3ra-1345/22 — Anularea actului administrativ

3ra-1345/22 — Anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vera Toma,

reprezentată de avocatul Grigore Ciubuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Vera Toma împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil și

restituirea cheltuielilor de judecată,

împotriva din 21 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-1345/22

NR. PIGD 2-20149173-01-3ra-29122022)

Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023;

Neglijența de prezentare a datelor incomplete drept excepție de aplicare a

efectelor retragerii actului administrativ pentru trecut (art. 143 alin. (3) din

Codul administrativ).

Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, jud. T. Avasiloaie

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc

16 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Vera Toma,

reprezentată de avocatul Grigore Ciubuc

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea

răspunsului Casei Teritoriale Asigurări Sociale Bălți nr. X-01/09-6995 din

17.09.2020, a răspunsurilor Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. T-

110/20 din 21.02.2020 și nr. T-2245/20 din 10.11.2020; obligarea Casei

Naționale de Asigurări Sociale să emită un act administrativ individual, prin

care să dispună recalcularea și achitarea pensiei în cuantum de 80% din

salariul judecătorului în exercițiu al Curții de Apel pe perioada de la 01

septembrie 2005 până la 14 martie 2014 și în cuantum de 80% din salariul

judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție, începând cu 15 martie

2014, cu achitarea diferenței de plată până la 01 septembrie 2020 și stabilirea

pensiei în continuare pe toată perioada de pensionare în cuantum de 80% din

salariul judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție; încasarea

cheltuielilor de judecată.

2020, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) о cerere,

înregistrată cu nr. de intrare T-110/20, prin care a solicitat stabilirea pensiei

pentru vechimea în muncă de judecător de la data de 01 septembrie 2005,

ținând cont și de vechimea în muncă, stabilită prin diploma de studii

superioare (1972-1977), cu recalcularea pensiei pe toată perioada de timp

achitată și pe viitor în cuantum de 80%, prezentând personal, la depunerea

cererii la CNAS, copia diplomei de studii la Universitatea de Stat Chișinău.

control și aplicare a legislației pentru drepturi sociale din cadrul CNAS,

Svetlana Vecvert, i-a expediat răspunsul cu nr. T-110/20, prin care a

informat-o că, conform prevederilor legale, studiile superioare la secția de zi

în instituțiile de învățământ superior se confirmă prin diplomă sau certificat

de arhivă cu privire la perioada și absolvire a studiilor, și deoarece la

stabilirea pensiei nu a fost prezentată diploma, temei de a reexamina

1

cuantumul pensiei pentru vechime în muncă ca judecător de la data stabilirii

inițiale a pensiei, nu este. Totodată, i s-a recomandat să depună о cerere la

Casa Teritorială de Asigurări Sociale de la locul de trai pentru examinarea

posibilității reexaminării pensiei pentru vechimea în muncă ca judecător,

prezentând diploma de studii în original și copie, iar acest răspuns reclamanta

l-a recepționat prin intermediul oficiului poștal la 25 februarie 2020.

la 07 august 2020, a expediat în adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Bălți, printr-o scrisoare recomandată, о cerere, prin care a solicitat

recalcularea pensiei în cuantum de 80% din salariul judecătorului Curții de

Apel în exercițiu pe perioada din 01 septembrie 2005 până la 15 martie 2014

și de 80% din salariul judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție

începând cu 15 martie 2014, cu achitarea diferenței de plată, ce nu i-a fost

achitată până la moment, stabilirea pensiei în continuare în cuantum de 80%

din salariul judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție, în

conformitate cu art. 32 din Legea nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul

judecătorului (cu modificările și completările ulterioare).

septembrie 2020, i s-a comunicat că „în baza cererii depuse la 26 august 2020

(cererea-tip/ și actelor anexate (copia diplomei de studii superioare) a fost

efectuată reexaminarea pensiei, cuantumul acesteia, începând cu 01

septembrie 2020 fiind stabilit în proporție de 80% din salariul de bază plus

majorare pentru gradul de calificare pentru о vechime în muncă de 31,9 ani”.

ilegal din motiv că la data adresării pentru stabilirea pensiei a prezentat două

carnete de muncă, ambele carnete de muncă conțin inscripția: studii

superioare, profesia, specialitatea drept, cap. III Studii - Universitatea de Stat

„V.I.Lenin” din Chișinău, actul - Diplomă A-I N: 206718 iulie 1977.

