3ra-566/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-566/24 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională

de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de

chemare în judecată depusă de Ceretean Viorel către Casa Națională

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova cu privire la anularea

actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-566/24

PIGD 2-23019169-01-3ra-03072024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – jud. L. Holevițcaia

Curtea de Apel Chișinău – jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru

10 septembrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, având ca obiect

anularea actului administrativ individual defavorabil prin care i s-a refuzat

stabilirea pensiei și obligarea autorității să emită un act administrativ individual

favorabil privind stabilirea pensiei pentru vechime în muncă.

interne în perioada 15 noiembrie 1996 – 23 septembrie 2022. Potrivit Ordinului

MAI nr. 96 din 20 martie 2018 și Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

vechimea sa în muncă însumează 29 ani și 4 luni, motiv pentru care a demisionat

în vederea pensionării pentru vechime în muncă. Cu actele doveditoare s-a adresat

la CTAS Ungheni, însă, prin Decizia nr. 25/2022/27843 din 29 decembrie 2022, i-

a fost refuzată stabilirea pensiei; ulterior, cererea prealabilă depusă la CNAS a fost

respinsă la 25 ianuarie 2023.

decembrie 2022 și răspunsul CNAS nr. 99/23 din 25 ianuarie 2023 sunt

neîntemeiate în fapt și în drept, fiind pasibile de a fi declarate ilegale și anulate.

privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, potrivit cărora (art. 48) pensiile militarilor

în termen, ale militarilor angajați pe bază de contract, ale persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și ale sistemului penitenciar, ale

ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, ai Centrului

Național Anticorupție, precum și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de

către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

iunie 1993, potrivit cărora militarii în termen, militarii care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și ale sistemului penitenciar, ofițerii de protecție și colaboratorii organelor

securității statului, ai Centrului Național Anticorupție, precum și membrii familiilor

acestora depun cererea de stabilire a pensiei la organul de asigurări sociale;

acordarea dreptului la pensie sau respingerea cererii se face prin decizie emisă de

1

organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la depunerea cererii

complete; totodată, organele de asigurări sociale au dreptul să verifice

autenticitatea actelor care confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul),

eliberate de autoritățile competente.

din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale, Casa Națională

îndeplinește, între altele, atribuția de a asigura reprezentarea în fața instanțelor de

judecată în litigiile ce decurg din aplicarea acestei legi (alin. (1) lit. q)), iar în

cazurile prevăzute de lege, precum și în vederea valorificării drepturilor ce izvorăsc

dintr-un contract administrativ, acțiunea în contencios administrativ poate fi

înaintată și de autoritatea publică (alin. (3)).

1) anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.25/2022/27843

din 29 decembrie 2022; anularea răspunsului CNAS nr.99/23 din 25 ianuarie 2023;

2) obligarea CNAS să emită un act administrativ individual favorabil prin care să

stabilească și să achite pensia reclamantului începând cu 24 septembrie 2022, în

cuantum de 62% din solda lunară, conform Certificatului IP Ungheni nr. 34/54-14935

din 26 septembrie 2022.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis acțiunea depusă de Ceretean Viorel. S-a anulat actul administrativ

individual defavorabil – decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni

nr.25/2022/27843 din 29 decembrie 2022, prin care s-a respins cererea cu privire

la stabilirea pensiei și decizia adoptată în procedura prealabilă – decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale nr.99/23 din 25 ianuarie 2023, prin care s-a respins

cererea prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul

administrativ individual favorabil, prin care să stabilească și să achite lui Ceretean

Viorel pensia pentru vechime în muncă, conform certificatului nr.34/54-14935 din

26 septembrie 2022, emis de Inspectoratul de Poliție Ungheni, care confirmă

vechimea totală în muncă a reclamantului Viorel Ceretean de 29 ani 4 luni 21 zile,

începând cu 24 septembrie 2022.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 15 noiembrie 2023, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea

reclamantului să fie respinsă, fie declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă.

