3ra-169/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-169/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Anastasia Doni împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu privire la anularea actului administrativ obligarea emiterii actului
administrativ individual favorabil
împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-169/24
NR. PIGD 2-22131815-01-3ra-14022024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza, judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani: G. Cazacu
Curtea de Apel Chișinău : A. Bostan, G. Dașchevici, I. Dutca,
12 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 8 septembrie 2022, Doni Anastasia, s-a adresat cu acțiunea în
contencios administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
prin care a solicitat anularea deciziei privind respingerea cererii în stabilirea
pensiei pentru limită de vârsta anticipată pentru carieră lungă din 29.06.2022,
obligarea stabilirii, calculării și achitării în beneficiul reclamantei, Doni
Anastasia, a pensiei pentru limită de vîrstă, anticipată pentru carieră lungă și
încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 de lei.
În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, a activat din 1984 pînă
în 1996 la Maternitatea nr.2. Din anul 1996 până în 1998 a activat în cadrul
Escadrilei de Aviația Mixtă Independentă, iar până în prezent activează la
Centrul de Medicină a Aviației Civile.
A relatat că s-a adresat Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru a
i se acorda pensia anticipată pentru carieră lungă, anexând în acest sens toate
actele necesare. Or, conform art. 15 alin. (2) al Legii nr. 156 din 1998 privind
sistemul public de pensii, femeile care au realizat un stagiu de cotizare
contributiv cu 3 ani mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin.(1), care în
perioada 1 ianuarie 2022 până la 30 iunie 2022 constituia 35,5 ani pot
solicita stabilirea pensiei anticipate pentru carieră lungă.
Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, sect. Botanica
cererea a fost respinsă pe motiv că reclamanta ar fi cumulat doar stagiul de
34,5 ani și nu 35,5 ani așa cum prevede legea.
A susținut reclamanta că la emiterea acestei decizii pârâtul a exclus
din calcul, anume anul necesar pentru a i se acorda pensia solicitată,
invocând ca motiv faptul că la determinarea stagiului de cotizare nu a fost
inclusă perioada de activitate 1 ianuarie 1999- 31 ianuarie 2000 pe motiv că
angajatorul la acel moment nu ar fi emis declarațiile Rev-5.
Drept urmare, a contestat decizia emisă cu cererea prealabilă, însă prin
răspunsul nr. 1683 /22 din 22 august 2022 cererea a fost respinsă ca
neîntemeiată.
În susținerea poziției sale, reclamanta a făcut trimitere la prevederile
art.87, art. 92, art.93, art. 94 alin.(1), art. 118, art. 139 alin.(5), art. 141
alin.(1) Cod administrativ, solicitând anularea deciziei privind respingerea
cererii în stabilirea pensiei pentru limită de vârstă anticipată pentru carieră
1
lungă din 29.06.2022, obligarea stabilirii, calculării și achitării în beneficiul
său, Doni Anastasia a pensiei pentru limită de vîrstă, anticipată pentru carieră
lungă și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 6 000 de
lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani), acțiunea în contencios administrativ a reclamantei Doni Anastasia
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, a fost admisă. S-a anulat
decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica privind respingerea
cererii în stabilirea pensiei nr. 94/2022/48689 din 29.06.2022. S-a obligat
Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite actul administrativ individual
favorabil privind stabilirea, calcularea și achitarea în beneficiul reclamantei
Doni Anastasia a pensiei anticipate pentru carieră lungă, conform Legii. S-a
dispus încasarea din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale în
beneficiul reclamantei Doni Anastasia, a cheltuielilor de asistență juridică în
mărime de 6 000 de lei.
La data de 13 aprilie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a
declarat apel împotriva hotărârii din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și a
fost menținută hotărârea din 30 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău (sediul
Rîșcani).
În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că, Doni Anastasia
a prezentat autorității publice copia Carnetului de muncă de tip vechi,
precum și certificatul eliberat de Marele Stat Major al Armatei Naționale
(f.d.17-26), act ce confirmă perioadele de muncă a Anastasiei Doni necesare
pentru calcularea și achitarea în beneficiul acesteia a pensiei anticipate
pentru carieră lungă.
Cu toate acestea Casa Teritorială de Asigurări Sociale Botanica cît și
Casa Națională De Asigurări Sociale, în răspunsul emis la cererea prealabilă
au motivat soluția de respingere a cererii reclamantei cu privire la stabilirea
pensiei anticipate pentru carieră lungă pe faptul că, reclamanta nu confirmă
stagiul necesar de cotizare de 35,5 ani, stagiul confirmat fiind de 34,4 ani.
Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul apelantei
precum că, la determinarea stagiului de cotizare în cazul stabilirii pensiei
anticipate pentru carieră lungă, nu urmează a fi inclusă perioada de activitate
01.01.1999-31.01.2000, realizată în cadrul Escadrilei Mixte Independente de
Aviație, confirmată prin certificatul de salariu eliberat pentru anii 1996- 2000
2
de către Marele Stat Major al Armatei Naționale, din motiv că instituția dată
nu a prezentat declarațiile persoanelor asigurate REV-5 pentru angajații
întreprinderii pentru perioada menționată.
