3ra-241/24 — cu privire la anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-241/24 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională
de Asigurări Sociale,
în cauza de contenciosul administrativ, intentată la acțiunea depusă de
Ruslan Scorpan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii
actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
Dosarul nr. 3ra-241/24
nr. PIGD 2-22056957-01-3ra-13032024
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un
temei de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. L. Holivițcaia
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Bostan, V. Negru
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Casa Națională
de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 21 aprilie 2022, Ruslan Scorpan a depus acțiune în contencios
administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a
solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți
nr.02/2022/555 privind respingerea cererii cu privire la stabilirea pensiei,
anularea deciziei Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.S-686/22 din 04
aprilie 2022 și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
privind stabilirea pensia, în temeiul Legii asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne
nr.1544-XII în mărime de 50 % din suma soldei.
În argumentarea acțiunii Ruslan Scorpan a menționat că, a activat în
cadrul Poliției în perioada 24 noiembrie 1999 – 12 decembrie 2021. La
încetarea raporturilor de serviciu, IP Bălți al IGP a calculat vechimea în muncă
pentru stabilirea pensiei conform Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,
respectiv: 25 ani 05 luni 11 zile, conform certificatului nr.34/23-32061 din 24
decembrie 2021.
La calcularea vechimii în muncă, la eliberare din serviciu, a fost luată în
considerare perioada de activitate în izolator de detenție provizorie. Reieșind
din activitatea desfășurată în cadrul izolatorului de detenție provizorie, care
presupunea paza și escortarea persoanelor deținute, precum și cele condamnate,
a beneficiat de unele avantaje și anume calcularea a unei luni de serviciu ca
două luni vechime în muncă, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994.
Reclamantul a indicat că, la 12 februarie 2020 s-a adresat la Casa
Teritorială de Asigurări Sociale Bălți cu cerere privind stabilirea pensiei în
temeiul Legii nr.1544-XII din 23 iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne.
Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2022/555
s-a respins cererea de stabilire a pensiei în temeiul Legii nr.1544-XII din 23
iunie 1993 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul
de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, fiind invocat că nu este
întrunită vechimea în muncă necesară.
1
La 29 martie 2022 a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări
Sociale cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale Bălți nr.02/2022/555 și stabilirea pensiei pentru vechimea
în muncă în organele Ministerului Afacerilor Interne în temeiul art.13 din
Legea nr. 1544-XII. Autoritatea pârâtă prin decizia nr.S-686/22 din 04 aprilie
2022 a refuzat în satisfacerea cerințelor, comunicând că urmare a examinării
documentelor aferente, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Bălți pentru
perioada de la 28 februarie 2014 până la 12 decembrie 2021 a calculat 1:1 de
serviciu, fapt ce a diminuat vechimea în serviciu, calculate de către instituția de
forță.
Ruslan Scorpan a subliniat că anume de competența IP Bălți al IGP ține
calcularea vechimii în muncă în poliție, or, potrivit art.49, alin.(3) din Legea
nr.1544-XII, organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra
autenticității actelor ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul),
eliberate de organele abilitate. Din norma menționată, rezultă că Casa Națională
de Asigurări Sociale poate doar să verifice autenticitatea actelor privind
vechimea în muncă, iar stabilirea vechimii este de competența angajatorului.
Dat fiind faptul că, prin certificatul nr.34/23-32061 din 24 decembrie
2021 s-a confirmat vechimea în muncă de 25 ani, 05 luni, 11 zile, în opinia
reclamantului are dreptul să beneficieze de pensie în temeiul Legii nr.1544-XII,
în mărime de 50 % din suma soldei.
POZIȚIA INSTANȚEI DE FOND
Prin hotărârea din 14 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
s-a admis acțiunea, s-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Bălți nr.02/2022/555 din 19 ianuarie 2022 și decizia Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr.S-686/22 din 04 aprilie 2022.
S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită un act
administrativ individual favorabil, prin care să stabilească și să achite lui
Ruslan Scorpan pensia pentru vechime în muncă, conform certificatului
nr.34/23-32061 din 24 decembrie 2021, emis de Inspectoratul de poliție Bălți
al IGP al MAI, care confirmă vechimea în muncă cu avantaje de 25 ani, 05 luni,
11 zile. (f.d.67, 73-85)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 05
aprilie 2023 de către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 72)
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 31 ianuarie 2024 a
respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, a menținut
hotărârea din 14 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.
109,110-119)
Instanța de apel, reținând prevederile art. 13, lit. a), art. 48 din Legea
nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor
din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul
2
Inspectoratului General de Carabinieri, art. 31 din Legea nr.156 din 14
octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, pct. 7, lit. a), lit. b), pct. 8,
lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul
de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor,
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,
colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, a
concluzionat că acțiunea depusă de către Ruslan Scorpan este întemeiată, or,
penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de
detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entitățile care cad sub incidența
reglementărilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a indicat, că prevederile menționate
instituie în mod imperativ, respectarea cumulativă a două condiții, pentru
calcularea vechimii în munca, cu acordarea înlesnirilor și anume solicitantul
să-și execute serviciul într-o instituție, subdiviziunea căreia este în pct. 8 din
Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul
nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici.