2

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

neîntemeiat apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale. S-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 15 noiembrie 2023.

individuale – decizia CTAS Ungheni nr. 25/2022/27843 din 29 decembrie 2022 și

decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. 99/23 din 25 ianuarie 2023 – sunt

acte defavorabile reclamantului Ceretean Viorel.

privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, la art. 17 din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la

sistemul administrației penitenciare, precum și la pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 privind modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare, instanța de apel a subliniat că, pentru a

calcula vechimea în muncă cu înlesnirile solicitate, trebuie îndeplinite cumulativ

două condiții: instituția în care persoana execută serviciul să fie una dintre

subdiviziunile indicate la pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 și serviciul

să fie exercitat nemijlocit în închisori, în izolatoare de urmărire penală (izolatoare

de detenție provizorie) ori în instituții destinate deținerii și tratării bolnavilor

contagioși sau psihici.

escortarea și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoare de detenție provizorie) beneficiază, în prezent, de calculul

vechimii în muncă cu avantaje, respectiv două luni vechime pentru fiecare lună de

serviciu, potrivit pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

reclamantului Ceretean Viorel i-a fost stabilită pensia în proporție de 50% din suma

soldei, cu începere de la 24 septembrie 2022.

recalculare a pensiei pentru vechimea în serviciu, întemeiată pe certificatul emis de

instituția de forță, care atestă perioade de activitate realizate în condiții cu înlesniri.

Ulterior, la 26 decembrie 2022, a fost emisă decizia CTAS Ungheni nr.

25/2022/27843 din 21 noiembrie 2022, prin care cererea de recalculare a fost

respinsă, motivându-se că pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 prevede în

mod expres perioadele cu înlesniri acordate funcționarilor cu statut special, iar

3

Ordinul MAI nr. 96/2018 ar depăși prevederile actului normativ în temeiul căruia

a fost emis (f.d. 7).

Vladimir, împuternicit prin mandat avocațional, a adresat CNAS o cerere prealabilă

de anulare a Deciziei CTAS Ungheni nr. 25/2022/27843. Prin răspunsul CNAS nr.

99/23 din 25 ianuarie 2023, autoritatea pârâtă a comunicat că nu identifică temei

legal pentru examinarea cererii, întrucât avocatul nu a anexat împuternicirile

consemnate într-o procură, potrivit art. 46 Cod administrativ; totodată, s-a reținut

că mandatul avocațional anexat ar fi valabil doar pentru reprezentarea în fața

instanțelor judecătorești.

constatat întemeiat că, la momentul formulării cererii prealabile, avocatul Kovali

Vladimir deținea împuterniciri corespunzătoare pentru reprezentarea reclamantului

în faza precontencioasă. Întrucât la dosar este anexat mandatul avocațional emis pe

numele acestuia, datat 12 ianuarie 2023 și cuprinzând pe verso drepturile necesare,

instanța de apel respinge critica apelantului privind inadmisibilitatea acțiunii pe

motivul lipsei împuternicirilor în procedura administrativă.

în numele persoanei în temeiul unui mandat avocațial care conferă toate drepturile

necesare, prezentarea unei procuri separate în procedura administrativă nu se mai

impune.

statuat în mod întemeiat că, pentru perioadele în care se solicită calcularea vechimii

în muncă cu avantaje, Ceretean Viorel întrunește condițiile legale pentru stabilirea

și calcularea pensiei ca efect al recunoașterii acestor perioade cu înlesniri, în sensul

cererilor formulate de reclamant. Totodată, pârâtul a apreciat eronat conținutul și

relevanța Certificatului nr. 34/54-14935 din 26 septembrie 2022, eliberat de

Inspectoratul de Poliție Ungheni al IGP MAI.