14.10.1998 privind sistemul public de pensii, reclamanta a menționat că la

01 septembrie 2005, vechimea în muncă a dânsei constituia, conform

înscrierilor din cametele de muncă - 31,9 ani (fapt recunoscut și menționat

de către CTAS Bălți în răspunsul nr.X-01/09-6995 din 17 septembrie 2020),

dintre care 12 ani si 6 luni în calitate de judecător.

competente i-au stabilit pensia pentru vechime în muncă (potrivit

răspunsului cu nr. T-110/20) în mărime de 70% față de salariul de funcție a

2

unui judecător al Curtii de Apel, excluzând fără niciо explicație 4 ani si 9

luni de zile - perioada studiilor la facultatea de drept a Universității de Stat

din Chișinău.

stabilirea inițială a pensiei, cât și ulterior la recalcularea ei, i s-a achitat о

pensie mai mică decât urma să-i fie achitată. De asemenea, reține că potrivit

legislației actul de bază, care confirmă vechimea în muncă, este carnetul de

muncă, în care există inscripția despre studiile superioare la secția de zi a

Universității de Stat din Chișinău în anii 1972-1977.

eronată, că în Republica Moldova un judecător poate să fie numit în funcție

și fără studii superioare juridice, prin urmare, eroarea în cauză este pe seama

autorităților competente ale statului, care actualmente o pedepsesc arbitrar și

i-au recalculat pensia începând numai cu 01 septembrie 2020, deși, corect și

legal, ar trebui să facă aceasta începând cu 01.09.2005.

membru al Consiliului Superior al Magistraturii, în legătură cu plecarea la

pensie - 14 martie 2018, conform cerințelor legale, a depus la 16 martie 2018

la CTAS Bălți actele necesare pentru recalcularea pensiei, solicitând în baza

art. 24/1 al. (4) al Legii nr. 544 din 20.07.1995 cu privire la statutul

judecătorului, să-i fie recalculată pensia în mărime de 80% din salariul mediu

lunar la nivelul salariului judecătorului Curtii Supreme de Justiție.

vechime în muncă totală (chiar și fără cei 4 ani si 9 luni de studii la

Universitatea de Stat) de 39 ani 6 luni, dintre care 25 de ani în funcția de

judecător, CTAS Bălți i-a efectuat recalculul, stabilindu-i, după cum a aflat

ulterior reclamanta, iarăși eronat, pensia în cuantum numai de 76% din

salariul judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție, dar nu de

80%. Astfel, și de data aceasta, inexplicabil și neîntemeiat, i-a fost încălcat

dreptul la pensie în mărimea prevăzută de art. 32 al Legii cu privire la statutul

judecătorului - 80% din salariul mediu lunar al judecătorului în exercițiu.

Națională de Asigurări Sociale o cerere prealabilă prin care, invocând

argumentele expuse supra, a solicitat să fie anulate, ca ilegale, răspunsurile

CNAS nr. T-110/20 din 21 februarie 2020 și al CTAS Bălți nr. X-01/09-6995

din 17 septembrie 2020 și să fie emis un act administrativ individual,

conform căruia să fie dispusă recalcularea pensiei sale pentru vechime în

3

muncă în cuantum de 80% din salariul judecătorului Curții de Apel în

exercițiu pe perioada din 01 septembrie 2005 până la 15 martie 2014 și de

80% din salariul judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție,

începând cu 15 martie 2014, cu achitarea diferenței de plată, ce nu i-a fost

achitată până la moment, și stabilirea pensiei în continuare pe toată perioada

de pensionare în cuantum de 80% din salariul judecătorului în exercițiu al

Curții Supreme de Justiție.

recepționat de reclamantă prin intermediul oficiului poștal la 12 noiembrie

2020, cererea prealabilă a fost respinsă.

din motiv că pensia pentru vechime în muncă i-a fost stabilită în septembrie

2005 de către о comisie a Ministerului Justiției, ce era competentă la acel

moment de stabilirea pensiei judecătorilor, care printr-o eroare nu a luat în

calcul perioadă de studii superioare la secția de zi în stagiul general de muncă

la stabilirea cuantumului pensiei sale, deși, în carnetul de muncă de tip nou,

unitatea emitentă fiind chiar Ministerul Justiției, la filele 4 și 5 există

înscrisul despre studiile sale la secția de zi a Facultății de Drept a

Universității de Stat din Chișinău, pe care a absolvit-o în iulie 1977 (diploma

A-I nr.206718), iar în dosarul personal era anexată copia diplomei.

