3ra-1225/23 — contestarea actului administrativ

3ra-1225/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Catană Valeriu împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actelor administrative, obligarea emiterii

actului administrativ și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1225/23

NR. PIGD2-21164780-01-3ra-18122023)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ. Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca

21 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, solicitând anularea

integrală a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale din 22 octombrie

2021 la emiterea actului administrativ despre recalcularea pensiei și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia

începând cu data de 01 decembrie 2018 în baza Legii nr. 270 din 23 noiembrie

2018 privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar.

2002 beneficiază, în baza Legii cu privire la Procuratură, de pensie pentru

vechime în muncă în cuantum de 80% din salariul de funcție.

în vigoare până la momentul adresării în instanța de judecată, a stabilit

recalcularea salariului și a pensiei procurorilor prin Legea nr. 37 din 07

martie 2013, Legea nr. 328 din 23 decembrie 2013 și Legea nr. 270 din 23

noiembrie 2018.

Centru, menținută prin încheierea Colegiului Civil și de Contencios

administrativ a Curții de Apel Chișinău din 29 septembrie 2018, Casa

Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să-i recalculeze și să-i achite

pensia pentru vechime în muncă, reieșind din salariul mediu achitat

procurorului șef-adjunct al Direcției urmărire penală din cadrul Procuraturii

Generale.

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, în vigoare la data de 1

decembrie 2018, prevede procedurile de stabilire a drepturilor salariaților în

raport cu ierarhia funcțiilor din sistemul bugetar.

2008, procurorii pensionați beneficiază de recalcularea pensiei pentru

1

vechimea în muncă în cazul majorării generale a salariului procurorilor în

funcție.

recalculat pensia conform Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018.

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu cerere prealabilă, conform art. 14

Legea contenciosului administrativ, iar la data de 28 octombrie 2021 a primit

răspuns, prin care i s-a comunicat că, cererea de recalculare a pensiei

conform Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 nu se admite, fără a se indica

motivul. Totodată, a specificat că prin scrisoarea/decizia CNAS nr. C-464/20

din 10 martie 2020 s-a indicat că, pensia i-a fost recalculată potrivit hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) nr. 3-287/2018 din 28 mai 2018, prin

care CNAS a fost obligată să-i recalculeze și să-i achite pensia pentru

vechime în muncă ca procuror, ținându-se cont de majorarea generală a

salariului procurorilor în funcție, începând cu 1 aprilie 2013, după creșterea

salariului cu 35% și începând cu 1 august 2016, conform prevederilor Legii

nr. 152 din 01 iulie 2016. Alte temeiuri de recalculare a pensiei nu au fost

identificate.

464/20, prin care i s-a comunicat despre recalcularea pensiei pentru anii

2013-2016 cu 35% și 2016-2018 conform Legii nr.152 din 01 iulie 2016,

fără a fi menționat dacă a fost examinată chestiunea cu privire la recalcularea

pensiei conform Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 și cererea nu a fost

admisă.

octombrie 2021 este unul nefondat, pârâta încălcându-i drepturile stabilite de

legislația în vigoare.

nr.294-XVI din 25 decembrie 2008 prin Legea nr. 56 din 09 iunie 2011, nu

poate servi drept temei de refuz pentru recalcularea pensiei conform Legii

nr. 270 din 23 noiembrie 2018.

retroactiv al actului legislativ de interpretare, actul legislativ de interpretare

neavând efect retroactiv, cu excepția cazurilor când prin interpretarea

normelor de sancționare se creează situație favorabilă subiectului de drept.

Procuratură nr. 294 din 25 decembrie 2008 prin Legea nr. 56 din 09 iunie

2

2011, are efecte juridice pe viitor și se referă la viitorii procurori pensionari

și nicidecum la procurorii pensionari ce au beneficiat de așa drept.

ianuarie 2000, stabilește că, diminuarea cuantumului sau suspendarea plății,

este posibilă în cazul în care la stabilirea ei au fost comise abuzuri sau alte

încălcări ale legislației.

au fost depistate de către Casa Națională de Asigurări Sociale, astfel baza

legală a recalculării pensiei la 28 mai 2018, a constituit Legea cu privire la

Procuratură nr. 294-XVI din 25 decembrie 2008.

23 noiembrie 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar.

nr.C-1867/21 din 22 octombrie 2021 privind recalcularea pensiei de procuror și

actul administrativ emis în procedura prealabilă nr.C-2350/21 din 22 decembrie

2021, de Casa Națională de Asigurări Sociale, neîntemeiate și nefondate,

pasibile de a fi declarate ilegale și anulate.

