perioada din cadrul
serviciului în cadrul Serviciului detenție și escortă al IP Sângerei al IGP,
urma a fi calculată două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu.
1
Prin răspunsul CNAS nr.Ș-716 din 6 aprilie 2023, Casa Națională de
Asigurări Sociale a respins cererea prealabilă.
Notează că, potrivit certificatului Inspectoratului de Poliție Bălți din 3
februarie 2023, se constată că perioada 5 iunie 2015-2 ianuarie 2023, urma a
fi calculată cu înlesniri la coeficientul 2:1, iar în total vechimea în muncă a
constituit 28 ani, 03 luni și 26 zile, adică a acumulat vechimea minimă de 25
ani prevăzută la art.13 al Legii nr. 1544/93. Prin urmare, la momentul
calculării vechimii în muncă nu s-a ținut cont de pct.8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994.
Relevă că, pe astfel de litigii s-a creat o practică judecătorească bogată,
precum este cert faptul că colaboratorii care efectuează serviciului de pază,
escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare
a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și
Corupției și a sistemului penitenciar. Acest Regulament este unicul act care
reglementează raporturile respective.
Explică că, potrivit pct. 71 din hotărârea Curții Constituționale nr. 19
din 19 iulie 2016, dreptul la pensie, este tratat ca un drept de proprietate în
sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, nu poate fi privit doar ca un
drept subiectiv civil, ci, în primul rând, acesta face parte din domeniul
raporturilor de protecție socială, și prin natura lor social-juridică primară,
pensiile sunt sursa principală și permanentă de întreținere a pensionarilor.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 7 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Șuiu împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea actului administrativ
și obligarea la emiterea actului administrativ s-a admis parțial. S-a anulat
Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul teritorial Sângerei nr.
14/2023/2011 din 28 februarie 2023 și Decizia Casei Naționale de Asigurări
Sociale nr. Ș-716/23 din 6 aprilie 2023. S-a obligat Casa Națională de
Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil privind stabilirea lui
Viorel Șuiu a pensiei pentru vechime în muncă, reieșind din vechimea în
muncă de 28 ani, 03 luni și 26 zile, începând cu data de 3 ianuarie 2023. S-a
încasat din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul lui
Viorel Șuiu cheltuielile de asistență juridică, în sumă de 5000 lei. În rest,
pretențiile privind cheltuielile pentru asistența juridică, sau resping ca fiind
neîntemeiate.
2
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 noiembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 7 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 9 aprilie 2024 a depus cerere de
apel motivată, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, apelul
declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a respins. S-a menținut
hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 7 noiembrie 2023.
În motivarea soluției Curtea de Apel Chișinău a reținut prevederile art.
18 lit. c), art. 2 alin. (1), art. 13 lit. a) din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri
nr.1544-XII din 23.06.1993, art.17, art. 53 din Legea cu privire la sistemul
administrației penitenciare nr. 300 din 21.12.2017, pct.8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de calculare a vechimii
în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului National Anticorupție și funcționarilor publici cu
statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare (în redacția
legii în vigoare până modificările operate la 21.12.2023).
A notat că, pentru calcularea vechimii în munca cu înlesnirile
solicitate, este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:
instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în
pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994 și să-și exercite serviciul
nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici (...).
A subliniat că, este cert faptul că colaboratorii care efectuează
serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în
izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent
au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct.8 lit.
d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și
sistemului penitenciar.
3
Curtea de apel a reținut că, la caz s-a demonstrat cu certitudine faptul
că Viorel Șuiu dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate în
calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei,
și anume, perioada cuprinsă între 1 septembrie 1997 – 3 ianuarie 2004 în
cadrul Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” – care nu este
contestată de autoritatea publică, și între 5 iunie 2015 – 2 ianuarie 2023 în
cadrul Izolatorului de detenție provizorie al IP Sângerei, perioada 5 iunie
2015 – 2 ianuarie 2023 urmează a fi luată în calcul – două luni vechime de
muncă pentru o lună de serviciu, întrucât Izolatorul de detenție provizorie al
IP Sângerei are menirea deținerii persoanelor reținute sau arestate și care fac
parte din categoria instituțiilor penitenciare prevăzute la art. 6 alin. (2) al
Legii nr. 1036/ 1996 și respectiv urmează a fi raportată la prevederile pct. 8
al HG nr. 78/1994.
A mai menționat că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate
pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt
entități care cad sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21.02.1994.
A notat că, corect prima instanță a stabilit ilegalitatea deciziei privind
refuzul stabilirii și achitării pensiei a Casei Naționale de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova în conformitate cu Legea nr.1544-XII din 23.06.1993
asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne, în privința lui Viorel Șuiu.