La caz, Ruslan Scorpan întrunește condițiile menționate, deoarece
subdiviziunile Inspectoratului de poliție Bălți al IGP, în care a activat în
perioada 28 februarie 2014 – 12 decembrie 2021, cad sub incidența prevederilor
pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și urmează a fi
calculată cu avantaje (2:1), iar argumentele autorității apelante în acest sens
sunt neîntemeiate.
Suplimentar instanța de apel a menționat, că la 21 decembrie 2023 a
fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.1048 pentru modificarea Hotărârii
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, astfel, pct. 8, lit. d) prevede două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu inclusiv în subdiviziunile de
escortare, deținere și pază a persoanelor reținute și arestate, izolatoarele de
urmărire penală.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs, Casa Națională de
Asigurări Sociale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii privind respingerea cererii de
chemare în judecată. ( f.d. 127-128)
În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a
menționat că instanțele de judecată au interpretat în mod eronat normele de
drept material pertinent speței, fapt ce a succedat emiterea unei soluții greșite.
În acest sens autoritatea publică recurentă a indicat, că prevederile pct.8,
lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, prevăd expres și
fără echivoc circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se acordă
3
două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și se acordă persoanelor
care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în
ordinul emis de Ministerul Afacerilor Interne.
La caz, activitatea lui Ruslan Scorpan în perioada 28 februarie 2014-12
decembrie 2021 nu pot fi raportată la prevederile pct.8, lit. d) din Hotărârea
Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, deoarece acesta a activat în cadrul
izolatorului de detenție provizorie, activitate care nu urmează a fi calculată cu
avantaje.
Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale a susținut că subdiviziunea
teritorială corect a determinat vechimea în serviciu de activitate în funcția de
polițist al serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de Politie Bălți,
pentru perioada 28 februarie 2014-12 decembrie 2021 și a calculat un an de
vechime în muncă, pentru un an de serviciu, aceasta constituind 17 ani, 07 luni,
27 zile.
La fel a indicat că, certificatul cu nr.34/23-32061 din 24 decembrie
2021 privind calculul vechimii în muncă eliberat de Inspectoratul de poliție
Bălți al IGP al MAI, nu are o argumentare juridică, nefiind indicat care este
temeiul legal potrivit căruia vechimea în muncă a intimatului pe perioada
respectivă a fost calculată cu avantaje de două luni vechime în muncă pentru o
lună de serviciu.
La 26 aprilie 2024 Ruslan Scorpan, prin intermediul avocatului Roman
Ocerednîi, a depus referință asupra recursului înaintat de către Casa Națională
de Asigurări Sociale, solicitând respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
(f.d. 134-136)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 245 din Codul administrativ prevede următoarele:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451, alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
4
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2), lit. h) din Codul administrativ, reglementează că:
„ Recursul se declară inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
ASPECTE DE PROCEDURĂ
Referitor la termenul de declarare a recursului, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, decizia Curții de Apel Chișinău a fost
pronunțată public la 31 ianuarie 2024. Conform extrasului din poșta electronică
a Curții de Apel Chișinău, decizia motivată a fost notificată participanților la
proces, prin intermediul poștei electronice, la 09 februarie 2024. (f.d.121)
Recursul motivat a fost depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale
la 05 martie 2024. (f.d.127-128)
În asemenea circumstanțe completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată
în interiorul termenului legal.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea
sau inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile
Codului administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil,
bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele precitate oferă un
drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă
o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recursul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul
autorității recurente cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu
5
relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept
material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Din analiza recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări
Sociale rezultă, că recurenta nu a invocat temeiul legal în baza căruia își
întemeiază recursul, dar a făcut trimitere la prevederile art. 244-248 din Codul
administrativ, fără a indica expres temeiul de admisibilitate a recursului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Centru, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea
pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
La caz, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă, că
motivele de casare, invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ, deoarece argumentele invocate în recurs sunt irelevante, care nu
au putere să răstoarne soluția instanței de apel, care în temeiul art. 219 din
Codul administrativ a cercetat starea de fapt în baza tuturor probelor prezentate
în dosarul administrativ, precum și a celor prezentate în instanța de judecată.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că, recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale conține obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au
fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod
corespunzător.
Pe latura procesuală a recursului, completul mai reține că argumentarea
recursului se rezumă în esență la reluarea tezelor de fond, fără o individualizare
clară a motivelor de admisibilitate prevăzute limitativ de art. 2451 din Codul
6
administrativ. Chiar și trecând peste această deficiență și analizând pe fond,
criticile se dovedesc nefondate pentru rațiunile expuse.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului,
care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea
hotărârea CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale
unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO
Levages Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din
CEDO procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul
acestor proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se
vedea hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform
jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și
procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers
c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte /semnătura/ Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
7