30.01.2006 cu privire la pensiile unor categorii de beneficiari, reclamanta a

invocat că CNAS, recepționând dosarul său de pensionare, nu a verificat

veridicitatea stabilirii pensiei sale de către comisia Ministerului Justiției, or,

dacă acest control al veridicității stabilirii pensiei se efectua, CNAS depista

eroarea comisă la calcularea stagiului său de muncă și о corecta din oficiu la

timp. Astfel, CNAS nu a executat prevederile pct. 3 al Hotărârii Guvernului

nr. 101 din 30.01.2006, din care motiv eroarea comisiei Ministerului Justiției

la stabilirea pensiei sale a fost corectată abia peste 15 ani la cererea sa și în

defavoarea ei, întrucât recalcularea pensiei s-a efectuat începând cu 01

septembrie 2020, și nu din momentul stabilirii pensiei începând cu 01

septembrie 2005.

din neglijența lucrătorilor CNAS, care nu au verificat veridicitatea stabilirii

pensiei sale conform legislației în vigoare.

privind necesitatea recalculării pensiei, fiind anexată și copia diplomei,

4

CNAS a încălcat prevederile art. 74 din Codul administrativ, conform căruia

dacă petiția ține de competența altei autorități publice, originalul petiției se

expediază autorității publice competente în termen de 5 zile lucrătoare de la

data înregistrării petiției, fapt despre care petiționarul este informat, însă,

conform răspunsului CNAS nr. T-110/20 din 21 februarie 2020, recepționat

de către reclamantă la 25 februarie 2020, i s-a recomandat să depună în acest

sens о cerere la CTAS Bălți, în loc ca cererea ei să fie expediată la CTAS

Bălți spre examinare, conform competenței teritoriale.

CNAS, reclamanta consideră că o astfel de abordare este incorectă și nu

corespunde cadrului legal și jurisprudenței constituționale în domeniul dat,

or, după cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, noile

prevederi legale se vor aplica numai pe viitor și numai față de persoanele,

care au solicitat acordarea pensiei după intrarea acestora în vigoare, fără a se

aduce atingere drepturilor de pensie, stabilite anterior (a se vedea Hotărârea

Curții Constituționale nr. 9 din 30.05.2004 și Decizia Curții Constituționale

nr. 52 din 27.06.2017, pct. 25).

susține că, după eliberarea sa din funcția de judecător-membru al CSM,

începând cu 15 martie 2018, pensia i-a fost recalculată din salariul majorat

al judecătorului Curții Supreme de Justiție, dar nu indică că pensia a fost

recalculată în cuantum de 76% din salariul majorat, deși corect urma să fie

recalculată în cuantum de 80% din salariul judecătorului Curții Supreme de

Justiție în exercițiu, fapt solicitat de către ea și în cererea depusă la 16 martie

2018 la CTAS Bălți.

art. 33 alin. (5) al Legii nr. 156/1998, reclamanta a invocat că această

afirmație nu are tangență cu speța dată, or, potrivit art. 33 alin. (1), lit. a) din

Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, reexaminarea

drepturilor la pensie se efectuează în cazul apariției unor circumstanțe noi,

referitoare la stagiul de cotizare, venitul asigurat, ce au avut loc până la

acordarea drepturilor la pensie, respectiv, circumstanța, referitoare la stagiul

ei de muncă (studiile la secția de zi a Universității de Stat) deși au avut loc

până la stabilirea pensiei, aceasta era cunoscută comisiei Ministerului

Justiției, or, înscrisul despre studiile superioare în carnetul de muncă exista

din momentul întocmirii carnetului de muncă de tip nou, iar extrasul din

carnetul de muncă a fost anexat la dosarul de pensionare la momentul

stabilirii pensiei, iar după eliberarea din funcție, carnetele de muncă în

original au fost transmise Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Bălți.

5

nouă, însă, printr-o eroare, comisia Ministerului Justiției nu a inclus perioada

studiilor la Universitate în stagiul său general de muncă și, astfel, cuantumul

pensiei a fost stabilit greșit. Mai mult, dosarul personal de judecător al

reclamantei, în acea perioadă, se afla la Ministerul Justiției și în el era

prezentă copia diplomei sale de studii superioare. În acest context, sunt

relevante stipulările pct. 70 al Regulamentului privind modalitatea de

calculare a pensiei si modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru

stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din

21.03.2017, art. 2 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

ei nu se stinge prin prescripție, prin trecerea timpului și din motivele indicate,

în opinia ei, instanța de judecată urmează să admită total prezenta cerere de

chemare în judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Rîșcani, acțiunea înaintată de Vera Toma împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu privire la anularea răspunsului Casei Teritoriale

Asigurări Sociale nr. X-01/09-6995 din 17 septembrie 2020 și a răspunsului

Casei Naționale de Asigurări Sociale T-2245/20 din 10 noiembrie 2020,

obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită un act administrativ

individual prin care să dispună recalcularea și achitarea pensiei în cuantum

de 80% din salariul judecătorului în exercițiu al Curții de Apel pe perioada

01 septembrie 2005 până la 14 martie 2014 și în cuantum de 80% din salariul

judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție, începând cu 15 martie

2014 cu achitarea diferenței de plată până la data de 01 septembrie 2020 și

stabilirea pensiei în continuare pe toată perioada de pensionare în cuantum

de 80% din salariul judecătorului în exercițiu al Curții Supreme de Justiție,

încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

din Codul administrativ, Vera Toma a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii primei instanțe, iar la 27 mai 2021 a prezentat motivarea apelului.