De asemenea a subliniat că, aplicabilitatea Hotărârii Guvernului nr. 78
din 21.02.1994 este deja determinată de angajator, care doar urma să fie
reținută de către autoritatea pârâtă și, respectiv, efectuate acțiunile
corespunzătoare de calculare a vechimii în muncă în privința lui Viorel Șuiu.
A indicat instanța de apel că, urmează a fi supuse criticii argumentele
apelantului Casa Națională de Asigurări Sociale precum că, subdiviziunile
de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele
de detenție provizorie nu cad sub incidența pct.8 din Hotărârea Guvernului
nr.78 din 21.02.1994, întrucât acestea contravin normelor menționate, în
sensul cărora pentru unele categorii de persoane este prevăzut calcularea
vechimii de muncă conform – două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu, faptul dat fiind reglementat de art. 33 alin.(2), (3) lit. a) ale Legii cu
privire la sistemul penitenciar nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 (art. 53
Legea nr. 300 din 21.12.2017), pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din
21.02.1994.
În concluzie, instanța de apel a constatat fără echivoc că este corectă
concluzia primei instanțe cu privire la ilegalitatea actelor administrative
contestate – Decizia CNAS, Oficiul teritorial Sângerei nr.14/2023/2011 din
4
28 februarie 2023 și decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.Ș-
716/23 din 6 aprilie 2023.
Cu referire la cheltuielile de asistență juridică instanța de apel a reținut
că, prima instanță cenzurând cuantumul cheltuielilor ce urmează a fi
suportate de către reclamant, justificat a apreciat, raportat la complexitatea
activității prestate de avocat că, suma de 5000 lei este suficientă, avându-se
în vedere și natura litigiului în care s-a prestat asistența juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 11 octombrie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea integrală a deciziei
instanței de apel cu emiterea unei noi decizii prin care cererea de chemare în
judecată să fie respinsă ca neîntemeiată.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a reiterat cele invocate în cererea de apel și
suplimentar a indicat că, consideră decizia instanței de apel cât și hotărârea
primei instanțe ca fiind neîntemeiate, ce rezultă din interpretarea în mod
eronată a legii materiale aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr. 78 din 21.02.1994, în vigoare până la data de 28 decembrie
2023, cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată
a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National
Anticorupție și sistemului penitenciar.
Notează că, instanța de apel a emis o decizie pripită fapt ce se
datorează lipsei analizării argumentelor invocate de recurentă în cererea de
apel și anume analizării legalității certificatului emis de Inspectoratul de
Poliție Sângerei nr. 34/47-1108 din 2 ianuarie 2023 în care se reflectă
vechimea în muncă a intimatului calculată cu înlesnirile de două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu conform Ordinul MAI nr. 96 din
20 martie 2018 pentru perioada de activitate în cadrul Izolatorului de detenție
provizorie, 5 iunie 2015-2 ianuarie 2023.
De asemenea indică că, instanța de apel cât și instanța de fond urmau
să aprecieze dacă la calcularea vechimii în muncă a intimatului pentru
perioada de activitate în cadrul Izolatorului de detenție provizorie, urma a fi
aplicat pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, în care era prevăzută
modalitatea acordării înlesnirilor la calcularea vechimii în muncă pentru
stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 1544/1993.
Menționează că, apreciază critic soluția instanței de apel, or, în cazul
din speță instanța a confundat activitatea militarilor dintr-o instituție
penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la
5
sistemul administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la
sistemul penitenciar abrogată la data 16 mai 2018 care garantează expres
acordarea înlesnirilor respective cu activitatea militarilor în cadrul
Izolatorului de detenție provizorie din cadrul Inspectoratului de Poliție care
nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se răsfrânge Legea nr.
320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, care la rândul
său nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă pentru
o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul Izolatorului
de detenție provizorie.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
6
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că la 20 decembrie 2024 recurentului a
fost notificată decizia motivată a instanței de apel, prin intermediul poștei
electronice, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la
materialele cauzei (f. d. 78).
Cererea de recurs a fost depusă la data de 11 octombrie 2024. Astfel,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul
este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească, în condițiile Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil, bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că, în cererea de recurs Casa Națională de
Asigurări Sociale nu a indicat în mod expres nici un temei de admisibilitate
a recursului stabilite la art. 2451 din Codul administrativ. Criticile din recurs
se limitează doar la expunerea fondului cauzei, fiind analizate și apreciate de
către instanța de apel.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
7
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției
legale atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în
asigurarea aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de
contencios administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie
motivată în concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece
filtrul de admisibilitate și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se
vedea hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c.
Bulgariei [MC], 2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de
admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei,
2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages Prestations Services c.
Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
specificul acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor
în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem (a se vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de
fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea
CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8