Naționale de Asigurări Sociale din 22 octombrie 2021 la emiterea actului

administrativ despre recalcularea pensiei și obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale să-i recalculeze și să-i achite pensia începând cu data de 1

decembrie 2018 în baza Legii nr. 270 din 23 noiembrie 2018 privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Râșcani, s-a anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.C-1867/21

din 22 octombrie 2021 privind recalcularea pensiei de procuror reclamantului

Valeriu Catană și actul administrativ emis în procedura prealabilă nr.C-2350/21

din 22 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale fiind obligată să

recalculeze și să achite reclamantului Valeriu Catană pensia pentru vechime în

muncă ca procuror, începând cu data de 1 decembrie 2018 în baza Legii privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

apel nemotivat, iar la data de 15 martie 2023, a fost depus apelul motivat,

prin care apelanta a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

3

instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă

integral ca neîntemeiată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 18 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

nefondat, nefiind identificate motive legale de casare a hotărârii, iar

argumentele apelantului au fost combătute eficient de considerentele primei

instanțe. La fel, a conchis că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală,

motivată și corect fundamentată, reținând temeinicia cererii reclamantului

privind obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită o decizie

favorabilă privind recalcularea și achitarea lui Valeriu Catană a pensiei pentru

vechime în muncă ca procuror, începând cu data de 01 decembrie 2018 în baza

Legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23

noiembrie 2018.

răspunsurilor Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1867/21 din 22

octombrie 2021 privind recalcularea pensiei de procuror reclamantului Valeriu

Catană și actul administrativ emis în procedura prealabilă nr.C-2350/21 din 22

decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale urmând să recalculeze și

să achite reclamantului Valeriu Catană pensia pentru vechime în muncă ca

procuror, începând cu data de 01 decembrie 2018 în baza Legii privind sistemul

unitar de salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018, or,

dreptul subiectiv constituit în baza unor legi anterioare nu poate fi atins de cel

născut sub imperiul unei legi posterioare, iar conform regulii generale, legea

nouă nu poate modifica regimul juridic al dreptului anterior, îl poate suprima

sau înlocui cu un alt drept, însă legea nouă nu poate desființa modalitatea prin

care legea anterioară a instituit dreptul respectiv și efectele lui.

recalculare a pensiei reclamantului/ intimatului, or, prin admiterea poziției

acesteia, reclamantului/intimatului Valeriu Catană i s-ar încălca un drept

recunoscut de Lege, dobândit anterior prin hotărâre judecătorească

irevocabilă, care nu poate fi restrâns pe viitor, or, respingerea acestei cerințe

poate duce la încălcarea dreptului de proprietate al reclamantului asupra

pensiei neprimite, fapt ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar

contraveni practicii judiciare naționale și principiilor CEDO.

4

legală, întemeiată, motivată și bine argumentată, făcându-se referire la normele

de drept material și procedural, dând o apreciere probelor prezentate de către

părți, determinând circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, care au fost și care n-au fost stabilite, prin aprecierea corectă a

caracterului raportului juridic dintre părți, fiind aplicată legea pertinentă

soluționării cauzei și admisibilității acțiunii, având o motivație și o analiză

clară.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei noi decizii.

ARGUMENTELE RECURSULUI

că instanța de apel a pronunțat o hotărâre eronată și neîntemeiată, nu a

examinat și nu s-a expus asupra argumentelor recurentei din cererea de apel

și s-a eschivat de la obligația să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel, fapt ce reprezintă o încălcare procedurală ce afectează întregul act

judecătoresc contestat.

instanțe precum că prin refuzul pârâtului de recalculare a pensiei, aceasta a

fost lipsită de un drept garantat de lege, deoarece prin instituirea de către

legislator a unor noi prevederi de asigurare socială, dreptul procurorilor la

asigurare socială este garantat și în continuare.

au exclus posibilitatea recalculării pensiei procurorului în demisie în

dependență de majorarea salariului procurorului în exercițiu, însă legislatorul

a prevăzut și a acordat o substituire echitabilă (în limitele posibilității

resurselor financiare disponibile în buget) în acest sens prin faptul că pensia

procurorilor se indexează anual la data de 1 aprilie, precum prevede art. 13

al Legii nr. 156/1998.

judiciar complet, în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al

apelului, asupra ceea ce a hotărât prima instanță așa precum impune

imperativ art. 373 Cod de procedură civilă, iar drept consecință a interpretat

și aplicat în mod eronat normele de drept material și procedural pertinente

speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții nemotivate.

5

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin

admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de

Justiție; c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces; d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus

tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.

d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

atestă că decizia motivată a fost notificată Casei Naționale de Asigurări

Sociale la 5 decembrie 2023 (f.d.108), iar recursul a fost depus, la 14

decembrie 2023, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul

administrativ.

6

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind

interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurată.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în

cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

7

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

8

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

h) din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară ca inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

9