6

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respinsă cererea de apel depusă de Vera Toma și menținută hotărârea din 17

martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

precum că la stabilirea pensiei pentru vechimea în muncă de judecător de la

data de 01 septembrie 2005, nu s-a ținut cont și de vechimea în muncă,

stabilită prin diploma de studii superioare la secția zi (1972-1977), motiv

pentru care a solicitat recalcularea pensiei pe toată perioada de timp achitată

și pe viitor în cuantum de 80%.

apelantei în stagiul de cotizare din perioada 1972-1977, pentru studiile

superioare la secția de zi în instituțiile de învățământ superior, din

considerentul că aceasta nu a confirmat această perioadă prin diploma în

original sau certificat de arhivă cu privire la perioada și absolvirea studiilor,

contrar prevederilor pct. 20 din Regulamentul cu privire la modul de

calculare și confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiei

aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 417 din 03.05.2000 (redacția 2005).

Însuși reclamanta a confirmat că, a prezentat doar copia diplomei de studii,

și abia la cererea din 26 august 2020, a prezentat diploma de studii în

original, motiv din care prin decizia CTAS Bălți nr. 02/2020/37186 din 01

septembrie 2020, reclamantei i-a fost inclus în stagiul pentru vechimea în

muncă perioada de studii la secția de zi a Universității de Stat din Chișinău

01 septembrie 1972 – 27 iunie 1977, fiind recalculată pensia în acest sens,

începând cu 01 septembrie 2020, ce se confirmă prin răspunsul CTAS Bălți

nr. X-01/09-6995 din 17 septembrie 2020.

de autoritatea pârâtă la etapa prealabilă, iar temei de recalculare a pensiei,

începând cu 01 septembrie 2005, nu este. Mai mult ca atât, la 01 septembrie

2005, apelanta nici nu avea dreptul la 80 % din salariul mediu lunar al

judecătorului, având o vechime de 12 ani și 6 luni în calitate de judecător,

fapt confirmat însăși de către ultima.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Ciubuc, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 21 septembrie 2022

a Curții de Apel Chișinău. Ulterior, la 16 decembrie 2022, recurenta, prin

intermediul avocatului său, a depus recurs motivat, solicitând admiterea

7

cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei decizii de admitere integrală a acțiunii.

SOLICITAREA RECURENTULUI

dreptul recurentei la un proces echitabil și nu a ținut cont de practica judiciară

existentă pe cauze similare, examinate anterior. Totodată s-a indicat faptul

că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material, nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii,

a apreciat arbitrar probele prezentate de către participanții la proces, iar

concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele pricinii.

Suplimentar s-au reiterat circumstanțele și motivele invocate în acțiune și în

cererea de apel.

referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

2023) relevă că:

„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.”

septembrie 2022, dispozitivul fiind notificat recurentei la 27 septembrie

2022 (f.d. 213, vol. I), iar decizia motivată – la 21 decembrie 2022 (f.d. 215,

vol. I. Astfel, depunerea recursului nemotivat la 05 octombrie 2022 (f.d. 214,

vol. I), cât și motivarea acestuia înregistrată la 16 decembrie 2022 (f.d. 1-6,

vol. II), sunt în termen.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

septembrie 2023) prevede următoarele:

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

septembrie 2023) prevede:

8

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:

a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;

b) recursul este depus în mod repetat;

c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;

d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);

e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului

prevăzut la art. 245 alin. (2);

f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin.

(1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit

de Curtea Supremă de Justiție.”

2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din

Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse

la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi

vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de

procedură civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art. 169-171. Legea procedurală civilă care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare nu are putere retroactivă.

examinarea admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului

administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

MOTIVAREA INSTANȚEI

în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu

alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil

în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

9

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase.

„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate

și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

Justiție retine că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data

declarării recursului). În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor de contencios administrativ.

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

10

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a

articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor

ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Vera Toma, reprezentată de avocatul Grigore Ciubuc.

administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Vera Toma, reprezentată de

avocatul Grigore Ciubuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

11