A menționat că acest fapt nu poate fi imputabil și nici nu poate fi
interpretat în defavoarea reclamantei. Reclamanta fiind angajată în perioada
menționată supra prin contract individual de muncă, nu avea obligație
personal să achite lunar contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale de stat,
această obligație revenind administrației întreprinderii menționate. Prin
urmare, asiguratul (angajatul) nu poartă nici o obligație față îndatoririle
angajatorului și rămâne pe seama autorităților statului pentru încasarea
contribuțiilor datorate, considerent din care se constată cu certitudine că, la
emiterea răspunsului contestat, organul emitent neîntemeiat a respins
solicitarea reclamantei de ai fi stabilită pensia anticipată pentru carieră lungă
în condițiile reținute de autoritatea publică pîrîtă.
Curtea de Apel Centru a remarcat că, concluzia primei instanțe asupra
netemeiniciei deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Botanica
privind respingerea cererii în stabilirea pensiei, prin care s-a refuzat emiterea
actului administrativ individual favorabil prin care să fie stabilită pensia
anticipată pentru carieră lungă este una întemeiată. Drept urmare instanța de
fond întemeiat a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale
Botanica privind respingerea cererii în stabilirea pensiei nr. 94/2022/48689
din 29.06.2022 și a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a emite
actul administrativ individual favorabil privind stabilirea, calcularea și
achitarea în beneficiul reclamantei Doni Anastasia a pensiei anticipate pentru
carieră lungă, conform Legii.
Cu referire la cheltuielile de judecată, instanța de apel a statuat că,
cheltuielile de asistență juridică în sumă de 6 000 de lei solicitate de
reclamantă spre a fi încasate din contul Casei Naționale de Asigurări Sociale
corect au fost apreciate de instanța de fond și că au un caracter necesar și
rezonabil, ținând cont de complexitatea litigiului, prestația avocatului,
motiv pentru care, întemeiat a dispus încasarea de la Casa Națională de
Asigurări Sociale în beneficiul reclamantei Doni Anastasia, cheltuielile de
asistență juridică în mărime de 6 000 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATATC ÎN ORINE DE RECURS
La 6 martie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs
împotriva deciziei din 12 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii
noi prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată.
În motivarea recursului a invocat că, sistemul public de asigurări
sociale se organizează și funcționează având ca principiu de bază, principiul
contributivității, conform căruia prestațiile de asigurări sociale se constituie
pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la
3
sistemul public de asigurări sociale, drepturile privind stabilirea/recalcularea
prestațiilor sociale se cuvin în temeiul achitării contribuțiilor de asigurări
sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Astfel, femeile care au realizat un stagiu contributiv de cotizare cu 3
ani mai mare decât cel prevăzut la art. 42 alin.(1) care în perioada 01.01.2022
până la 30.06.2022 constituia 35,5 ani, iar începând cu 01.07.2022 până la
30.06.2023 - 36 ani, pot solicita stabilirea pensiei anticipate pentru carieră
lungă, începând cu 01.01.2022.
A mai invocat recurenta că stagiul de cotizare necesar acordării
pensiei anticipate pentru carieră lungă însumează doar perioadele
contributive și respectiv nu se iau în calcul perioadele necontributive,
perioada îngrijirii copiilor până la vârsta de 3 ani, perioada în care asiguratul
a beneficiat de indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, de
ajutor de șomaj, studiile în instituțiile de învățământ superior de zi până la 1
ianuarie 1999.
A menționat recurenta că, potrivit art.36 al Legii nr.489/1999 stagiul
de cotizare se exprimă în ani și se calculează prin însumarea lunilor pentru
care s-au plătit contribuții, în mărimile stabilite, la bugetul asigurărilor
sociale de stat. Neplata în termenele stabilite a contribuției de asigurări
sociale de către asigurații cu declarație de asigurare sau cu contract de
asigurare atrage după sine decăderea din drepturile la prestații până la
achitarea contribuțiilor restante și a majorărilor de întârziere aferente.
Respectiv, în situațiile în care lipsește informația despre careva perioade în
contul persoanei asigurate, perioadele respective nu se includ în stagiul de
cotizare și venitului mediu lunar asigurat.
Recurenta a susținut că registrul de stat al evidenței individuale se
formează în baza datelor declarate de către angajatori, ceea ce asigură
acumularea informațiilor la conturile personale de asigurări sociale
referitoare la mărimea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii
calculate și transferate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Respectiv,
angajatorul poartă responsabilitatea privind declararea în aspect nominal a
contribuțiilor calculate pe toți angajații entității conform documentelor de
evidență contabilă în strictă coincidență cu calculele efectuate la
întreprindere în folosul angajaților.
A concluzionat recurenta că, pensia anticipată pentru carieră lungă
este o categorie specială, anticipată de pensie care impune condiții aparte
stipulate expres în lege și la calculul acesteia nu pot fi invocate decât
perioadele asigurate din care au fost calculate și achitate contribuții de
asigurări sociale la bugetul asigurărilor sociale de stat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
4
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 9 februarie 2024, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.107). Cererea de recurs a fost depusă la data de 6 martie
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră
că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Din analiza prevederilor art.2451 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
5
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne
devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Centru
și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de
fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care
au fost analizate de către Curtea de Apel Centru, fiind apreciate în mod
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Centru și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
6
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Centru, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7