Supreme de Justiție din 29 septembrie 2014, care statuează expres că penitenciarele

de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție provizorie)

și instituțiile destinate deținerii și tratării bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici

intră sub incidența pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

era deja stabilită de angajator, iar autoritatea pârâtă trebuia doar să o rețină și să

procedeze la calcularea vechimii în muncă aferente lui Ceretean Viorel, cu

efectuarea operațiunilor corespunzătoare pentru stabilirea și plata pensiei.

modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și

4

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, pensiile acestor categorii se stabilesc de către Casa Națională de

Asigurări Sociale.

instanță întemeiat a anulat în întregime decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Ungheni nr. 25/2022/27843 din 29 decizia 2022, precum și decizia CNAS

nr. 99/23 din 25 ianuarie 2023 emisă în procedura prealabilă, și a obligat CNAS să

emită o decizie prin care să stabilească și să achite lui Ceretean Viorel pensia pentru

vechime în muncă, începând cu 24 septembrie 2022, conform certificatului

nr.34/54-14935 din 26 septembrie 2022, emis de Inspectoratul de Poliție Ungheni,

care atestă o vechime totală în muncă de 29 ani 4 luni și 21 de zile.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 17 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și cu pronunțarea

unei noi decizii de respingerea integrală a acțiunii depuse de Ceretean Viorel.

ARGUMENTELE RECURSULUI

aceasta nu a analizat multilateral normele aplicabile și circumstanțele de fapt

reținute de instanța de fond și de apel ca fiind stabilite. Pe latura de procedură,

CNAS invocă nerespectarea procedurii prealabile: cererea prealabilă a fost depusă

de avocat fără procura prevăzută de art. 46 din Codul administrativ, deși autoritatea

i-a comunicat expres cerințele legale privind reprezentarea și anexarea procurii;

mandatul avocațional, susține recurenta, acoperă doar reprezentarea în fața

instanțelor, astfel că viciul trebuia înlăturat și procedura prealabilă reluată. În

consecință, acțiunea ar fi inadmisibilă potrivit art. 207–208 din Codul

administrativ, iar cererea de chemare în judecată nu ar fi îndeplinit cerințele art.

211 lit. g)–h) și art. 212 alin. (1) privind anexarea deciziei pe cererea prealabilă.

1:2 pentru perioada 29 iunie 2018 – 23 septembrie 2022 la serviciul detenție și

escortă al IP Ungheni, în temeiul Ordinului MAI nr. 96/20.03.2018 și al

certificatului confirmativ din 26 septembrie 2022, însă consideră cererea

neîntemeiată.

plata pensiilor „în mărimile stabilite de instituțiile de forță”, pe baza listelor

5

transmise de acestea, astfel încât determinarea mărimii nu ține de competența sa

proprie.

autenticitatea actelor privind vechimea în serviciu și solda (art. 49 alin. (3) din

Legea nr. 1544/1993), constatând că nu există temei pentru includerea perioadei

indicate cu avantaj 1:2 la IP Ungheni, și reamintește că, în sensul art. 2 din aceeași

lege, dreptul la pensie se naște după eliberarea din serviciu.

normative din Legea nr. 100/2017 și susține că Ordinul MAI nr. 96/2018 depășește

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, întrucât aceasta din urmă nu ar prevedea expres

includerea activității din subdiviziunile de pază, escortă și deținere în izolatoarele

de urmărire penală (IDP); avantajul 1:2 ar fi rezervat situațiilor enumerate la pct. 7

lit. g) și pct. 8 lit. d) din HG nr. 78/1994 (instituții penitenciare de tip închis,

izolatoare de urmărire penală, instituții pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și psihici, precum și lucrări de subteran), coroborat cu enumerarea

instituțiilor penitenciare din art. 11 alin. (2) al Legii nr. 300/2017 (inclusiv case de

arest și spitale penitenciare); prin urmare, activitatea la IP Ungheni nu s-ar încadra

în sfera acestor înlesniri.

defectuos și arbitrar probele, cu încălcarea normelor procedurale și a dreptului la

un proces echitabil.

POZIȚIA INTIMATULUI

avocatul Vladimir Kovali a solicitat declararea recursului inadmisibil.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi

contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme

de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

6

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se comunică părților.

Recursul se declară inadmisibil în special când: recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 20 mai 2024, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul anexat la dosar

(f.d.86).

legal prevăzut. Prin urmare, recursul a fost formulat în conformitate cu prevederile

art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

7

din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a

dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

8

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

9